2,457 matches
-
a raporturilor dintre generații, este imperios necesar studiul a cel puțin trei generații consecutive. În consecință, În 2002, Attias-Donfut, Împreună cu Nicole Lapierre și Martine Segalen au efectuat o astfel de anchetă, construită Într-o manieră absolut nouă, ce a permis operaționalizarea conceptului de generație, Înțeles Într-o triplă dimensiune: generație familială, istorică și generație a welfare-ului (a „bunăstării” economice și sociale). Primele date empirice obținute au permis extrapolarea câtorva concluzii: În primul rând, a fost pus În evidență faptul că mobilitatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
evidentă, sociologii francezi Încearcă să clarifice - și, În opinia noastră, reușesc Într-o mare măsură - dinamica generațiilor, accentuând efectul reciproc al generațiilor, unele asupra altora, În perioade de timp determinate. Acest aspect implică traducerea dimensiunii temporale atât În modul de operaționalizare al conceptului generațional, cât și În selectarea metodei de analiză a raporturilor dintre generații. După cum am amintit, În viziunea sociologilor francezi, noțiunea de generație implică trei Înțelesuri: a) primul este acela al generațiilor familiale, legate prin filiație, așa cum sunt definite
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
32 Bibliografie 33 Capitolul 3. Finalitățile predării științelor juridice și administrative 35 3.1. Finalitățile predării științelor juridice și administrative - prezentare generală și funcții 35 3.2. Organizarea pe niveluri a obiectivelor predării științelor juridice și administrative 36 3.3. Operaționalizarea obiectivelor predării științelor juridice și administrative 39 Bibliografie 41 Capitolul 4. Curriculumul educațional pentru predarea științelor juridice și administrative 43 4.1. Curriculumul pentru predarea științelor juridice și administrative - aspecte structurale 43 4.2. Dezvoltarea curriculumului universitar - planul de învățământ
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
obiectivelor pe clase și categorii comportamentale sunt multiple și constau în faptul că: - oferă un evantai larg de tipuri de obiective, aflate la dispoziția cadrului didactic; - susțin procesul de planificare și proiectare, stabilind treptele necesare de parcurs; - susțin procesul de operaționalizare a obiectivelor; - contribuie la perfecționarea activităților școlare evaluative. 3.3. Operaționalizarea obiectivelor predării științelor juridice și administrativetc " 3.3. Operaționalizarea obiectivelor predării științelor juridice și administrative" În sens general, un obiectiv operațional desemnează procesul de transpunere a unui obiectiv în
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
faptul că: - oferă un evantai larg de tipuri de obiective, aflate la dispoziția cadrului didactic; - susțin procesul de planificare și proiectare, stabilind treptele necesare de parcurs; - susțin procesul de operaționalizare a obiectivelor; - contribuie la perfecționarea activităților școlare evaluative. 3.3. Operaționalizarea obiectivelor predării științelor juridice și administrativetc " 3.3. Operaționalizarea obiectivelor predării științelor juridice și administrative" În sens general, un obiectiv operațional desemnează procesul de transpunere a unui obiectiv în termeni de operații, acțiuni și manifestări observabile. În sens tehnic, înseamnă
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
obiective, aflate la dispoziția cadrului didactic; - susțin procesul de planificare și proiectare, stabilind treptele necesare de parcurs; - susțin procesul de operaționalizare a obiectivelor; - contribuie la perfecționarea activităților școlare evaluative. 3.3. Operaționalizarea obiectivelor predării științelor juridice și administrativetc " 3.3. Operaționalizarea obiectivelor predării științelor juridice și administrative" În sens general, un obiectiv operațional desemnează procesul de transpunere a unui obiectiv în termeni de operații, acțiuni și manifestări observabile. În sens tehnic, înseamnă enunțarea obiectivului sub forma comportamentelor observabile și măsurabile. Principala
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
