1,342 matches
-
astfel să "strice" ideologic tinerele vlăstare ale construcției socialiste. Eliminat de la catedră, va susține diverse conferințe gen: Eminescu, poet al poporului sau A. Toma, poet combatant. Ultima, prezentată sub cupola Academiei în 14 februarie 1950, va fi inclusă în volumul omagial închinat acestuia, cît și ca prefață la traducerea în limba engleză a poemelor lui A. Toma. Pe poetastrul comunist îl va elogia ditirambic pe cel care și-a permis să rescrie Glossa și alte poeme eminesciene în variantă optimistă. Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
procurat materialul documentar de la familia artistului de operetă Grigoriu. La Muzeul Teatrului Național se găsesc următoarele materiale: o autobiografie a mamei, un memoriu de 10 pagini cu biografiile tuturor membrilor familiei mamei mele, luate de la artistul V. Maximilian; fotografii, versuri omagiale etc. Ar fi bine să consultați acest material. Eu am vorbit cu Dl. Franga, directorul Muzeului Teatrului Național și mi-a spus că vă pune oricând la dispoziție - spre consultare - acest material. Mama În viața de familie - Ce să vă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
politice care ar fi putut duce la transformarea legăturilor de vasalitate dintre Moldova și Ungaria într-o stăpânire politică efectivă. Primul domn care depune jurământul de credință în fața regelui polon a fost Petru voievod, la 6 mai 1387. În actul omagial se menționează că a depus „omagiu de credință cinstitului Domn, Regelui, asemenea și preastrălucitei Principese, Doamnei Regina, Hedviga, soției sale preascumpe și urmașilor lor legiuiți și coroanei regatului Poloniei și ne facem supuși cu omagii noi, poporul și țara noastră
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vasal era numai jurământul de credință depus de vasal în fața seniorului. Prezența fizică a vasalului, îndeplinirea gesturilor rituale prin care vasalul jura credință seniorului erau singurele care contau în relațiile feudale. Actele scrise puteau să premeargă sau să consemneze actul omagial, dar ele n-aveau nici pe departe puterea pe care o avea prestarea reală a jurământului de credință. De aceea, când vorbim de relațiile de vasalitate pe care Țările Românești le-au stabilit cu Polonia și Ungaria, le vom considera
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
numai acest fel de relații, cu rare excepții, s-au stabilit între domnii români, regii unguri și regii poloni. Promisiunile scrise ale lui Ștefan erau lipsite de valoare reală, atâta vreme cât domnul nu se prezenta personal, în fața regelui, pentru îndeplinirea actului omagial. Așa se explică de ce voievodul a acceptat cu atâta ușurință, în timpul domniei sale, să promită în scris suveranilor vecini că le va fi vasal credincios. În actul din 2 martie 1462 se menționează de altfel necesitatea prestării jurământului de credință personal
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Sol, Puerta de Toledo, Poarta Alcala cu un soi de Arc de Triumf al lui Carol al III-lea; Biserica San Jose, Biserica Monserrat, Capela San Isidro; Casa lui Lope de Vega, despre care scrisesem, încă din 1963, un articol omagial, publicat în ziarul "Secera și Ciocanul" din Pitești, Piața 2 Mai, de unde se pornise, la începutul secolului al XIX-lea, mișcarea populară antifranceză, care avea să aducă pe tron, în 1814, pe Ferdinand al VII-lea. Aș fi vrut să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
100 de comunicări științifice, elaborate de colegii din toate facultățile (În 1962 s-au Înființat Facultăți de medicină Veterinară și În Cluj-Napoca și Timișoara) și instituțiile de profil din țară. Cu această ocazie s-a elaborat și editat primul volum omagial, cuprinzând activitatea organizatorică, didactică și științifică a facultății, care a fost urmat de altele similare În 1981, 1991 și 2001. Am participat direct la redactarea primelor trei volume căutând să subliniez contribuțiile noastre la progresul medicinii veterinare românești. Cele patru
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
cel puțin până la simplificarea accesului la documentele CNSAS. Cartea încearcă să redescopere oamenii și fabrica Nicolina în consacrarea principiului „așa cum faptele s-au petrecut”. Secvențe de viață expulzate multă vreme la poarta istoriei. Departe de tentația unei construcții voluminoase, festivistă, omagială și propagandistică, precum monografia publicată în 1972, am căutat apropierea de realitate, evocarea unei fărâme din destinul oamenilor, a căror viață s-a scurs între halele și utilajele Nicolinei.
