1,798 matches
-
să fie consistentă deoarece se crează o atmosferă de ostilitate. Nu renunța la plaja de negociere doar pentru că cealaltă persoană îți cere „propunerea finală” sau îți spune că nu îi place să negocieze. Stabilește un model al concesiilor, astfel comunici oponentului că nu poate obține o ofertă mai bună. CAP. 17: Gambiturile de final:Gambitul Retragerea ofertei În acest capitol vă voi învăța cum să încheiați eficient o negociere. Această tehnică nu trebuie utilizată atunci când cealaltă persoană negociază în favoarea voastră. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
bună. CAP. 17: Gambiturile de final:Gambitul Retragerea ofertei În acest capitol vă voi învăța cum să încheiați eficient o negociere. Această tehnică nu trebuie utilizată atunci când cealaltă persoană negociază în favoarea voastră. Ea se utilizează numai în situația în care oponentul se luptă din răsputeri să reducă din preț. Sau când știți că cealaltă persoană vrea să facă afaceri cu voi dar se gandește „Cât voi fi plătit pe oră dacă negociez în continuare cu această persoană?” Să presupunem că un
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
prețul acesta suntem nevoiți să percepem această taxă.” Gambitul Retragerea ofertei e ca un joc de noroc, dar va duce la luarea unei decizii care, de obicei, duce ori la încheierea ori la anularea unei afaceri. De fiecare dată când oponentul foloseste această tehnică, nu vă fie frică să ripostați insistând ca cealaltă parte să rezolve mai întâi problema ca să puteți mai apoi relua negocierea pe o bază concretă. Concepte cheie Gambitul Retragerea ofertei e ca un joc de noroc, deci
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
pentru a anula ultima ofertă sau pentru retragerea unor avantaje ca transportul, instalarea, trainingul sau termene prelungite. Pentru a evita confruntarea directă, puneți în locul personajului rău un vag personaj colectiv de rang înalt. Continuați prin a vă plasa de partea oponentului. FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\arta negocieriiok.doc PAGE 58
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
probabil chiar mai înainte, prozeliții și copiii lor minori erau botezați<footnote J. J. von Allmen consideră că argumentele lui Jeremias sunt decisive, vide „L’Eglise primitive et le baptême des enfants”, în Verbum Caro, Nr. 13, p. 43-47. footnote>. Oponenții Botezului nou-născutului nu au putut produce bazele istorice pentru respingerea afirmațiilor lui Jeremias și au fost conduși la astfel de extreme precum relegarea textelor pe care le citează în secolul al II-lea pe baze dogmatice<footnote Cf. A. Benoît
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Botezului creștin<footnote F. J. Leenhardt, „Le Baptême des enfants et le NT”, în Foi et Vie, 1949, p. 90. Când un om este condus spre o poziție atât de monstruoasă, nu suntem foarte surprinși să-l regăsim negând onestitatea oponenților săi; a se vedea Rev. John Heron, „The Theology of Baptism”, în Scottish Journal of Theology, vol. 8, 1955, p. 44-46. footnote>. Nu pare necesar să trecem în revistă această dispută, pentru că noile dovezi din manuscrisele de la Marea Moartă par
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
și prin acțiunea scriitorilor. Fenomenul samizdat rămâne o splendidă formă de luptă cu un suntem monstruos, a cărui forță era chiar forța. Nemiloși, bolșevicii ar fi sfărâmat orice oscior le-ar fi stat în cale. Pentru a-și detecta inamicii, oponenții, criticii, comunismul practica o veghe continuă și inumană. Ochiul roșu și unic al partidului vedea totul și nu răbda nimic. Scriitorii dizidenți șiau format reflexe la fel de puternice pentru a răzbate dincolo de minciună și opresiune dar și pentru a se strecura
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
a conflictului; de asemenea, încurajează ascunderea, mascarea adevăratelor sentimente sub o aparență înșelătoare. Stilul colaborativ presupune prezența într-un grad mare atât a asertivității (a dorinței realizării propriilor scopuri), precum și a cooperării (a capacității de a ține seama de interesele oponenților). El este dorința expresiei de maximizare împreună a rezultatelor obținute, de aceea, se mai numește și stilul integrativ. Cei care practică acest stil sunt deschiși, cooperatori, creativi, încrezători în alții, sinceri în relațiile cu partenerii, dinamici, flexibili. Este o abordare
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
bazate pe îmbinarea în proporții medii a asertivității și cooperării. Se bazează pe principiul „a da” și „a lua”, pe încercarera de satisfacere a altora decât pe maximizarea propriilor câștiguri, cu speranța că același lucru se întâmplă și în cazul oponentului. Implică determinarea regulilor de schimb reciproc. Managerii trebuie să manifeste prudență în legătură cu practicarea lui. De exemplu, este mai indicat a fi folosit în cazul unor false probleme, decât în cazul unora reale și grave. De asemenea, managerul trebuie să știe
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
