1,791 matches
-
prin care fostul rege Mihai primea titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. Proiectul legii a fost redactat și expus de Mihai Manoilescu. La dezbaterea legii, Nicolae Iorga s-a opus adoptării, arătând că „acest titlu este slavon și de operetă, și că Alba Iulia nu înseamnă nimic în istoria noastră”. Legea a fost votată, totuși. Apoi a fost votată legea ce anula măsura adoptată la 4 ianuarie 1926, de acceptare a renunțării lui Carol la calitatea de prinț moștenitor. Această
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
din cele două ministere. Sub auspiciile ambasadorului României și cu asistența valoroasă a atașatului cultural, relațiile cultural-artistice, domeniu tradițional activ, au fost revigorate prin turneele Teatrului Național (2 turnee a câte 11, respectiv, 6 spectacole), primul turneu al Teatrului de Operetă din București (8 spectacole), numeroase gale ale filmului românesc și spectacole ale unor formațiuni cultural-artistice, de muzică ușoară și populară, organizarea, de regulă lunar, a unor seri literar-muzicale la ambasadă cu participarea unor reprezentanți ai culturii și civilizației românești din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
alții. Printre animatori s-a numărat și Aglaia; când s-a mutat la Cernăuți (1882) era o cântăreață și artistă de teatru deja formată, fiind, de regulă, cap de afiș și jucând în piese de Alecsandri, Bengescu, Cornea, cântând în operete și vodeviluri (cele mai multe piese fiind "aranjate" ori compuse de Tudor Flondor). De extremă importanță pentru atestarea înzestrării artistice a sorei lui Eminescu mi se pare a fi însemnarea lui Titu Maiorescu (18 febr. 1883), referitoare la spectacolul "Florin și Florica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
oameni masați într-o stradă, sfârșesc în chip firesc prin a rupe zăgazul câtorva sute de jandarmi, dacă aceștia nu trag și nu pun baionetele la armă), un tânăr locotenent ferchezuit și împopoțonat cu toate fireturile care caracterizează uniformele de operetă ale jandarmeriei române, din spatele cordonului, deci la adăpost de orice primejdie, se repezea mereu cu pumnul în fața câte unui student, umplându-l de sânge. Nu cunosc ofițerii altor armate, așa că nu știu dacă este vorba de o caracteristică generală, sau
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
și Siretul aproape... E.B. ...erau un deal cu vie, altul cu păduri, cu ciuperci, culegeam, pescuiam în Șomuzel, că nu e doar Șomuzul, este și Șomuzel, mă duceam la Siret, la ocolul silvic, cei de-acolo aveau niște pălărioare de operetă, verzi, un costum teribil... I.H. ...apoi, pădurile dinspre Boroaia, spre Dolheștii Mari, e foarte frumos, e o zonă extraordinară... E.B. Într-adevăr. A.V. Și astfel, Dolhasca a intrat în literatură, pentru că astăzi ați pomenit-o obsesiv... E.B. Păi, da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
V. Ce soliști v-au impresionat mai mult? Nu vreau să vă influențez răspunsul, dar există înregistrări din acei ani cu tenorul Victor Popovici, cu basul Ion Prisăcaru. M.S. Îmi amintesc de cantata "Carmina Burana", cu domnul Prescornițoiu 3, de opereta "Liliacul" și "Boema", cu doamna Ella Urmă, "Tosca" și "Aida" cu Florica Mărieș, vocea caldă, de bariton, a lui Tiberiu Popovici, Ion Prisăcaru ca bas în "Bărbierul din Sevilla", mi-l amintesc în rolul lui Nilacanta din "Lakmé", baritonul Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
socio-politice, dar și de limbă, literatură și folclor. Conferențiar apreciat și orator cu faimă, este o prezență mult solicitată la toate manifestările cultural-artistice importante din Banat. Își încearcă șansa și ca regizor artistic al unor spectacole de teatru și de operetă jucate de diletanți, după ce, la Cernăuți, urcase pe scenă ca actor. La începutul anului 1918 este din nou întemnițat, timp de opt luni, la Seghedin, pentru refuzul de a semna declarația de fidelitate față de monarhia austro-ungară. După Unire, în 1918
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285862_a_287191]
-
nostalgicii europeni față de civilizația americană? Nu este civilizația americană fiica risipitoare a civilizației europene? În ultimă instanță, Statele Unite n-au făcut decât să radicalizeze elemente existente deja în Europa, duse acolo de emigranți: comedia muzicală și prăjiturile stropite cu cremă, opereta vieneză și patiseria de la cafenelele Sacher și Mozart. Exagerarea rolului tehnicii venea din Anglia și Germania. Vulgaritatea claselor mijlocii se trăgea din Bouvard și Pécuchet, multiplicați la scară continentală. Și nu e lipsit de importanță faptul că revolta muncitorească de
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
