2,438 matches
-
și nu-i menționez numele, nici măcar În treacăt. În primul rând, fiindcă știu că, dacă aș face asta, aș deveni instantaneu roșie ca o pătlăgică sau, cine știe, aș Începe să zâmbesc tâmp. În al doilea rând, fiindcă am sentimentul oribil că, dacă Încep să vorbesc despre el o singură dată, n-am să mă mai pot opri. Dar, În primul și În primul rând, fiindcă nimeni nu mă bagă aproape deloc În seamă. La urma urmei, ce știu eu despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ce-ai făcut. Îmi bubuie inima să-mi sară din piept de teamă. Te rog, Doamne, să nu-mi spună că i-a zgâriat mașina. Te rog. — Ochi pentru ochi, Emma ! Omul ăla te-a trădat la modul cel mai oribil, și ai să-i răspunzi exact cu aceeași monedă ! Fii atentă, sunt cu un tip Mick. E ziarist, scrie pentru Daily World... Simt că-mi Îngheață sângele În vine. — Un ziarist de scandal ? reușesc să articulez Într-un final. Jemima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Mexicul - cred că ideea îmi venise într-o seară, când am văzut-o ieșind de după tejgheaua ei, încălțată în niște cizme lungi cu ținte, gen cowboy; pe una dintre fetele ei, care se purta cu unghiile vopsite în nuanța aceea oribilă, pentru mine, a solzilor de pește, o trimisesem în Rusia asiatică, într-un sat de pescari pe Enisei, rupt de lume; Anton visează la Spania, cred că nu numai de pe vremea căpșunarilor; numai de la mama nu reușesc să aflu „țara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
și, când au aflat că nu e acolo, au început să îmi arunce privirile alea pline de milă și în același timp de aroganță, pentru că fiul lor Tom se însoară cu prietena lui, Lucy, săptămâna viitoare. Și am o bănuială oribilă că mă cred îndrăgostită de el. (Ceea ce nu e adevărat - de fapt, e chiar pe dos. Însă atunci când oamenilor le intră o idee ca asta în cap, e imposibil să îi convingi că situația e alta. O, Doamne. E cumplit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
altă parte vrea să știe ce caută aici. Însă înainte de a mă hotărî eu, mă vede ea și‑și ridică ușor sprâncenele. Și, o, Doamne, acum îmi dau seama în ce hal arăt - îmbrăcată într‑un tricou gri vechi și oribil, cu părul ca naiba și îmbujorată de la atâta cărat miere levănțică. Iar ea are un costum alb impecabil. — Rebecca! zice și‑și duce mâna la gură, jucând disperarea. Nu trebuia să mă vezi! Prefă‑te că pur și simplu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Luke, și vocea lui e caldă și gata să mă tachineze. Reluăm de unde am rămas? — Dar cu New Yorkul ce e? spun, urându‑mă în clipa în care deschid gura. Și asta e tot o greșeală? Urmează o pauză lungă, oribilă. — Ce‑ai auzit despre New York? întreabă într‑un sfârșit și, spre groaza mea, își ia un ton profesional și distant. O, Doamne. De ce n‑am putut să‑mi țin gura închisă? Nu mare lucru, mă bâlbâi. Nu... nu știu. Doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
venit. — Știi ce vreau să spun. Îmi cuprind genunchii cu brațele, abătută. Am vrut să vii la slujbă, nu la spartul petrecerii. Am vrut să te prezint tuturor, să ne vadă lumea împreună... Începe să‑mi tremure vocea. A fost... oribil! Toată lumea a crezut că sufăr după mire... — După mire? zice Luke nevenindu‑i să creadă. Te referi la fața palidă egală cu zero barat, pe nume Tom? — Da, la el. Ridic privirea și nu reușesc să‑mi stăpânesc un semichicotit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
nu? O datorie de câteva lire, acolo, n‑o să mă țină trează noaptea când numele meu o să fie pe toate buzele și am să locuiesc într‑un mega apartament în Park Avenue, nu? Ah, asta o să‑l umilească definitiv pe oribilul ăla de John Gavin. O să‑i ia piuitul. Îmi și imaginez ce moacă o să facă atunci când o să intru demnă în biroul lui și o să‑l anunț că eu voi fi noua prezentatoare de știri de la CNN, cu un salariu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