științelor juridice și administrative" În sens general, un obiectiv operațional desemnează procesul de transpunere a unui obiectiv în termeni de operații, acțiuni și manifestări observabile. În sens tehnic, înseamnă enunțarea obiectivului sub forma comportamentelor observabile și măsurabile. Principala tehnică de operaționalizare a obiectivelor educației, în cazul nostru operaționalizarea obiectivelor predării științelor juridice, cuprinde parcurgerea următoarelor etape: - descrierea obiectivului în termeni de comportament observabili; - enunțarea condițiilor sub care elevii vor proba că au ajuns la schimbările preconizate de obiectiv; - stabilirea criteriului care
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
un obiectiv operațional desemnează procesul de transpunere a unui obiectiv în termeni de operații, acțiuni și manifestări observabile. În sens tehnic, înseamnă enunțarea obiectivului sub forma comportamentelor observabile și măsurabile. Principala tehnică de operaționalizare a obiectivelor educației, în cazul nostru operaționalizarea obiectivelor predării științelor juridice, cuprinde parcurgerea următoarelor etape: - descrierea obiectivului în termeni de comportament observabili; - enunțarea condițiilor sub care elevii vor proba că au ajuns la schimbările preconizate de obiectiv; - stabilirea criteriului care va fi folosit pentru evaluarea succesului sau
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
sociale/juridice în termeni de comportament observabil sunt legate de faptul că aceste formulări trebuie să se refere la activitatea elevului, să se centreze pe acțiuni, procese, operații constatabile și să desemneze un rezultat imediat al instruirii. Alte soluții pentru operaționalizarea obiectivelor identificate în literatura de specialitate sunt căutarea cuvintelor-acțiuni, introducerea criteriului de evaluare etc. Câteva exemple concrete cu privire la formularea obiectivelor la nivelul predării unor activități de curs sau de seminar în științele juridice pot fi identificate în structurile conceptuale viitoare
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
asemenea exemple pot fi identificate în partea finală a lucrării, acolo unde sunt puse la dispoziția studenților, cursanților și a tuturor celor interesați modele variate ale unor structuri de conținut din domeniul științelor juridice, sub formă de proiecte didactice.) Importanța operaționalizării obiectivelor predării științelor juridice este dată de faptul că: • elimină interpretarea subiectivă; • garantează respectarea finalităților proiectate; • orientează profesorul în activitatea de proiectare; • ajută la o mai bună diagnoză a dificultăților în învățare; • se pot converti foarte ușor în instrumente de
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
femei din 40) considerau că actul în sine reprezintă o infracțiune deoarece există sancțiuni prescrise juridic și social (Munteanu și Popescu, 2000). Dificultățile de definire a fenomenului violenței domestice sunt explicate prin faptul că, dincolo de barierele socioculturale, intervine gradul de operaționalizare a unui concept pentru ca acesta să devină funcțional în elaborarea unor strategii social-politice eficiente. Există deja anumite definiții folosite în documentele internaționale și deci aplicabile și la situația din țara noastră. Aspecte legislative în definirea violenței domestice Definițiile folosite în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
intern în cadrul entităților îl constituie, pe de-o parte, crearea unui cadru general și coerent pentru entitățile publice, iar pe de altă parte, prezentarea unei referințe pentru fiecare standard, pe domeniile specifice pentru evaluarea calității sistemului de control managerial. Pentru operaționalizarea standardelor de management și control intern<footnote Ibid., p. 56. footnote> este esențială înțelegerea modului de grupare a acestora pe cele cinci elementecheie, ale modelului COSO, astfel: mediul de control - șase standarde (1-6); performanța și managementul riscului - șase standarde (7-11
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
