1,225 matches
-
erau crescute și îngrășate numai pentru piața orășenească. Distribuția pământului nu s-a făcut într-un mod echitabil, după necesități, ci în funcție de suma pe care orășenii o avansau eforiei, așa încât, în cele din urmă, și pământul se concentra în mâna orășenilor mai înstăriți, mai ales că și pământul intrase în circulația mărfurilor, începuse să fie vândut și cumpărat. Pentru cultivarea acelor loturi ajunse în proprietatea unui orășean mai înstărit trebuiau brațe de muncă salariate, năimite cum se spunea în acea epocă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o avansau eforiei, așa încât, în cele din urmă, și pământul se concentra în mâna orășenilor mai înstăriți, mai ales că și pământul intrase în circulația mărfurilor, începuse să fie vândut și cumpărat. Pentru cultivarea acelor loturi ajunse în proprietatea unui orășean mai înstărit trebuiau brațe de muncă salariate, năimite cum se spunea în acea epocă. Cei mai mulții dintre birnici, chiar dacă aveau în posesie mici loturi de pământ, practicau cele mai felurite îndeletniciri. Ei erau socotiți „oameni de adunătură niște săraci
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
micile târguri particulare, în care majoritatea populației o formau birnicii clăcași, care se ocupau cu agricultura, și unde trona atotputernicia monopolurilor și a privilegiilor proprietarilor feudali. Târgoveții aveau reglementate relațiile cu proprietarii pe baza unui hrisov asemănător chartei, pe care orășenii din Europa apuseană o obțineau în Evul Mediu de la rege în vederea asigurării independenței lor. Numai că la noi hrisovul era obținut de proprietarul feudal al târgului și nu de târgoveți. În Tg. Ocna, numărul familiilor birnice la 1845 depășea aproape de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
larg consum în orașe și câțiva negustori de cereale și mărfuri de lux. Mulți dintre ei erau legați într-o măsură mai mare sau mai mică de boierimea feudală, de procedeele tipic feudale aplicate în domeniul aprovizionării cu hrană a orășenilor, beneficiind de pe urma îngrădirii liberei concurențe. Numai unii din cei care își plasaseră banii în întreprinderi ale cooperației capitaliste simple, în instalații mecanice sau practicau un negoț internațional militau pentru desființarea hotărâtă a regimului și a relațiilor feudale. Burghezia mijlocie era
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
arareori deveneau aliați ai regimului împotriva „obștei” care i-a ales. „A cere dreptate - se plângeau 40 de locuitori ai orașului Focșani împotriva eforilor în 1849 - era a o pierde și a fi izgonit de tulburător de liniște publică”. Dacă orășenii îndrăzneau să se plângă de conduita eforilor, aceștia din urmă apelau la ispravnic și arătau „că unii din noi vorbim împotriva cârmuirii și că facem, comploturi”. Cei mai mulți însă, patroni de ateliere sau de prăvălii mai mari, se situau pe poziții
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vulgare și amorale. În mod straniu, flirtul nu evocă în niciun fel în spiritul contemporanilor practicile țărănești folclorice, evantaiul larg al apropierilor permise uneori în zonele rurale. Aceste rituri cât se poate de reale par să le rămână complet necunoscute orășenilor, care au o viziune destul de idilică, foarte siropoasă, asupra universului provincial și țărănesc. Trebuie să reamintim că Franța este încă la acest sfârșit de veac o țară predominant rurală, foarte atașată de cultura și de tradițiile sale țărănești. În mediul
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și mai apoi mașinii, tineretul de la țară, mai ales băieții, devine itinerant. Tinerii "merg din sat în sat pe la serbări, apoi se duc cu toții în orașul vecin, unde intrarea la "dancing" se face cu biletul de cinema"115. Preluând exemplul orășenilor și al vedetelor de cinema, tinerele țărănci încep să acorde tot mai multă importanță aspectului fizic. Nu se mai îmbracă "cu ce-apucă", ci abandonează treptat îmbrăcămintea regională, dându-și comandă de rochii și pălării la marile magazine. Ele așteaptă
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
viața reginei Carmen Sylva, de fapt o transpunere din germană. Între 1905 și 1910 publică în serial Synnove Sølbakken, adaptare după nuvela cu același nume a lui Bjørnstjerne Bjørnson. Scrie și comedia într-un act Casa veche (1909), exprimând nostalgia orășeanului după o casă de țară. Postum, în 1910, iese volumul Povestiri pentru tinerime, adaptare după Georgina M. Craik. La îndemnul lui Octavian C. Tăslăuanu inițiase seria Biblioteca copiilor, apoi Biblioteca copiilor și a tinerimii, în care, sub semnătura A. O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290095_a_291424]
-