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
2006 Iași, Bacău, București, Pitești. Saloane Internaționale de Artă Naivă 1999, 2003 București; 2002 Bacău. Expoziții de grup organizate peste hotare 1992, 1994 Bielefeld Hepper (Germania), Sala Sporturilor; 1993 Reșița, Muzeul Banatului Montan, Expoziția româno-germană „Heimat"; 1995 Caen (Franța), Expoziție omagială La Fontaine; 2004 - Saarbrucken (Germania) Galerie particulară. Expoziții personale 1980 Reșița, Casa de Cultură a Sindicatelor; 1989 Băile Herculane, sala de expoziții a Hotelului Minerva; 1992 Reșița, Casa de Cultură a Sindicatelor; Anina, Sala de expoziții a Clubului Minier; Oravița
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
în alte împrejurări avea el însuși inițiative de cenzor sau mai rele. Atunci ieșea la iveală componenta cinică a personalității acestui om complicat, coexistentă cu generozitatea și afectuozitatea. A venit odată în tipografie și a cerut să vadă un articolaș omagial dedicat lui A. Toma, publicat la împlinirea unui număr rotund de ani de la moartea poetului, parcă cinci. Eram numai eu în acel moment la corectură, și după ce-a citit mi s-a adresat: — Articolul n-ar fi rău, dar
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
sud-dunărean". Discuțiile pe această temă se pare însă că au fost încheiate definitiv prin cercetările lui D. Vatamaniuc, iar insistențele rămân ca simple speculații, pe care însă nu trebuie să le respingem prea categoric. În fine... Valoarea adevărată a volumului omagial (în felul său) constă în traducerile prezentate, bilingv, arătând pe de-o parte talentul poetic al traducătorilor, dar și, poate în primul rând, muzicalitatea limbii aromâne, atât de apropiată de limba română, probând trunchiul comun din care s-au dezvoltat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
română mai de vechime, ca să nu spun încă tributară mult rudimentelor din care s-a dezvoltat. E însă o limbă frumoasă prin tocmai arhaitatea ei fonetică și morfologică, la o adică. Sunt de menționat, din numeroasele poezii cu caracter strict omagial, de fapt niște închinări galante, simple discursuri versificate, dar simțite, oricum, dezvoltate cu mult afect, cele semnate de poeții aromâni Nida Boga, Clarisa Cavachi, Constantin Colimitra, Sirma Guci, Kira Manțu, Zahu Pană, D. Pariza, George Perdichi, Aura Pașa, Ionel Zeana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Gane, cele trei volume (213, 215, 222 p.) având același cuprins ca și ediția din 1886; întâlnim însă unele intervenții în text care aparțin lui N. Gane, dar și unele erori de transcriere sau greșeli de tipar. 1900. În volumul omagial Lui Titu Maiorescu, Gane semnează scrisoarea Cercului Convorbirilor literare, reprodusă în Pagini răzlețe. 1901. La 16 februarie Gane este numit prefect al județului Iași, în locul lui Dim. Grecianu, demisionat (cf. Arhivele Statului Iași, Prefectura județului Iași, nr. 78/1901). În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de doctor, de masterat, de studii aprofundate, de inginer, de subinginer și de inginer colegiu emise de facultate începând cu anul 1940 (prima promoție în cadrul Școlii Politehnice) și până în anul 2010 inclusiv. Trilogia se completează cu un volum cuprinzând mesaje omagiale, amintiri din viața de student în facultatea de Electrotehnică ca și din activitățile de colaborare întreținute cu facultatea. Rămâne generațiilor următoare de cadre didactice și de studenți să conducă facultatea pe un drum ascendent în condițiile integrării în curentul european
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
auxiliar didactic și tehnic. Sprijinul acordat de absolvenți ai facultății noastre, în prezent manageri ai unor societăți comerciale, de organele administrației locale ca și utilizarea unor venituri ale facultății, au făcut posibilă desfășurarea în condiții onorabile a manifestărilor. Atât manifestările omagiale, cât și acelea științifice au fost onorate de prezența a numeroase personalități de la universități românești și din străinătate, din administrația locală, din mediul economic. Au participat, de asemenea foste cadre didactice ale facultății, în prezent pensionari și numeroși absolvenți, dintre
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
Iași: prof.dr. Pedro Girao da Silva din Portugalia, prof. Gerardus Papp din Olanda, prof.dr.ing. Aurel Câmpeanu de la Universitatea din Craiova, prof.dr.ing. Mircea Eremia de la Universitatea „Politehnica” din București, prof.dr.ing. Iuliu Szekely de la Universitatea „Petru Maior din Târgu Mureș . Programul manifestărilor omagiale și științifice desfășurate cu această ocazie este următorul: Luni, 17 mai 2010: * Cursul festiv al promoției 2010, Casa de Cultură a Studenților din Iași, Sala Gaudeamus * Marșul absolvenților, Casa de cultură a studenților - Facultatea IEEI * Dezvelirea plăcii aniversare a Centenarului
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