constă în: a prezenta sintetic principalele caracteristici ale organizațiilor bazate pe cunoaștere, atât pe coordonate conceptuale, cât și în contextul internațional actual; a pune în evidență relevanța, pentru România, a conceptului de organizație bazată pe cunoaștere și căi concrete pentru operaționalizarea lui. Conceptul de organizație bazată pe cunoaștere își are originile în anii 1984-1988 și a înregistrat, de atunci, faze succesive de cristalizare. Astfel, Huber și-a pus în mod explicit probleme legate de natura și proiectarea organizațiilor „post-industriale”, sesizând necesitatea
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
succede celei industriale. Câțiva ani mai târziu, ideea de organizație bazată pe cunoaștere se regăsește în cadrul a două abordări care îi explică determinismul fie pornind de la factori tehnologici, fie de la factori organizaționali, fiecare din ele propunând și soluții specifice de operaționalizare. De pe pozițiile promotorilor tehnologiei informatice, Holsapple și Whinston definesc organizația bazată pe cunoaștere drept „o colectivitate de lucrători cu muncă de concepție, interconectați printr-o infrastructură computerizată”; ei consideră că existența unei asemenea organizații, prevăzută cu stații de lucru locale
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
subordonată obiectivelor ei de ansamblu, a surselor de informații, experienței și abilităților fiecăruia dintre ei. În mediul organizațional, cunoștințele provin din informații transformate de cei ce le dețin în capacitate de acțiune eficientă, prin asimilare și înțelegere integratoare, urmate de operaționalizare în contexte date. Pe baza cercetărilor lui Nonaka și Takeuchi vizând elaborarea unei tipologii a formelor de cunoaștere organizațională, în literatura domeniului s-a propus preluarea unei distincții sesizate inițial de epistemologul Polanyi: cea între cunoașterea explicită (articulată), care este
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
sunt, de exemplu. Dinamica mondială rapidă a ideilor referitoare la organizația bazată pe cunoaștere, deși benefică sub aspectul aplicațiilor posibile, este totuși considerată de o abundență și diversitate aproape derutante, iar necesara lor sistematizare se lasă încă așteptată. Din perspectiva operaționalizării organizației bazate pe cunoaștere, complexitatea constituie caracteristica esențială și inerentă oricărui avans pe traseul „concept - proiect - sistem în funcțiune”; anvergura scopului urmărit, diversitatea factorilor ce intervin în realizarea lui, multitudinea problemelor de opțiune implicate fac ca unul din riscurile majore
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
arhive de proiecte; favorizarea creării de rețele de comunicare profesională între membrii organizației, precum și cu partenerii acesteia. Enumerarea de mai sus arată că în prezent se dispune de o gamă de soluții tehnologice și manageriale suficientă pentru a face posibilă operaționalizarea conceptului de organizație bazată pe cunoaștere; aplicarea lor presupune discernământ în alegere, consecvență în efortul de învățare și receptivitate în a sesiza și asimila avantajele lor. românesc Pentru România, relevanța conceptului de organizație bazată pe cunoaștere decurge din angajarea țării
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
manevrarea interviului și măsura în care instrucțiunile au fost urmate. Se poate presupune că această variabilitate a influențat intervievații și a contribuit la diversitatea naturală a răspunsurilor. Este clar că asemenea diferențe contextuale se vor reflecta în rezultatele analizei mele. Operaționalizarea: măsurători Măsurătorile utilizate pentru evaluarea gândirii eficiente versus gândirea eronată au fost stabilite printr-un proces dialectic rezultat din îmbinarea cadrului teoretic propus de Frankenstein și poveștile vieții înseși. Am început prin a încerca, pur intuitiv, să traduc explicațiile și
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
teoriei cu practica; b. principii privind obiectivele: maximalizarea capacității de performanță, dezvoltarea aptitudinilor motrice, cognitive, afective și emoționale, controlul, obiectivarea și evaluarea activității și colaborării dintre antrenor, sportiv și colectivul de asistență științifică; c. principii privind conținutul: interdisciplinaritatea, raționalizarea și operaționalizarea; d. principii metodico-strategice: individualizarea, conștientizarea, motivația și efortul voluntar, accesibilitatea, interacțiunea mijloacelor verbale cu cele neverbale, supraînvățarea, modelarea, simularea, specializarea și autoreglarea sportivului. 2. Principiile specifice ale antrenamentului sportiv În această categorie se includ principiile care acționează preponderent în antrenamentul