îl relevă și ca bun orator, cu o frază armonioasă, elegantă. În tinerețe, B. scrie romanul Aldo și Aminta sau Bandiții (1855), încercare artificioasă, aglomerând influențe livrești contradictorii. Într-o tabără de „bandiți”, tot felul de eroi nefirești, haiduci de operetă, bravi, generoși, cultivați, cu har oratoric, se refugiază pentru a duce o viață liberă și pentru a lupta contra tiraniei. Motivațiile patriotice, umanitariste, protestul social sunt compromise de discursivitate și retorism, deopotrivă în plan narativ și stilistic. B. nu a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285781_a_287110]
-
de început cu urarea încurajatoare: „Asprimile vremii pe care o trăim să aducă folosul unei bune chibzuiri și formarea elanului de încredere în propriile noastre tării.” În spiritul acestei credințe au fost scrise articolele: ”De ce este România săracă?”; „Sfârșitul unei operete prea lungi - căderea politicianismului bucovinean”; „Adunarea clerului ortodox din Bucovina”; „Sărbătorirea domnului profesor Nicolae Iorga la Sorbona” cu ocazia conferirii diplomei și a insignei de doctor honoris cauza la cinci mari savanți, inclusiv profesorului român, prim-ministru și ministru al
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1891-1897) se leagă de numele ardeleanului G. Bogdan-Duică, actual profesor universitar la Cluj și de amintirea regretatului Pompiliu Pipoș” ... Dar la Gazeta Bucovinei, alături de Tudor Flondor și C. Berariu a lucrat și Temistocle Bocancea, împreună fiind autori ai libretului de operetă „Moș Ciocârlan” (1901). Gazeta Bucovinei, ziar întemeiat la Cernăuți la 14 mai 1891 de către luptătorii bucovineni adunați în societatea politică „Concordia”, sub conducerea boierului Grigorcea. Director al ziarului era Pompiliu Pipoșiu. Prin articolele sale hotărâte, energice și pline de avânt
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și la alte periodice. El redacta Buciumul de la Câmpulung, o revistă politicoliterară, unde era avocat. Era prezent mai ales prin versuri cu tematică erotică, meditativă sau patriotică. Alături de Tudor Flondor și C. Berariu este coautorul lui „Moș Ciocârlan” - libret de operetă. Poemul său „Zile negre” (1892) este o încercare de a înțelege traiul la sate, dar se încurcă în construcția justificărilor a ceea ce e fericirea... În preajma gândului, revistă de cultură generală, apare la Cernăuți în noiembrie 1932 - mai/iunie 1933. Apărea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mascate, mustării, dulapuri, circ, petreceri de vară, Șosea etc. voi scrie mai târziu. Ce departe suntem de epoca pe care o descriu. teatrele: Astăzi avem în București iarna: Teatrul Național, Teatrul Regina Maria, Teatrul Fantasio, Teatrul Mic, un Teatru evreesc, Opereta, Opera, cel puțin 15 cinematografe, Circul, concerte filarmonice, două teatre de varietăți: Alhambra și Majestic, patru sau cinci cabareturi de noapte, Teatrul Popular. Vara: două operete, trei teatre de reviste etc. 136 bucureștii de altădată 231. De pe Calea Victoriei. 232. Mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
București iarna: Teatrul Național, Teatrul Regina Maria, Teatrul Fantasio, Teatrul Mic, un Teatru evreesc, Opereta, Opera, cel puțin 15 cinematografe, Circul, concerte filarmonice, două teatre de varietăți: Alhambra și Majestic, patru sau cinci cabareturi de noapte, Teatrul Popular. Vara: două operete, trei teatre de reviste etc. 136 bucureștii de altădată 231. De pe Calea Victoriei. 232. Mai exact pe strada Câmpineanu, colț cu Calea Victoriei, în casa Török, în care au funcționat succesiv birtul lui Grebert, birtul lui Oswald, cofetăria Fialkovsky, restaurantul Elysée. 233
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cai246, „Leul și cârnatul“, dacă era de a doua mână.247 Din când în când câte un circ de vară care-și instala baraca pe un maidan central distra pe bucureșteni. Alteori cuteza câte o trupă de comedii sau de operetă franceză să debarce la București. Dar altceva nimic. O trupă de teatru român n-ar fi îndrăznit să anunțe o stagiune de vară la București. De altfel nici nu era lumină, căci întregul oraș era luminat cu petrol. Gazul aerian
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a orașului). 249. Confuzie cu Adelaida Ristori, despre turneul căreia Bacalbașa a amintit mai sus (v. p. 107, nota 88). Celebra cântăreață italiană Adelina Patti (1843-1919) a dat concerte în București ceva mai târziu, în stagiunea 1885- 1886. trupe de operetă franceză, care ne-a adus de la Paris muzica și teatrul lui Offenbach.250 Marii tragediani Rossi și Salvini au venit mai târziu.251 Dacă nu erau cabareturile de noapte, erau grădinile de vară.* Incontestabil că bucureșteanul jertfește prea mult pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
scăl dat și s-a înecat. Poetul Geanoglu, amantul ei, era de față. Și el a cântat-o în versurile publicate apoi în Dorul, colecție de poezii foarte populare pe vremuri.253 140 bucureștii de altădată 250. Trupa franceză de operetă, operă bufă, comedie, vodeviluri și drame a Emiliei Keller a dat spectacole în București și în alte orașe din țară din primăvara anului 1872 și până în 1877. Prima reprezentație a trupei franceze la București a avut loc la 15/27