trăiesc atât pentru ei, cât pentru realizarea în viață a copiilor lor (și a nepoților). O analiză concretă (din documente și pe bază de interviuri biografice) a situației părinților de la sate care și-au dat copiii la școală, devenind apoi orășeni, ar fi edificatoare în acest sens. Cercetările efectuate și în țara noastră au scos în evidență corelația pronunțat negativă dintre numărul de copii (doriți și efectivi) și școlaritatea mamei. De asemenea, și în acest context, există o diferență accentuată între
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
În mod tradițional, fiindcă școala înseamnă multe cheltuieli din partea familiei, ei erau excluși de la moștenire. Foarte mulți frați (aflați sau reîntorși la sat) consideră acum că această lege (tradițional-morală) trebuie aplicată, și nu cea juridică, ce le-ar da și orășenilor dreptul la moștenire. Un argument suplimentar invocat era și acela că pământul trebuie să fie al celor ce îl muncesc. Această concepție s-a mai atenuat în ultima vreme, dar nu a dispărut total. Astfel încât dacă redarea pământului reinstaurează sentimentul
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Persoanele ajutate puteau fi și alte rude. În multe cazuri, cel puțin pentru o perioadă mai scurtă, cei ce veneau la oraș locuiau la predecesorii lor migranți. Rețeaua parentală din mediul rural oferea, în schimb, produse alimentare și ținea copiii orășenilor pe perioada vacanțelor. Înscrisă în mecanismul reciprocității de bunuri și servicii, această strategie de cooperare era benefică pentru ambele părți. Rețeaua de rudenie are un rol important în procesul migrațional și de mobilitate rezidențială prin facilitarea accesului la comunități de
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
-dunărene”. Episcopul Bandini arăta, la mijlocul secolului al XVII-lea, că locuitorii orașului Iași sunt „români, pe lângă care unguri, armeni, greci, bulgari, albanezi, turci, tătari, poloni, ruteni, sași, moscoviți și puțini italieni”. Cam în aceeași vreme (1644), Paul Beke afirma că “orășenii ce locuiesc în țară sunt români, unguri și sași, germani și un mare număr de armeni și bulgari. Și italieni, polonezi, turci și evrei sunt în număr destul de mare, dar ca negustori și meșteșugari, ei trăiesc altfel decât localnicii”. Conștiința
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
chiar guvernarea provinciilor. În termeni economici, favoritismul față de armată a început să apese foarte mult asupra finanțelor statale, ducând la o anumită înăsprire a sistemului fiscal care a lovit în special în categoriile de negustori și meșteșugari, dincolo de cele ale orășenilor, iar criza economică s-a accentuat prin pauperizarea și inflația monetară a Imperiului. Aceste aspecte concrete au dus la abandonarea pământului din partea țăranilor incapabili de a mai gestiona situația, căutând refugiu în orașe, în speranța unor câștiguri mult mai accesibile
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
plictisește, cînd strada mă enervează. Și pe măsura consolidării scepticismul meu, „adorm”, tot mai des, pe cărțile ținute aproape, vreo sută încă, pentru confruntări morale și alte nevoi sufletești. Cît despre iubitele din vremuri, uitate sînt toate... Fotografia din 1926 Orășeni înstăriți, părinții lui Bacovia și-au comandat portrete în ulei unui pictor itinerant: Schulhofth. E de mirare însă că n-au făcut același lucru și pentru copiii lor. Și mai surprinzător e că nu i-au dus pe aceștia la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
toată zestrea, plus lucrurile din casă. Numai poetul Eminescu, aflat prin Ardeal, în iulie 1866, i-a relatat corect lui Ștefan Cacoveanu, că tatăl său, Eminovici, "se însura cu o moldoveancă cu ceva stăricică"20 (s. n.). Fiind vorba de moșia Orășeni, numai doctorul Vasile Bînzar și-a arătat nedumerirea: "Este de necrezut ca într-un act dotal, în care sunt trecute cele mai mărunte lucruri (lingurițe, colțuni, etc.) să se fi scăpat din vedere tocmai moșia Orășeni"21. Ei bine, această
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Fiind vorba de moșia Orășeni, numai doctorul Vasile Bînzar și-a arătat nedumerirea: "Este de necrezut ca într-un act dotal, în care sunt trecute cele mai mărunte lucruri (lingurițe, colțuni, etc.) să se fi scăpat din vedere tocmai moșia Orășeni"21. Ei bine, această parte de moșie (310 fălci = 443,30 ha) n-a fost trecută în izvod, pentru că nu era de zestre, ci a fost cumpărată mai tîrziu. Transcriem aici actul de cumpărare, mai ales că el prezintă o
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
