1,783 matches
-
sub formă de conscientia. În vocabularul latin, cuvântul "juridic" însemna ce anume cunoaște un om despre ce a fost făcut de un altul. Încercând să explice valoarea mărturiei, el utilizează conscientia, pentru a defini conținutul ei moral. Om politic și orator de geniu, lasă posterității tiradele contra lui Sulla 17 (Pro Roscio Amenino) și contra lui Catilina 18, Catilinarele, care i-au conferit celebritate în timpul vieții. Teologia creștină preia cuvântul conscientia, în conotația lui morală, pentru a exprima idei, acțiuni și
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
că prin limbaj se poate acționa asupra celorlalți și prin ei asupra lumii fizice. 4.3.1. Argumentarea ca strategie perlocuționară Conceptul de strategie are un sens mai general sau global, prin el “înțelegem modalitatea în care un locutor (autor, orator) combină, în construcția sa discursivă, enunțurile în secvențe discursive, forme discursive raționale unele cu altele, tipurile de argumente, modalitățile de descripție și explicație, procedurile stilistice, astfel încât poate fi determinată o tonalitate dominantă a tipului de discurs propus în fața receptorului și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
care permit provocarea sau creșterea adeziunii spiritelor la tezele care li se prezintă în vederea asentimentului lor”, argumentul fiind “un răspuns dat pentru a persuada sau pentru a convinge”. Pentru Jean-Blaise Gize, argumentarea este “un ansamblu de strategii discursive ale unui orator A, care se adresează unui auditoriu B în vederea modificării, într-un sens dat, a judecății lui B asupra unei situații S”. Oliver Reboul consideră argumentul, “o propoziție care, adusă într-o anumită situație de interlocuție, face să se admită o
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
a înșela pe inamic”, el se impune și ca „stratagemă comunicațională a <<Puterilor>>, a căror intenție e aceea de “stăpânire a <<minților>> și a <<acțiunilor>>”, nu atât prin forța fizică cât prin puterea discursului.” (Slama-Cazacu, 2000:39-40). Așadar, locutorul sau oratorul poate folosi discursul sau intervenția discursivă nu doar cu scopul informativ ci și ca stratagemă, “șiretlic” discursiv în vederea ducerii în eroare sau manipulării interlocutorului. Dacă argumentarea ca și convingere și argumentarea ca persuadare sunt modalități de influențare cu caracter rațional
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
puteți face o declarație de dragoste. verbale nonverbale paraverbale 1. Citiți cu atenție textul de mai jos și recunoașteți elementele paraverbale și nonverbale care au contribuit la formarea spiritului oratoric junimist, așa cum este prezentat de Tudor Vianu în studiul său: Oratorul îmbrăcat în frac sau redingotă apărea ca un deus ex machina în fața publicului care nu trebuia să-l zărească până în acel moment și începea să debiteze expunerea lui în formele unei dicțiuni impecabile, fără sprijinul vreunei note, nu ca un
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
opera sa desăvârșită. Numeroase sunt documentele contimporane care descriu arta oratorică a lui Maiorescu, demnitatea ținutei lui, căldura glasului muzical, marile efecte sugestive scoase din jocul mâinilor și al bărbiei. Alți contimporani ne-au descris în vorbirea profesorului sau a oratorului parlamentar, comparată uneori cu aceea a unui general care își reduce treptat inamicul, ironia lui nimicitoare, conciziunea lapidară a expresiei, egalată și poate întrecută în aceeași vreme numai de răsunătoarele formule ale lui Carp. Modalitatea alcătuirii unei expuneri publice devenise
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
cu aceea a unui general care își reduce treptat inamicul, ironia lui nimicitoare, conciziunea lapidară a expresiei, egalată și poate întrecută în aceeași vreme numai de răsunătoarele formule ale lui Carp. Modalitatea alcătuirii unei expuneri publice devenise tradițională la „Junimea”. Oratorul, ne spune Panu, trebuia să înceapă, dar mai cu seamă să sfârșească printr-o comparație care avea rostul să pună termenii problemei și să ilustreze concluzia ei. Debitul său trebuia să curgă neîntrerupt, dând impresia unei suverane stăpâniri de sine
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
Mesaje electronice (e-mail) Numele expeditorului. Titlul mesajului [online]. Numele destinatarului. Data transmiterii (inclusiv ora) [data accesării]. Disponibilitatea și accesibilitatea. Alte surse de informare Surse de informare nepublicate Autorul, anul. Titlul lucrării. Manuscris nepublicat/manuscris depus pentru publicare Prezentare orală Numele oratorului. Titlul prezentării. Prezentare susținută în cadrul Titlul conferinței, localizare (oraș, țară), data prezentării. Publicație informală Autoritatea, anul. Titlul publicației [prospect/circulară]. Locul publicării: Editura. Publicați pe Internet (pagini web) Autoritatea/sursa, anul. Titlul documentului web/paginii web [online]. Disponibil la: adresa
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