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
interacțiune permanentă cu cadrele didactice implicate în implementarea de proiecte integrate, care au oferit feedback în cadrul stagiilor de formare organizate prin proiect sau prin intermediul unor instrumente de colectare a datelor (chestionar, interviu). Fiecare dintre cele trei teme menționate a căpătat operaționalizări specifice la nivelul școlilor implicate, care pot fi consultate în ghidul elaborat în cadrul proiectului (Ciolan, 2003). În cele ce urmează, ne vom opri numai asupra pașilor posibili în construcția curriculară a temelor integrate, accentuând unele elemente mai semnificative, cum ar
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
ANR este coordonatorul național al Deceniului. La ultima întâlnire a Comitetului Internațional Director, delegația României a reafirmat angajamentul de a asigura președinția Deceniului și secretariatul național al acesteia, în perioada iulie 2005-iulie 2006. Deoarece obiectivul major al Deceniului îl constituie operaționalizarea conceptului de incluziune socială a romilor, reprezentanții Președinției și ai Guvernului României consideră că dezideratul în implementarea Deceniului îl constituie includerea tinerilor romi în structurile de decizie ale administrației publice, centrale și locale. Pe lângă activitățile comune statelor membre, pe perioada
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
modelele teoretice ale motivației pentru învățare sau cele ale motivației funcționarilor publici ori ale angajaților din serviciile de asistență medicală). Capitolul șase prezintă principalele metode de măsurare a motivației (utilizate și dezvoltate după anul 1950) și o schemă proprie de operaționalizare a conceptului de motivație a muncii. Această schemă de operaționalizare a fost utilizată pentru evaluarea motivației staff-ului managerial din șase organizații brașovene, ca prestație profesională. Evaluarea a fost realizată în perioada 2002-2008 și a cuprins în total un număr
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
funcționarilor publici ori ale angajaților din serviciile de asistență medicală). Capitolul șase prezintă principalele metode de măsurare a motivației (utilizate și dezvoltate după anul 1950) și o schemă proprie de operaționalizare a conceptului de motivație a muncii. Această schemă de operaționalizare a fost utilizată pentru evaluarea motivației staff-ului managerial din șase organizații brașovene, ca prestație profesională. Evaluarea a fost realizată în perioada 2002-2008 și a cuprins în total un număr de 648 manageri. Abordarea a fost una multi-teoretică, fiind instrumentate
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
a simțului comun", larg împărtășită în mediul organizațional și chiar universitar, dar nedemonstrată științific (Fisher, 2003). Există însă și cercetători care nu sunt de acord cu această concluzie, considerând că principala cauză a corelației scăzute dintre cele două variabile este operaționalizarea defectuoasă a performanței în muncă (Organ și Ryan, 1995). Saari și Judge (2004) concluzionează că satisfacția în muncă este un predictor al performanței, iar relația este chiar mai puternică pentru posturile mai complexe. Relația pozitivă și liniară dintre satisfacție și
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
fiind unanim acceptată ideea că este o teorie depășită, comunitatea științifică o acceptă în continuare drept implicită. Una dintre explicații ar putea fi dată de insuficiența datelor empirice care să infirme teoria, insuficiență datorată limitelor de ordin metodologic privind interpretarea, operaționalizarea și măsurarea conceptelor. O altă explicație ar fi aceea că teoria lui Maslow combină, paradoxal, atât premise ale concepției "democratice" (pretinzând autenticitate, autorealizare, respect pentru alegerile, preferințele și valorile individului), cât și premise "aristocratice" (implicând competența vocațională, autocritică și apărarea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]