13,244 matches
-
II-a, restul fiind de starea a III-a și calfe. Între cei dintâi se numără Leiba Cana cu 10.000 galbeni venit anual și Pavli cu 4.600 galbeni. Și populația de rit mozaic și sudiții alcătuiesc categorii sociale orășenești eterogene, rupte în marea lor majoritate total de agricultură. Ele au constituit elemente de adâncire a diviziunii sociale a muncii, a căror contribuție în procesul de separare a orașului de sat, de consolidare și dezvoltare a funcțiilor economice specific orășenești
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
orășenești eterogene, rupte în marea lor majoritate total de agricultură. Ele au constituit elemente de adâncire a diviziunii sociale a muncii, a căror contribuție în procesul de separare a orașului de sat, de consolidare și dezvoltare a funcțiilor economice specific orășenești a fost foarte însemnată. O altă categorie de locuitori ai orașelor, având cele mai felurite ocupații, și care constituia o parte a populației orășenești, legată de agricultură într-o măsură mai mare decât altele, o formau birnicii. În 1845, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în procesul de separare a orașului de sat, de consolidare și dezvoltare a funcțiilor economice specific orășenești a fost foarte însemnată. O altă categorie de locuitori ai orașelor, având cele mai felurite ocupații, și care constituia o parte a populației orășenești, legată de agricultură într-o măsură mai mare decât altele, o formau birnicii. În 1845, în cinci din principalele orașe din punct de vedere economic ale Moldovei, birnicii alcătuiau 11% din totalul familiilor (vezi tabelul I). În Iași, procentul familiilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
În Iași, la 1861, dintre cei 2.384 mahalagii cu case în Tătarași numai 306 aveau vite mari. Între acei mahalagii, 16 erau proprietarii tuturor oilor (3.025) care pășteau pe imaș. Vitele erau crescute și îngrășate numai pentru piața orășenească. Distribuția pământului nu s-a făcut într-un mod echitabil, după necesități, ci în funcție de suma pe care orășenii o avansau eforiei, așa încât, în cele din urmă, și pământul se concentra în mâna orășenilor mai înstăriți, mai ales că și pământul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
În lipsa unei industrii dezvoltate, în stare să absoarbă brațele de muncă care nu găseau o plasare productivă, birnicii erau nevoiți să îngroașe rândurile slugilor, angajaților vremelnici și ale lumpenproletariatului. Puțini dintre ei pătrundeau, pe de o parte în rândurile burgheziei orășenești în dezvoltare, iar pe de altă parte în rândurile lucrătorilor din ateliere sau în cele câteva instalații mecanice. Una din urmările descompunerii sistemului feudal era „pauperizarea populației din orașe și sate, care apare ca un element însoțitor al epocii, de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în orașe o pătură socială omogenă. Boierimea mică, și în parte cea mijlocie, se afla, fie și parțial, pe poziții economice și politice burgheze. Și ea forma majoritatea covârșitoare a boierimii. Se cuvine să subliniem că raportul între categoriile sociale orășenești existente în acea epocă în principalele orașe, amintite mai sus, nu poate fi extins, cum e și firesc, și asupra celorlalte orașe și târguri. Cu cât funcția economică, productiv-industrială a orașelor și târgurilor este mai mică, cu cât ne coborâm
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fi extins, cum e și firesc, și asupra celorlalte orașe și târguri. Cu cât funcția economică, productiv-industrială a orașelor și târgurilor este mai mică, cu cât ne coborâm pe scara ierarhiei urbane, cu atât greutatea specifică a elementelor sociale specific orășenești este mai redusă, iar diviziunea socială a muncii mai puțin avansată. Problema pământului, a locului de hrană, în târguri și orașele mai mici constituia o chestiune de importanță capitală, chiar în târgurile cu activitate industrială mai avansată, ca de pildă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Cei mai mulți însă, patroni de ateliere sau de prăvălii mai mari, se situau pe poziții antifeudale. Aceste două categorii formau în orașe așa-zisul patriciat, în înțelesul târziu al noțiunii, care însemna bogați, spre deosebire de restul comunității - săracii. Majoritatea covârșitoare a burgheziei orășenești o constituia însă mica burghezie: patentarii de treapta sau starea a treia, micii negustori și meșteșugari din afara breslelor care practicau negoțul cu amănuntul, sutele de ambulanți, miile de crâșmari, bacali, lipscani ș. a. Numai în orașul Iași, la 1845, din cei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și calfe indigene, 264 erau cârciumari, 173 erau rachieri, 182 bacali ș.a.m.d., adică, în cea mai mare măsură, negustori care vând produse rezultate din activitatea agricolă, nu industrială. Alcătuind în orașe majoritatea din totalul familiilor cu îndeletniciri specific orășenești, ei dădeau orașului particularitățile caracteristice unor centre de producție și schimb dominate de mica producție destinată pieții. Toți aveau de suferit de pe urma regimului feudal, de pe urma