primul război mondial, ca și în al doilea război balcanic. Cel mai important document pe care ștefan Gheorghiu îl publică în presa vremii, este manifestul cu un titlu sugestiv: ”Războiul războiului”, din anul 1913. Pe lângă alte merite, cel de mare orator se situează la loc de cinste. Nu va apuca momentul intrării României în primul război mondial, încetând din viață în anul 1914. Constantin Mille (1861 - 1927) În cadrul mișcării social democrate și socialiste au activat și oameni de cultură, scriitori sau
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
tematic. „Scopul comunicării În școală nu se rezumă la reușita școlară, ci se urmărește reușita umană, În toate condițiile și În toate momentele vieții”. Profesorul este un arbitru care, promovând comunicarea, o și concretizează, el nu este un model de orator, modelul nefiind garantat. La nivelul elevilor, contextul lingvistic este alcătuit din conflicte și sentimente care poartă amprenta vârstei, iar modelul se naște din sinteza pe care o oferă propria experiență și aspirație, Îmbinate cu știința altora mai vârstnici. Profesorul nu
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Lidia Carmen LĂMĂTIC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93103]
-
dacă realizarea a urmat promisiunilor care privesc viața socială. Pentru aceasta instituțiile noastre vor avea o fațadă frumoasă, care va demonstra în mod elocvent binefacerile lor în ceea ce privește progresul. Noi ne însușim fizionomia partidelor, a tuturor tendințelor, și le vom preda oratorilor noștri care vor vorbi atât de mult, încât lumea va obosi ascultându-i. Pentru a pune mâna pe opinia publică, trebuie să o punem în încurcătură exprimând diferite părți și mult timp atâtea opinii contradictorii încât creștinii vor sfârși prin
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
invenții materiale, pentru că adevărul este unul și nu ar putea să progreseze. Progresul, ca o idee falsă, servește să întunece adevărul, pentru ca nimeni să nu-l cunoască, afară de noi, aleșii lui Dumnezeu, păzitorii săi. Când domnia noastră va fi venit, oratorii noștri vor judeca asupra marilor probleme care au tulburat omenirea, pentru a o aduce în sfârșit la regimul nostru mântuitor. Cine va bănui atunci că toate aceste probleme au fost născocite de noi după un plan politic pe care nimeni
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
este ruina puterii. Garda regelui evreilor. Prestigiul mistic al puterii. Arestarea la prima bănuială. Când ne va fi necesar să întărim măsurile de protecție polițienească (care minează atât de repede prestigiul puteriiă, vom stimula dezordini, manifestări de nemulțumire, exprimate de oratori buni. Persoane nutrind aceleași sentimente se vor uni cu ei. Aceasta ne va servi ca motiv pentru a autoriza percheziții și supravegheri ai căror agenți vor fi servitorii pe care îi vom avea în poliția creștină. Cum cea mai mare
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
pe care le ai, și nu în singura dezvoltare fantezistă a temei EU-lui tău. Forța noastră va fi glorioasă, pentru că va fi puternică, pentru că va guverna și va conduce, și nu se va lăsa târâtă la remorca fruntașilor politici, a oratorilor care strigă cuvinte nebune, pe care le numesc principii mari și care în realitate nu sunt altceva decât utopii. Puterea noastră va fi arbitrul ordinii, care face toată bucuria oamenilor. Aureola acestei puteri va naște o adorație mistică și venerația
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
dar ne contrariază astrul simbol de deasupra capului, pe care l-am mai întâlnit într-o poziție identică și pe o medalie Eminescu, din anul 1989, a aceluiași gravor. La fel de interesantă ni se pare și imaginea savantului în postura de orator, realizată de Adoc pe aversul unei plachete ce a fost inițiată de aceeasi secțiune a S.N.R. Nu subscriem însă la ideea asocierii versurilor de pe revers cu imaginea bradului, având în vedere că poemul „Bradul strâmb” este o premoniție genială, acceptată
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și al XII-lea, concluzii care-i influențează pe partizanii revoluției franceze. Scrie Histoire du Tiers État, pentru care este considerat apologet al burgheziei liberale. Apreciază pozitiv rolul jucat de Evul Mediu. 4 François Pierre Guillaume Guizot (1787-1874), istoric francez, orator și om de stat. Scrie 26 de volume despre istoria Angliei și 31 de volume despre istoria Franței. În concluziile sale Evul Mediu are un rol pozitiv în progresul social. Poartă amprenta violenței lăsate de executarea tatălui său când el
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
că, fie voluntar, fie involuntar, comportamentul unei persoane este fundamental determinat de starea mentală în care aceasta se află. Prin urmare, ori de câte ori dorim un comportament anume, este suficient să transpunem persoana în starea sufletească și mentală favorabilă manifestării acelui comportament. Oratori, scriitori, politicieni, vânzători, profesori, avocați, manageri, predicatori, poeți, autori de reclame și alții ca ei sunt creatori ai unor stări mentale dorite de publicul lor. Un prim mecanism prin care cuvintele influențează comportamentul este cel al formării, intensificării și nuanțării