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Keller a dat spectacole în București și în alte orașe din țară din primăvara anului 1872 și până în 1877. Prima reprezentație a trupei franceze la București a avut loc la 15/27 aprilie 1872, în sala Teatrului cel Mare, cu opereta Briganzii de Offenbach. 251. Ernesto Rossi a efectuat primul turneu în București la începutul anului 1878, iar Tommaso Salvini în 1880 (v. cap. Anul 1878 și Anul 1880 ale cărții lui Bacalbașa). 252. Grădina cu Tei se afla pe o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vara anului 1876 spectacolele de varietăți aveau loc în grădina Union Suisse, în grădina Rașca, în grădina „noului Hotel Dacia“ unde cânta muzica militară și oferea „concerte amuzante“ „domnișoara Finetta“, în grădina Guichard (o „companie lirică franceză“ prezenta „canțonete și operete amuzante“), în grădina „Paradis“ din spatele Episcopiei (farsa într-un act D-na Caliopi Busuioc de Iacob Negruzzi) ș.a. 66. „Comitetul electoral din București“, ROM., an. XX, 31 mai, 1 iunie 1876, p. 474. Întrunirea electorală a avut loc în seara
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Deux beautés d’autrefois 139.“ În grădina Guichard din dosul Palatului Regal juca Pascaly în teatrul numit „Teatrul de vară“. La 22 august se juca: La sânul mamei; Filosofia bărbaților, iar Teodor Popescu va cânta între acte aria lui Țepeș, opereta națională Fata de la Cozia de Eugen Carada. Prețurile 2 și 1 leu.140 Ziarele cotidiane ale epocii nu erau puține. Aveam: Românul și Telegraful, ziare liberale, România liberă de sub direcția lui D.A. Laurian și prim redactor Ștefan Mihăilescu, cu înclinațiuni
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
drapel tricolor în mână, poeziile patriotice de război, recent scrise de Alecsandri, inspirat de vitejia românilor cari se luptau la Grivița și la Plevna ...“ (C.I. Nottara, Amintiri, ediție îngrijită de Mihai Vasiliu, E.S.P.L.A., București, 1960, p. 52). Eugeniu Carada, autorul „operetei naționale“ Fata de la Cozia, era cunoscutul fruntaș liberal-radical, căruia I.C. Brătianu îi încredințase, în acest an, organizarea aprovizionării armatei române. 141. Cel dintâi număr al cotidianului România liberă a apărut la 15/27 mai 1877, din inițiativa lui D.A. Laurian
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
iesc 136; Fantasio 136; Liric (Opera Română) 136, 150, 300; Mare (Național) 25, 101, 102, 106, 107, 113, 136, 137, 139, 145, 163, 216, 219, 232-234, 270, 330, 376, 381, 389, 398, 399, 416; Mic 136; Odeon 119, 126; de operetă 136, 139; Popular 136; Regina Maria 136; satiric muzical Constantin Tănase 115; Țăndărică (de păpuși și marionete) 119, 125; de vară (grădina Guichard) 298, 303, 381, 419 Tei (Grădina cu Tei): 140 Tei (lacul): 110, 140, 141 Terasa Oteteleșanu: v.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
basm au o pondere redusă și intervin numai indirect, prim-planul fiind ocupat de înfățișarea unor sentimente și fapte „reale”. O altă „feerie”, Norocul, are ca autor pe B., alături de Gr. de Pantasi. Împreună cu Temistocle Bocancea, a scris și libretul operetei Moș Ciocârlan, pe muzica lui Tudor Flondor (1901). Puțin numeroasele sale texte în proză aparțin genului memorialistic, evocând cu predilecție vremea și mediul copilăriei. Amintiri din timpul stagiului militar sunt străbătute de sentimentul aproape euforic al noutății, de bucuria de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285702_a_287031]
-
și academism, pe de o parte aflându-se marii desenatori, consacrați prin reușită comercială și atitudini (etice, estetice, și nu în ultimul rând politice), ca Greg sau Goscinny, care se apropie de producătorii de bunuri simbolice adresate unui public mediu (operetă, teatru de bulevard), iar pe de altă parte tinerii, care caută să impună noi moduri de expresie, precum și un nou statut al artistului (vârsta fiind asociată unei definiții sociale în funcție de clasă: dacă în urmă cu 10 ani desenatorul era cel
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
teleghidată, regizată, impurificată, pulverizată, controversată, omorâtă, asasinată, împușcată, măsluită, acaparată, abandonată, neterminată, nedefinitivată, alterată, dubioasă, ambiguă, încâlcită etc. O revoluție acuzată a fi avut multe componente de show, de unde și alte formule care i-au fost aplicate, precum: revoluție de operetă, revoluție-farsă, revoluție-spectacol, piesă de teatru, tele-revoluție, mascaradă, parodie, cacealma, caricatură etc. Există și alți termeni inventivi: Timothy Garton Ash vorbește despre refoluțiile (revoluție + reformă) din 1989 în fostele țări comuniste, fără să includă și România între acestea (întrucât revoluția română
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]