privilegiilor starostilor de bresle și practicilor instituite în producție și desfacere. Ei luptă împotriva starostilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ridicat, funcționând și în sistem deconcentrat. Sistemul Trezoreriei Publice În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 78/1992, Ministerul Finanțelor Publice a organizat, începând cu anul 1992, Trezoreria Centrală a Finanțelor Publice, precum și trezorerii în cadrul Direcțiilor Finanțelor Publice, administrații financiare, circumscripții fiscale orășenești și precepții rurale. Trezoreria publică avea ca atribuție principală gestiunea veniturilor și cheltuielilor fondurilor publice. Controlul fiscal Controlul fiscal al statului se exercita prin aparatul specializat al Ministerului Finanțelor Publice (Direcția Generală de Îndrumare și Control Fiscal, direcțiile controlului fiscal
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
drumurilor: - E 58 Târgu Frumos - Hârlău - Botoșani; - E 58 Suceava - Botoșani; - DN 29B Dorohoi - Botoșani; - DN 29 Suceava - Săveni - Manoleasa; - DN 29D Botoșani - Ștefănești? Sursa de apa brută pentru alimentarea cu apă potabilă a municipiului este lacul Bucecea? Apa uzată orășenească este epurată la Stația de epurare a apei Răchiți? Știați că ...? Comerțul reprezintă un sector de bază în economia municipiului Botoșani, polarizând principalele afaceri și resurse financiare? Parcul Mihai Eminescu este parcul cu suprafața cea mai mare (7,04 ha
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
conducerea celor doi comandanți de oaste, membrii ai Senatului, Lukas Ennyedi și Johan Renner, În felul următor: În față cei doi comandanți pe cai, urmați imediat de către purtătorul de steag al vameșului Sibiului ș...ț Acesta era urmat de către miliția orășenească, pe jos, grupată În două secțiuni și Îmbrăcată În diferite veșminte; În mijlocul acesteia venea cavaleria ș...ț, urmau doi cavaleri din care unul era Îmbrăcat din cap până În picioare În zale și arme, pe un cal Înalt. Acesta purta steagul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1994, pp. 440-441). Segmentul ritului politic se Încheie acum și sărbătoarea Își intră În drepturi: Mai târziu, mulțimea, până atunci mai curând pasivă, Începe să devină participant activ, prin intermediul asociațiilor sportive sau municipale locale. Teatru de amatori, orcheste și fanfare orășenești, echipe sportive, chermeze organizate de personalul și elevii școlilor publice - toate animă partea a doua a zilei. Sărbătoarea se Încheie cu balurile din cartierele orășenești sau din sate, prelungite până noaptea târziu, ocazie mult-așteptată de a dansa pentru oamenii obișnuiți
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
devină participant activ, prin intermediul asociațiilor sportive sau municipale locale. Teatru de amatori, orcheste și fanfare orășenești, echipe sportive, chermeze organizate de personalul și elevii școlilor publice - toate animă partea a doua a zilei. Sărbătoarea se Încheie cu balurile din cartierele orășenești sau din sate, prelungite până noaptea târziu, ocazie mult-așteptată de a dansa pentru oamenii obișnuiți (C. Amalvi, 1994, p. 442). Acest sistem politic, social și ceremonial care instaurează, cu ajutorul calendarului comemorărilor, un anumit trecut, asumat ca istorie și criteriu de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
calitatea, controlînd, la întreprinderi modul cum se realizează mărfurile contractate la export, de preluarea produselor destinate exportului sau celor din import pe bază de recepție proprie, precum și de întărirea controlului în punctele de frontieră. Articolul 34 Consiliile populare județene, municipale, orășenești și comunale răspund de înfăptuirea prevederilor planului național unic de dezvoltare economico-socială și a programelor de perfecționare a organizării și modernizare a proceselor de producție în profil teritorial, de asigurarea tuturor condițiilor, pentru ridicarea nivelului tehnic și calitativ al produselor
LEGE nr. 4 din 29 iunie 1989 privind asigurarea şi controlul calităţii produselor şi serviciilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106741_a_108070]
-
putea face colonizări, provincia Dacia fiind oficial părăsită, putea îndeplini această funcție, începând din secolul al V-lea, cel puțin. Ca să se păstreze limba cu toate nuanțele ei, trebuie presupusă continuarea unei culturi mai înalte în toate timpurile, cultură completă, orășenească și rurală, de o mare varietate. În noile condiții, s-ar fi putut naște mai multe dialecte romane, dacă nu s-ar fi împotrivit la aceasta o intercirculație deosebit de activă, în interiorul regiunii, prin tot ceea ce răspândește în sensul unității, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
negustorești.11 Întemeierea orașelor în Europa de sud-est și est a fost mult ajutată de progresele negoțului și ale mișcării populației pe căile continentale. În legătură cu prezența și rolul precumpănitor al coloniștilor germani, trebuie spus că sașii n-au adus viața orășenească în Transilvania, ci au cooperat în împrejurări favorabile la începuturile ei, susține P. P. Panaitescu. Mai ales după înfrângerea cumanilor și năvălirea tătarilor, s-au fondat în Transilvania, aflată sub stăpânirea regilor unguri, orașele săsești (autonome), centre de meseriași și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