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
din negociatorii Tratatului de la Brest-Litovsk, în martie 1918 fondează Armata Roșie*, care joacă un rol decisiv în războiul civil*. Creator, la 4 iunie 1918, al primelor lagăre de concentrare, conduce represiunea împotriva rebeliunii din Kronstadt* și împotriva insurecțiilor țărănești. Excelent orator, strălucit jurnalist, spirit talentat, Troțki se bucură de un mare prestigiu în PCUS* și în Internaționala Comunistă*. Lenin îl citează în al său Testament drept unul dintre posibilii săi succesori. în 1923, dorinței lui Troțki de a extinde mișcarea revoluționară
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sub numele de Curtea Internațională. Înființată în 1921, ca urmare a Pactului Ligii Națiunilor; a fost dizolvată în 1945, când funcțiile sale au fost transferate Curții Internaționale de Justiție, prevăzută de Carta Națiunilor Unite. Demostene - 384-322 î.Hr. Cel mai mare orator grec, a avertizat atenienii în Filipicele (351, 344, 341 î.Hr.) referitor la amenințarea reprezentată de Filip al II-lea Macedoneanul, care a cucerit Grecia în 338 î.Hr. Descartes, René - 1596-1650. Filosof francez. Disputa Alabama - Revendicările Statelor Unite împotriva Angliei rezultând din
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cărora le-a mai adăugat inteligența naturalistă. Aceste tipuri de inteligență, împreună cu abilitățile si ocupațiile cel mai des întâlnite ale persoanelor respective au fost grupate în următorul tabel: Tipul de inteligență Abilități Ocupații Lingvistică legate de limbă cititul scrisul scriitori oratori profesori logico-matematică matematice logice analitice oameni de știință filozofi matematicieni Spațială înțelegerea și manipularea legăturilor spațiale artiști ingineri arhitecți Muzicală compunerea și interpretarea de piese muzicale muzicieni compozitori Kinestezică atletice atleți individuali sau în echipă Intrapersonală înțelegerea și cunoașterea sinelui
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
al romanelor, este construit astfel încît relevă în a n a l i z a d i s c u r s i v ă dialogismul. Din acest motiv, șirul de enunțuri ale unui emițător unic, care alcătuiesc discursul unui orator, monologul unui actor, cursul unui profesor, reflecțiile cu voce tare ale unui individ etc., este monologic numai prin forma lui exterioară, căci, prin structura lui semantică și stilistică, el este dialogic. Orientarea dialogică este astfel aplicabilă oricărui discurs, deoarece, îndreptîndu-se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
stabilit că arta retorică este o artă a convingerii bazate pe éthos sau pe credibilitatea sursei, pe lógos sau pe rațiune (pe argumentare) și pe páthos, adică pe stimularea emoțiilor. Etosul este, în acest caz, reprezentat de impresia produsă de orator prin cuvinte și prin fapte (cunoștințe, comportare, trăsături de caracter etc.). Perspectiva realizată de Aristotel asupra etosului a fost valorificată pe terenul științei limbii, atunci cînd s-au evaluat modalitățile verbale de prezentare a sinelui de către vorbitor, nu a persoanei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
limba obișnuită și cu discursul obișnuit. V. argumentație, demonstrație, implicație, inferență, silogism. MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN LOGOS. După Aristotel, logosul este mijlocul de a convinge prin argumente, ceea ce implică o identificare a argumentelor necesare de către orator, o selecție a lor din perspectiva scopului urmărit și o prezentare care să slujească acestui scop. În limba greacă, cuvîntul lógos este polivalent și, de-a lungul timpului, învățații au scos în evidență una sau alta dintre semnificațiile ce i
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO RETORICĂ. Una dintre cele mai cultivate științe despre limbă în lumea antică greco-romană, retorica, îmbina arta construcției discursurilor cu o teorie a discursului, în special a celui cu funcție persuasivă, deoarece, prin discursul său, oratorul urmărea să impună un punct de vedere, un mod de exprimare sau orientarea către o activitate. Cultivată de predecesori, retorica a fost studiată în mod deosebit de Aristotel, care i-a dedicat o lucrare specială, dar a fost apreciată și mai
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
învățămînt. Abia în ultimele decenii ale secolului trecut retorica a fost reabilitată, dar ca o nouă retorică, printr-o restructurare teoretică și prin conferirea unor extinse valențe analitice. Situația a devenit posibilă datorită celor trei efecte perlocutorii constatate în discursul oratorului: plăcerea (etosul sau propria imaginea proiectată), informarea și convingerea (logosul sau logica relatării și a argumentării), emoționarea (patosul). Actele vizînd producerea acestor efecte sînt concentrate în introducere, dar sînt prezente și în narațiune și argumentare, precum și în concluzie. Astfel, retorica
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]