zapisul de față, după formili păziti. Anul una mie opt suti patruzăci și patru, dechemvrii în douăzeci și una zăli"22. Fără teamă de greșeală, putem crede că cea mai mare parte din acei 2 400 galbeni, cu care Raluca a cumpărat Orășenii, au fost împrumutați. Pare foarte probabil că i-a împrumutat de la Lascăr Cantacuzino, proprietarul moșiei Salcea, și de la aga Grigore Cananău. Cu Cananău, Raluca a întreținut relații bănești, pînî la moartea acestuia, în 1850, ba și după aceea, fiul său
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Fevronia Iurașcu, și 200 galbeni de la cealaltă soră, Maria Mavrodin, ca să aibă Eminovici cu ce prelungi luarea în arendă a moșiei Durnești 32. În aceeași vreme, tot Raluca, după ce a murit Iordache Ureche, scoase în vînzare partea sa din moșia Orășeni, pe care n-avea dreptul s-o vîndă cîtă vreme ea era pusă drept garanție pentru împrumutul de 1500 de galbeni, încă neachitat lui Iordache Ureche. În baza dreptului de protimis, Orășenii au fost cumpărați de Generalnica Epitropie a spitalelor
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Ureche, scoase în vînzare partea sa din moșia Orășeni, pe care n-avea dreptul s-o vîndă cîtă vreme ea era pusă drept garanție pentru împrumutul de 1500 de galbeni, încă neachitat lui Iordache Ureche. În baza dreptului de protimis, Orășenii au fost cumpărați de Generalnica Epitropie a spitalelor "Sf. Spiridon" din Iași pentru spitalul din Botoșani 33. Deocamdată, Epitropia i-a dat, în numerar, numai 1400 galbeni. La acești bani, Gh. Eminovici a mai alăturat 150 de galbeni olandezi, luați
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Pînă acum știam că Efrosina Petrino avea de primit 2500 galbeni, plus dobînzile, din care încă nu primise nimic. Mai era Iordache Ursoianu, fiul vitreg al răposatului serdar Iordache Ureche, care n-a putut accepta ca Raluca Eminovici să vîndă Orășenii înainte de a-i achita lui acei 1500 galbeni împrumutați la 1 octombrie 1845 și pentru care moșia vîndută fusese pusă garanție. Mai avea Raluca o datorie de 1000 galbeni, la surorile sale, care, fiind surori, să zicem că puteau s-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Către Epitropia Spitalului din Botoșani La cele cuprinse în raportul acei Epitropii, sub nr. 127, de a să opri din banii ce are a mai lua Dum-lui camr. Iminovici cu soția sa de la această casă, pentru vînzarea părții din moșia Orășeni, soma de 8000 lei, ce datorește D-lui vist. Lascarache Cantacuzin către acest ospital, să răspunde că așa precum banii ce-i are a mai lua dum-lui Eminovici cu soția sa sunt opriți de către Divan, pentru altă pretenție a pomeniților
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
moșiei Ipotești, spre îndestu larea Eufrosinei Petrino cu suma de 2500 galbeni. Văzînd că Ipoteștiul este ca și pierdut, Raluca a cerut în judecată Epitropia generală a spitalelor Sf. Spiridom, pentru că nu i se da restul de bani din vînzarea Orășenilor. Toamna, la 26 octombrie (1851), Eminovici cu familia și cu tot calabalîcul a venit iar la Botoșani, dar n-au putut intra în casa lor, de lîngî Uspenia, pentru că Smaranda Varlaam s-a considerat chiriașă în continuare; a încuiat ușile
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
așa că greu se mai poate crede că nașterea Agialei s-a întîmplat la Ipotești, la 7 mai 1852. Familia Eminovici a intrat în anul 1852 deosebit de îngrijorată, cu gîndul mereu la Diva nul Domnesc. Acesta stabilise, pînă acum, că pentru Orășeni, Epitropia Sf. Spiridan mai avea de dat Ralucăi Eminovici, un rest de 1388 galbeni și 9 lei. Față de această situație, Divanul Domnesc a hotărît: "Fiindcă moșia Ipotești de la ținutul Botoșani, a D. Căminar Georgi Eminovici, era scoasă în vînzare prin mezat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
253 Motté-Fouquie, Friederich de la, 167 Muntean, George, 287 Munteanu, George, 14, 52, 136 Murărașu, D., 186, 269 Musteață, Teodor, 55, 59, 87 N Nanu, Nicolai, Gh., 257, 258 Negruzzi, Iacob, 16, 178, 256 O Ocășianu, E., 232 Onea, Iacob, 164 Orășeni, moșie, 92, 96, 99, 107 P Pallauz, Andrei, Dr., 243, 244 Papadima, Ovidiu, 83 Parcul Poetului (Cucorăni), 28, 38 Pascaly, Mihail, 171, 172 Perpessicius, D., 23, 24, 26, 41, 42, 83, 135, 165, 174, 176, 182, 186, 188, 208, 209
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Fericirea la țară, repetă aceste lucruri cîțiva ani mai tirziu, văzînd în întoarcerea la pămînt cea dintîi condiție a regenerării moravurilor"53. E suficient să arunci o privire pentru a putea aprecia neliniștea, truda adesea ascunsă, dar întotdeauna adevărata, tristețea orășenilor bogați, condamnați la o nenorocită lenevie. Ei sînt asemenea copiilor care plîng pentru că nu știu să se veselească, dar care, dacă un învățător înțelept, în loc să-i țină închiși între ziduri posomorite, îi face să respire aerul curat de la țară, să
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]