germano-flamandă din Europa centrală spre est, într-o perioadă anterioară întemeierii statelor și deschiderii drumurilor comerciale spre Dunăre și Marea Neagră. Astfel, viața economică-comercială a orașelor din Țara Românească și Moldova, în secolele XIII-XIV, poate fi considerată o pelungire a vieții orășenești din Transilvania, sași și unguri pătrund dincoace de munți, se stabilesc aici și chiar întemeiază târguri și orașe.12 Un aspect interesant, puțin abordat, al începuturilor urbane medievale la noi, îl reprezintă instituția primară a "târgurilor de văi", ce ar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de obști prestatale. Alte forme de târguri primare și locale sunt așa-numitele "orașe-obștii", precum Huși, Fălticeni, Botoșani, Rădăuți, Pitești, București. Rezultă, așadar, că unele orașe s-au constituit prin trecerea pe cale economică de la obștea țărănească la o comunitate liberă orășenească, este o formă, încă una, de creație socială românească medievală. Obștea țărănească se diferențiază din interior, transformându-se în oraș pe baza dezvoltării meșteșugurilor și dobândirii, ulterioare, a privilegiului domnesc. Pe baza datelor istorice putem deduce originea vieții orășenești în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
liberă orășenească, este o formă, încă una, de creație socială românească medievală. Obștea țărănească se diferențiază din interior, transformându-se în oraș pe baza dezvoltării meșteșugurilor și dobândirii, ulterioare, a privilegiului domnesc. Pe baza datelor istorice putem deduce originea vieții orășenești în țările române: în Transilvania, orașele erau așezate pe pământul regesc ("crăiesc"), în virtutea dreptului de cucerire; în Țara Românească și Moldova, înainte de întemeierea statului, în acele mici târguri de văi, s-au așezat negustori și meseriași veniți din satele înconjurătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Nestor, locuitorii din Dârstor preferau să asculte de Tatos, pe care cronicarul bizantin Attaliates îl prezintă drept căpetenia lor. El este un stăpânitor recunoscut, având drept centru al puterii sale Dârstorul, iar o participare românească la această "viață de autonomii orășenești tutelate de barbari" (Iorga) este indiscutabilă. Împotriva lui Tatos, împăratul bizantin a organizat o campanie militară, el atacă cetatea Dârstor, dar conducerea acesteia rămâne în mâinile stăpânitorilor locali.19 Iorga face precizarea că "mișcarea de la Dunăre", unde sunt "cetățile de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cu multă putere la mijlocul secolului al XIII-lea (vezi mai jos). Ca urmare a vieții economice specifice, ce consta în agricultură, păstorit și meșteșuguri, societatea românească a trăit, timp de secole, sub formă de obște sătească. Mai mult, însăși viața orășenească medievală românească își are originea în existența anterioară a unui sat, dovadă că relațiile vieții de obște au dăinuit multă vreme în orașe. Această organizare întemeiată pe obști sătești s-a menținut pe teritoriul extra-carpatic și în pragul constituirii statelor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
-străin, parvenit , la origine. Un alt aspect: au făcut românii negoț cu venețienii și genovezii, încă din secolul al XIII-lea, înainte de întemeierea statelor? Răspunsul nu poate fi decât afirmativ. Putem conchide că, din două părți, în același timp, viața orășenească atinge și pătrunde în ținuturile noastre, de la nord la sud de Carpați, de o parte, din Transilvania cu sașii și orașele întemeiate de ei, de altă parte, cu italienii de la Dunăre și Mare. Prin urmare, nu se poate exagera însemnătatea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
8, 1977; Idem, Țara românească a Moldovei până la Ștefan cel Mare (1359-1457), Iași, 1978. 27. Gh. Brătianu, O nouă mărturie despre un voievod moldovean în secolul XIII (1277), în AARMSI, XXVII, 1944-1945, p. 231-244; M. D. Matei, Studii de istorie orășenească medievală. Moldova (sec. XIV-XVI), Suceava, 1970; Idem, Geneză și evoluție urbană în Moldova și Țara Românească până în secolul al XVII-lea, Iași, 1997; Istoria Românilor, vol. III, p. 582-583, 584-585; N. Iorga, op. cit., p. 172; P. P. Panaitescu, op. cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Macrea D., Circulația cuvintelor în limba română, Sibiu, 1942. Madgearu Al., Românii în opera Notarului anonim, Cluj, 2001. Marinescu C., Înființarea Mitropoliilor din Țara Românească și Moldova, în AARMSI, t. II, 1924, p. 247-269. Matei M. D., Studii de istorie orășenească medievală. Moldova (sec. XIV-XIV)), Suceava, 1970. Idem, Geneză și evoluție urbană în Moldova și Țara Românească până în secolul al XVII-lea, Iași, 1997. Mătasă C., Câmpul lui Dragoș. Toponimia veche și actuală din județul Neamț, București, 1943. Mehedinți S., Creștinismul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]