se compară cu o bârfă bună. Mel lasă jos sacoșa și scoate o cutie de caramele și începem un schimb plăcut de informații. Ea îmi spune despre întâlnirea îngrozitoare pe care i‑a fixat‑o maică‑sa cu un tip oribil, iar eu despre nunta lui Tom. Apoi ea coboară vocea și începe să mă pună la curent cu ultimele bârfe de la birou. Îmi spune despre cele două secretare care nu‑și mai vorbesc din clipa în care au venit amândouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
mică posibilitate de a fi dați în judecată pentru asta? Cine a fost secretara firmei în 1993? Ce mașină conduci? Ce... blestemată de pastă de dinți folosești? Se oprește iritat și‑și golește paharul, iar eu îl privesc supărată. — Par oribili, zic și chipul lui Luke e traversat rapid de umbra unui surâs. — Nu sunt oribili. Sunt doar niște investitori conservatori, de școală veche, și ceva îi deranjează. Nu știu ce. Expiră zgomotos. Trebuie doar să îi conving că sunt de încredere. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
în 1993? Ce mașină conduci? Ce... blestemată de pastă de dinți folosești? Se oprește iritat și‑și golește paharul, iar eu îl privesc supărată. — Par oribili, zic și chipul lui Luke e traversat rapid de umbra unui surâs. — Nu sunt oribili. Sunt doar niște investitori conservatori, de școală veche, și ceva îi deranjează. Nu știu ce. Expiră zgomotos. Trebuie doar să îi conving că sunt de încredere. Trebuie doar să le mențin interesul treaz. Vocea îi tremură ușor și, când mă uit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
rezist. Închid ziarul și rămân cu privirea pierdută, și simt că‑mi vine să vărs. Apoi aproape imediat îl deschid iar, cu mâini tremurătoare. Trebuie să văd cu ochii mei ce au spus despre mine. Trebuie să citesc fiecare rând oribil și umilitor. Când, în cele din urmă, am terminat de citit, nu mai îmi simt capul. Nu‑mi vine să cred că se întâmplă una ca asta. Ziarul ăsta a fost deja tipărit în milioane de exemplare. E prea târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
jos. S‑a schimbat locul întâlnirii. Începe să se îmbrace, iar eu nu zic nimic. Mâna mi se strânge pe paginile din Daily World. Vreau să‑i arăt... și nu vreau să‑i arăt. Nu vreau să citească lucrurile ale oribile despre mine. Dar nu‑l pot lăsa să le citească de la altcineva. O, Doamne, nu pot să stau așa la nesfârșit, fără să zic nimic. Închid ochii, apoi respir adânc și zic: — Luke, scrie ceva despre mine în ziar. — Bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
i‑am zis că e obsedat de muncă... și că maică‑sa e... o vacă... Ai făcut‑o pe maică‑sa vacă? Suze e atât de șocată, că nu‑mi pot reprima un chicot firav. — Păi, dacă asta e! E oribilă. Și nici măcar nu‑l iubește. Dar el nu vede asta... nu vrea decât să pună pe picioare cea mai mare afacere din lume, ca s‑o impresioneze pe ea. Numai la asta se gândește. — Și dup‑aia ce s‑a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
relație adevărată în momentul ăsta. — Serios? Suze cască ochii. I‑ai dat papucii? — Nu asta am vrut. Vocea îmi e aproape un șoaptă. Am vrut ca el să spună că are timp. Dar el n‑a zis nimic. A fost... oribil. — Vai, Bex! Suze mă privește pe deasupra cănii. Vai, Bex! — Asta e, zic, încercând un ton optimist. Probabil că așa e cel mai bine. Iau o gură de ceai și închid ochii. O, ce bun e. E așa de bun. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
să creadă că noi existăm doar pentru a‑i finanța pofta ei insațiabilă de pantofi. M‑am uitat la dosarul dumneavoastră, domnișoară Bloomwood. Știu despre ce vorbesc. Urmează o tăcere mormântală. Îmi simt obrajii tot mai fierbinți și am sentimentul oribil că îmi vine să plâng. — Nu cred că e cazul să fiți atât de rău! izbucnește Suze. Becky trece printr‑o perioadă foarte proastă. Dumneavoastră v‑ar plăcea să fiți subiect în ziarele de scandal? V‑ar plăcea să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Luke, lăsând ușa deschisă. În acest timp, Ben se rezeamă de aparatul cu apă, apăsând pe butoanele ceasului de la mână și fixând intens ecranul acestuia. O, Doamne, ce idioțenie! Sunt prinsă aici, până pleacă. Mă dor genunchii și am sentimentul oribil că, dacă mă mișc un milimetru, unul dintre ei o să‑mi cedeze. Și dacă Ben și Alicia rămân aici toată noaptea? Dacă vin la biroul lui Mel? Dacă îi apucă să facă dragoste pe biroul lui Mel? — OK, zice Alicia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Zelda, spun și aprob din cap serioasă. O să țin minte. Ajungem în platou și acolo se află deja Rory și Emma, care stau pe canapele. Trec pe lângă un monitor, îmi arunc o privire și văd că au mărit poza aia oribilă cu mine la New York, au virat‑o în roșu și i‑au pus titlul „Tagicul secret al lui Becky“. — Bună, Becky, zice Emma în timp ce mă așez și mă bate înțelegător pe mână. Ești bine? Vrei un șervețel? — Îhm... nu, mersi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