Diana" și "Enikö", frumos exemplu de coabitarea etnică. Toleranță pe patul armei. Observație banală: sunt răcit "cobză" (expresie bizară, oare de unde vine?). Internat într-o cameră goală și insalubră din spitalul municipal de provincie, citesc un fel de cronică, jumătate omagială, jumătate critică, despre corespondența (imensă) a lui Mircea Eliade, publicată în România. Cred că toți marii români cu vocație universală au fost la un moment dat obligați să se dezică de "neam" (un concept extrem de problematic, recunosc) ca mijloc de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
văzuse toate chipurile vieții. Ieșit din câmpul traducerilor, nu știam foarte multe despre Antoaneta Ralian, dar de un lucru eram con vins: că detesta pufoșeniile spuse sau scrise, elu cu bra țiile conjunc turale, lirismul tembelilor suficienți, mâzgălelile și gângăvelile omagiale născute de inter locutori manie ratsuavi în poziția briceag, cu ochi apoși, pradă me la sei și limbajului flaușat. Mi-am propus, prin urmare, să nu cad în capcană și să adopt un ton firesc în „Lau datio“. Ușor de
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
încercat, pentru ele nesomnul ochii Lui i-a spălat, pentru ele ușa Lui e deschisă oricând, pentru ele stă Omul cu oamenii-n rând, ele sunt casa Lui, viața Lui, gloria: patria, poporul, istoria.“ („De-a pururi gloria“, în vol. omagial Cinstind un om, sărbătorim o țară: omagiu celui mai iubit fiu al patriei, Editura Eminescu, București, 1988, p. 51) BĂDILĂ Radu „Magistrala cuvântare a tovarășului Nicolae Ceaușescu de la încheierea lucrărilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 27-28 iunie
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
își săvârșește misterele pasărea măiastră, tot astfel toate ramurile înfrățite ale pădurilor noastre, din șes, din deal și de la munte, fac o imensă și inexpugnabilă boltă de frunze, întru slăvirea apărătorului lor din zilele noastre!“ („Recunoștință și meditație“, în vol. omagial Lauri pe stemă, Editura Cartea Românească, București, 1988, p. 93) CIOPRAGA Constantin „Scriitorul, de pildă, trebuie să se considere angajat față de realitățile politice și morale ale socialismului, să dea impuls unei forme estetice și unei atitudini. Să se considere angajat
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
lor destin. Era - simțeam noi înșine aceasta prin imaginile televizate - Istoria trăită. Iar când Nicolae Ceaușescu - celui căruia unanimitatea românească îi urează mulți și buni ani - a îmbrățișat un pionier ce-i oferea buchetul lui de flori și candoarea lui omagială, am vibrat și noi, ca țara întreagă, la acest sărut al Viitorului.“ (România literară, 25 ianuarie 1973) „De aici mândria unui întreg popor care, la 33 de ani de la Eliberare, se simte într-adevăr stăpân pe destinele sale. De aici
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
întreține, încurajează și îmbogățește continuu un asemenea climat, tovarăului Nicolae Ceaușescu, îi urez din toată inima ani mulți și prosperi, pentru binele patriei și al poporului, cărora și-a dedicat fiecare clipă a vieții.“ („Roadele minții și muncii“, în vol. omagial Lauri pe stemă, Editura Cartea Românească, București, 1988, p. 277) PARDĂU Platon „Recentele propuneri ale secretarului general al PCR, tovarășul Nicolae Ceaușescu, privind îmbunătățirea vieții spirituale, luminează și mai puternic și mai definitoriu locul de prestigiu al scriitorului în societatea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Ă] tovarășa Elena Ceaușescu s-a aliat cu tovarășul ei de viață, pentru o luptă temerară: aceea de a risipi nebuloasa în care se zbătea poporul, sub o orânduire căreia îi sunase ceasul.“ („Purtând în sine valorile neamului“, în vol. omagial Buchet de Purpură și Soare: flori alese din creația închinată tovarășei Elena Ceaușescu, Editura Eminescu 1988, pp. 49-50) POTOPIN Ion „[...] Dar ție, cum să-ți spunem? - Veșnicie solară, nu, lumina ta-i mai vie decât e nimbul soareluiă Cuvânt nu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cântec de vremuri fericite, mereu un cântec să rostim în spirit cu chipul Patriei, strămoșesc, pe care-o știm mai frumoasă când i se dăruie egal Bărbatul și Femeia prin tot ce în Faptă e împlinit.“ („Un cântec“, în vol. omagial Cunună de lauri: pagini literare dedicate tovarășei Elena Ceaușescu, Editura Eminescu, 1989, p. 28) RÂPEANU Valeriu „Mândria de a fi român o avem știind că în fruntea noastră se află neîncetat cârmaciul și călăuza, cel care din vremurile de răstriște
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de țară și însuflețite de o mare putere de jertfă în slujba propășirii cauzei naționale, făclia arderii lor exemplare pe vatra patriotismului rămânând să le lumineze pilduitor un timp chipul eroic.“ („O mare fiică a unui popor eroic“, în vol. omagial Buchet de purpură și soare: flori alese din creația închinată tovarășei Elena Ceaușescu, Editura Eminescu, 1988, p. 135) „Omul de mare omenie, cultivând cu neostenită gingășie valorile care au făcut dintotdeauna bogăția sufletului românesc, conducătorul politic care și-a împletit
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]