superior; 5. când armonia și stabilitatea sunt foarte importante; 6. pentru a permite subordonaților să devină mai buni prin învățare. Compromisul 1. când obiectivele sunt importante, dar nu merită efortul sau introducerea posibilă a unor modalități mai ferme; 2. când oponenții cu putere egală au în vedere obiective reciproc exclusive; 3. în scopul alegerii unor angajamente temporare referitor la probleme complexe; 4. ca să se ajungă la soluții rapide în situațiile aflate sub presiunea timpului; 5. ca o lternativă atunci când colaborarea sau
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
2) elaborarea unei strategii (fiecare parte decide ce strategie și ce stil anume să adopte); 3) începerea negocierii (ambele părți își prezintă solicitările inițiale sau cazul în discuție); 4) clarificarea pozițiilor (neogociatorii își justifică pozițiile și încearcă să aprecieze poziția oponentului); 5) negocierea (etapă în care fiecare parte încearcă să obțină concesii); 6) încheierea (ajungerea la o înțelegere finală sau închiderea negocierilor fără a se ajunge la un acord). Descrierea acestor etape oferă autorilor prilejul de a formula nenumărate sfaturi și
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a negocierii stăruie asupra rolului emoțiilor. Stările emoționale pozitive facilitează tendința negociatorilor în selectarea strategiilor cooperative de negociere; de asemenea, ele cresc nebănuit de mult practica negocierilor integrative, de tip câștig-câștig. Stările emoționale negative afectează corectitudinea judecății negociatorilor în ceea ce privește interesele oponenților, cresc probabilitatea de a refuza oferte profitabile. Se pare că emoțiile „fierbinți” influențează nefavorabil negocierea, comparativ cu emoțiile „reci”, ele creează conflicte interne puternice, îi divizează pe oameni, împiedică armonizarea cognitivului și afectivului, oamenii nefiind capabili să diferențieze între „ce
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
preferințele lor (Loewenstein et al., 1989). Noua perspectivă psihosocială asupra negocierii se asociază cu cel puțin patru efecte benefice: lărgește, îmbogățește și adâncește perspectiva anterioară; este generoasă în sfaturi practice pentru negociatori; oferă negociatorului indicii folositoare în raport cu comportamentul probabil al oponenților; sugerează moduri de prevedere a deciziilor individului (Bazerman et al., 2000, p. 286). Problema amplificării/creșterii raționalității negociatorilor cu scopul obținerii unor rezultate bune în procesul negocierii rămâne, în continuare, crucială. Noi întrebări se prefigurează la orizont: Ce este mai
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sens, fără știrea participanților, o persoană din cadrul grupului are sarcina de a găsi contraargumente în momentul în care grupul pare să ajungă la un consens simplu (bazat pe epuizarea temei). Observăm similaritatea acestui mod de focus-group cu tehnica expunerii cu oponent. În analiza de tip focus-group, apreciază Krueger, se vor urmări: (1) cuvintele - reflecția asupra cuvintelor utilizate de către participanți și asupra înțelesului acestor cuvinte (diferențe și similarități între ele); (2) contextul - răspunsul participanților a fost declanșat de ceva (o întrebare adresată
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
publice și legislative: regional, statal sau național. 4.3. Teoria politicilor simbolice - un model de analiză a dezbaterilor privind curriculumultc "4.3. Teoria politicilor simbolice - un model de analiză a dezbaterilor privind curriculumul" Polemica cronică dintre adepții teoriei evoluționiste și oponenții ei de orientare religioasă reflectă una dintre marile fracturi culturale și sociale americane. Dacă eterogenitatea societății americane din punct de vedere rasial sau al statusului socioeconomic este evidentă, polarizarea între conservatori și liberali este o realitate mai puțin vizibilă. Constituind
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
morale (exemple: Hitlerjugend, UTC-ul, dar și grupurile de acțiune afirmativă din Occident). • Analiza evoluțiilor conținuturilor educației, atât în România, cât și în alte țări, scoate în evidență intense dezbateri prilejuite de selecția acestora. Dispute precum cele dintre adepții și oponenții teoriilor creaționiste în SUA sau cele prilejuite de elaborarea unui manual de istorie a românilor reflectă conflicte sociale și culturale profunde. Capitolul IVtc "Capitolul IV" Economia educației. Rentabilitatea investiției în educație. Școala capitalului umantc "Economia educa]iei. Rentabilitatea investi]iei
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și, la nivel diferit, ale maselor - erau la fel în timpul fascismului și în prima fază a regimului democrat-creștin. Paradigme ale acestei ignoranțe erau pragmatismul și formalismul Vaticanului. Toate acestea sunt clare și fără echivoc astăzi, deoarece pe atunci intelectualii și oponenții nutreau speranțe nesocotite. Se spera că toate acestea nu erau pe deplin adevărate și că democrația formală, în fond, avea o oarece importanță. Înainte de a trece la a doua fază, trebuie să dedic câteva rânduri momentului de tranziție. În timpul dispariției