a dat informațiile alea despre mine. Dar adevărul e că, dacă n‑aveam datoriile alea și dacă nu o luam razna cu cumpărăturile la New York, n‑ar fi avut despre ce să scrie, nu? Mă frec pe față. A fost oribil și umilitor. Dar partea amuzantă a situației este că acel articol a fost, până la urmă, un lucru bun pentru mine. M‑a făcut să înțeleg câteva lucruri despre mine, în cele din urmă. Îmi ridic paharul, observ că e gol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
găsesc Lallei haine pentru cină. După ce pleacă, ținând strâns de lista cu pantofii posibili, Christina, șefa departamentului, intră și îmi zâmbește. — Ce faci? — Bine, zic. Foarte bine. Ceea ce e adevărat. Însă, chiar dacă n‑ar fi - chiar dacă aș avea cea mai oribilă zi din viața mea - nu i‑aș spune niciodată așa ceva Christinei. Îi sunt atât de recunoscătoare pentru că și‑a amintit de mine. Pentru că mi‑a dat o șansă. Nici acum nu‑mi vine să cred ce drăguță a fost cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
viața oului, eu închipuindu-mi ce big-bang de celule se produce în interiorul unui ou protejat de subțirea coajè transparentè în luminè, sè ucizi aceastè frèmântare lèuntricè creaționistè doar pentru o vinovatè plècere culinarè mi se pare una dintre cele mai oribile crime, Ăsta sè fie oare?! mè întreb întrebând-o, ea ascultându-mè atentè, apoi nenaturalul amestec între gèlbenușul fiert, ulei și încè ceva, Pate de ficat, te completeazè ea, Mè rog! Nu existè nici o simbiozè între toate aceste elemente, e nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
scrisori! Puterea lui are limite și, pe mèsurè ce Matei a început sè creascè și sè înțeleagè, limitele acestei puteri i s-au arèrat cu o intensitate dureroasè, da, tata nu putea sè rezolve totul! Îl întreb dacè mai primește oribilele amenințèri, Da! Ceea ce-l macinè cel mai mult pe tatèl meu este cè nu-și dè seama despre ce eveniment din cariera sa de polițist ar fi vorba în acele amenințèri scrise, uneori telefonice, pe care le primește cu regularitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Mai gras! -- Mai chel! — Cu totul altfel mi l-am imaginat! Cu pălărie de pai, trenchcoat, baston. — Redingotă, melon, monoclu, umbrelă neagră... — Smoking! Papillon! * — Ultima care a ieșit, baba aia, cu mănuși, pălărie, este sau nu nevasta lui, spune? — Prezentabilă! — Oribilă, vrei să spui... Pentru vârsta ei, o femeie bine.. — La vârsta ei, frumoasă, urâtă, nu mai contează! Important este că e bătrână! Eu m-aș fi dus să vorbesc cu nevasta, dacă el nu venea singur... — Victor, care e-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
pensia și o să-și Înjure colegii, dacă nimeni nu intervine! E un individ periculos, care de la Început nu avea ce căuta În aparat! Speri să nu te superi că o să deschid puțin fereastra! O să-ți dictez, că are un scris oribil, greșeli de logică, de ortografie, dar tu nu schimbi nimic, el trebuia să Îți dea textele lună!! Raport de filaj, da.tc "DOSAR SAVANTUL" La orele 10.30, obiectivu a ieșit de la hotel, având asupra sa o servietă mare, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
de plastic și cu o valiză legată cu sfoară!”. „Lasă, dragă”, mi-a răspuns, „ce atâta tevatură! O să facem noi Într-un fel”. A coborât imediat și În cinci minute s-a Întors cu un geamantan nou. Are un design oribil, dar e mai Încăpător și se Închide foarte bine. Mi-e imposibil să Înțeleg cum de l-a găsit atât de repede și cum de a apărut imediat și mașina... Știu, draga mea, că ție Victor nu-ți este prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]