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de ideologia mea marxistă și de pasiunea mea îndârjită pentru a realiza acele reforme pe care ea le consideră acum necesare (și pentru care nu poate să găsească „ideologi” printre oamenii săi tradiționali). Tocmai această toleranță a puterii - în cadrul căreia oponentul poate să se comporte cu atâta agresivitate nobilă și tulburată - trebuie analizată și demascată. Tocmai ea este, în ultimă instanță, rațiunea unei serii de confuzii și de erori de optică (morală, ideologică, politică). De exemplu: toți deținuții sunt „buni”, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
a reușit nici să obțină bani, nici să legifereze un document prin care erau acuzați de trădare parlamentarii dizidenți care se opuneau regelui. Pentru următoarea sesiune, din toamna lui 1675, Danby a intensificat eforturile de organizare a partidei regale, dar oponenții lui l-au acuzat de corupere și au mobilizat forțele din provincie mizând pe o campanie de imagine care punea în contrast morala sănătoasă a provincialului cu morala curteanului corupt. Figura cea mai importantă a rezistenței Country era Shaftesbury care
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
modelor și al modelelor, este subminată de o dependență (imposibil de negat, cel puțin în fața cititorului avizat, care a fost întotdeauna un pilon solid de ancorare a operei în universalitate) evidentă. Altfel de ce, în plin realism, s-ar fi gândit oponentul cel mai de temut al lui Dickens să-i propună publicului larg o altă perspectivă, e drept că presărată din belșug cu aluzii la moralitatea claselor superioare din glorioasa Anglie, a relației maritale Ivanhoe Rowena (și a cavalerismului, cu toate
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
note de Adrian Muraru, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 313. footnote>. Să notăm aici că aceste declarații asumă în mod evident o perspectivă diferită de cea a lui Tertulian asupra nevoii de botez a copilului. La acest moment din istorie oponenții botezului nou născuților renunță la încercarea de a explica baza istorică. În schimb, spun că, după anul 200 e. n., botezul nou-născuților s-a schimbat din inovație în practică obișnuită. Când aruncăm o privire asupra unora dintre declarațiile care curg din
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
spun că, după anul 200 e. n., botezul nou-născuților s-a schimbat din inovație în practică obișnuită. Când aruncăm o privire asupra unora dintre declarațiile care curg din direcția Bisericii vechi în această perioadă, între 200 Și 400 e. n., vedem că oponenții nu au nici un cuvânt de spus în această problemă<footnote Vezi și Professor John Schuetze, „Is There Historical Support for the Doctrine of Infant Baptism?”, în Systematic Theology, 24, 2003, p. 7-9; articol disponibil la adresa web http://www.wlstheologia.net
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
de botezul nou-născuților? În esență, ei pun sub semnul întrebării ceea ce Fiul lui Dumnezeu și Sfinții Părinți spun clar despre această învățătură și practică bimilenară a Bisericii, Și o transformă după propriile lor puncte de vedere. Această provocare ridicată de oponenții botezului nou-născuților constituie încă un motiv pentru care ar trebui să conservăm și să apărăm adevărata mărturisire în acest sens. În plus, pentru că acei care continuă să nege Și să refuze botezul nou-născuților neagă de fapt Și le refuză acest
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
fi structurat pe itemii asociați textului, alcătuit sistematic, cu numerotarea subdiviziunilor/argumentelor/exemplelor, facilitând astfel reperarea oricărei informații în cursul dialogului cu care se încheie examinarea. Proba orală susținută în cadrul examenului de bacalaureat include trei experiențe de comunicare: expunerea (fără oponent), constând în intervenția orală bazată pe tehnica răspunsului pregătit - formă de discurs ce angajează explicit personalitatea emițătorului, informația sa culturală și sistemul său de valori; discursul, forma cea mai complexă a monologului, care presupune formularea, argu mentarea și susținerea unei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
etc.); - sunt utilizate strategii și tehnici argumentative: strategia cooperării (adresare directă, apeluri la rațiune, la valori etice, la înțelegere, sensibilitate etc.), strategia negației polemice (se exprimă dezacordul față de un anumit punct de vedere), strategia discreditării (se contestă probitatea, competența unor oponenți sau se combat posibile contraargumente), strategia comparației sau a metaforei argumentative etc.; tehnica citatului, a interogației argu mentative, tehnici asociate gândirii logice: deducția, inducția, analogia, inferența, de monstrația, explicația, reducerea la absurd etc. Tipurile de argumente utilizate mai frecvent sunt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]