2,340 matches
-
majoritatea femeilor perioada bufeurilor durează peste un an, iar la cel puțin o pătrime dintre ele peste trei ani. La aproape o cincime dintre femei bufeurile sunt frecvente, până la zece pe zi sau În timpul somnului, ducând la oboseală, anxietate și oscilații la nivel emoțional. Cauze Conform medicinei tradiționale chineze, când ajung la 50 de ani, femeile au un deficit de qi al sângelui și al rinichilor, cu un dezechilibru yin-yang, astfel Încât se instalează menopauza. Menopauza se instalează la toate femeile
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
dunărean vestic și interiorul Podișului Dobrogei, în opoziție cu alte teritorii predominante economic ariilor amintite (zona litorală maritimă, îndeosebi cea sudică). Cercetarea de față pornește de la premisa că există anumite conexiuni între fenomene din varii spații geografice (Johnston, 1980), iar oscilațiile comportamentului electoral al populației depind de o serie de factori sociali, economici, demografici sau politici (Crețan, 2006), diversitatea culturală determinând o diversitate comportamentală (Bodocan, 2001). Prin urmare, voi considera că: a) geografia electorală este una marcată de instabilitate, dinamica votului
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
din urmă stări resentimentare și chiar anxioase, care se pot estompa sau chiar elimina dacă vor beneficia de o instruire specială în domeniu (Czaja și Sharit, 1998). Cert este că, și la această vârstă, un management inspirat al timpului reclamă oscilațiile generate de bioritm, dar și utilizarea unor strategii de memorare și învățare eficiente, precum și de eliminare a oboselii (acest obiectiv fiind fertilizat și de potențialul remarcabil de remontare naturală a tânărului). Conform lui Blumberg și Lowe (apud Munteanu, 2004), între
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
din urmă stări resentimentare și chiar anxioase, care se pot estompa sau chiar elimina dacă vor beneficia de o instruire specială în domeniu (Czaja și Sharit, 1998). Cert este că, și la această vârstă, un management inspirat al timpului reclamă oscilațiile generate de bioritm, dar și utilizarea unor strategii de memorare și învățare eficiente, precum și de eliminare a oboselii (acest obiectiv fiind fertilizat și de potențialul remarcabil de remontare naturală a tânărului). Conform lui Blumberg și Lowe (apud Munteanu, 2004), între
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
doar prin mijloacele ei de realizare: ameliorarea prioritară a condițiilor social-economice ale țărănimii, cu prețul renunțării la rezistența națională și chiar al Însușirii limbii maghiare. E adevărat Însă că și argumentația lui Bariț XE "Bariț" În această problemă suferă unele oscilații. După ce, la Început, pusese accentul pe oprimarea națională, el revine pe parcurs asupra acestor considerații, apropiindu-se În cele din urmă de concluziile lui Engels XE "Engels" , În formulări neașteptat de asemănătoare. Cu toată vizibila simpatie față de militantismul irlandez, redactorul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
necesară o inițializare a valorii RMS anterioare cu valoarea RMS a primei perioade. De asemenea, după ce fiecare fereastră este analizată, valoarea RMS precedentă este setată cu valoarea medie a ultimului segment determinat. În urma testelor s-a observat că pot exista oscilații de scurtă durată care pot determina ca valoarea RMS a unei perioade să fie cu 10% mai mare decât precedenta, urmând ca următoarea perioadă să revină la valoarea perioadei precedente. Pentru a se evita astfel de situații irelevante, în momentul
Amprenta consumatorilor electrici by Andrei Sebastian Ardeleanu, Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/83090_a_84415]
-
de trecere prin zero, sunt date de perioadele de eșantionare a semnalului și anume dt = 1/fe, unde fe este frecvența utilizată de placa de achiziție pentru eșantionarea datelor. Dacă o întrerupere are loc, semnalele achiziționate de traductoare vor prezenta oscilații aleatorii în jurul valorii de 0 V. În această situație, punctele corespunzătoare trecerilor prin zero nu pot fi utilizate pentru determinarea perioadei semnalului, astfel încât semnalul este presupus a avea frecvența nominală a rețelei de alimentare (50 Hz) pentru care perioada va
Amprenta consumatorilor electrici by Andrei Sebastian Ardeleanu, Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/83090_a_84415]
-
acțiunea cumulată și alternată a anumitor forțe: forța de împingere (impulsie) a piciorului de sprijin ; forța de avântare a piciorului liber care realizează atacul gardului; forța de tracțiune a brațelor pe direcția de alergare; forța trunchiului de a controla diferitele oscilații (verticale, laterale, transversale) care apar la trecerea gardului; Din punct de vedere ale performanței sportive, oricât de perfectă ar fi tehnica alergătorului de garduri, el nu va ajunge niciodată la performanțe înalte în alergarea de garduri având performanțe slabe în
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
garduri pe distanțe scurte (60mg, 110mg, 110mg): la pasul peste gard, alergătorul ridică mai puțin piciorul de atac; înclinarea trunchiului spre înainte nu mai este la fel de amplă ca la probele de 60mg, 110mg, 110mg; mișcarea brațelor este mai puțin amplă; oscilația C.G.G. pe verticală nu mai este la fel de mare, ritmul alergării modificându-se foarte puțin, lucru datorat înălțimii mai mici a gardurilor (0,914m) față de probele de 100 și 110 m garduri (1,067m); la trecerea gardului în turnantă (specific numai
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
picior de remorcă, piciorul de sprijin nu realizează impulsia completă, fiind îndoit din articulația genunchiului și astfel C.G.G. este jos - „alergarea îngenunchiată” Greșeli la alergarea între garduri: viteza de deplasare este prea mică; nu se accelerează mișcările după trecerea gardului; oscilațiile corpului sunt prea ample lucru ce face ca deplasarea să fie sacadată, întreruptă; impulsia înaintea gardului nu se face spre înainte ci spre în sus (impulsia nu se face de la distanța optimă față de gard, trunchiul nu se apleacă => impulsie pe
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
pe direcție: se vor evita pe cât posibil mișcările crispate, încordate; axa umerilor să fie tot timpul perpendiculară pe direcția de alergare; ritmul celor trei pași între garduri să fie optim și să asigure un nou atac rapid al următorului gard; oscilațiile laterale și verticale ale trunchiului să fie cât mai mici; contactul cu solul să se facă exclusiv pe pingea (călcâiul nu trebuie să ajungă pe sol pe toată durata cursei de garduri); VI. ALERGAREA DE SEMIFOND, FOND ȘI MARE FOND
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
și însușiri caracteristice care le deosebesc de alte grupări similare. În favoarea individualității se poate aduce și un alt argument: încercările de a găsi legi generale în literatură au eșuat întotdeauna. Așa-numita lege a literaturii engleze descoperită de Louis Cazamian, "oscilația ritmului spiritului național englezesc" între doi poli, sentiment și intelect (însoțită de afirmația subsecventă că aceste oscilații devin cu atât mai rapide cu cât ne apropiem de epoca actuală) este sau banală, sau falsă. 40 Ea nu mai rezistă de
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
alt argument: încercările de a găsi legi generale în literatură au eșuat întotdeauna. Așa-numita lege a literaturii engleze descoperită de Louis Cazamian, "oscilația ritmului spiritului național englezesc" între doi poli, sentiment și intelect (însoțită de afirmația subsecventă că aceste oscilații devin cu atât mai rapide cu cât ne apropiem de epoca actuală) este sau banală, sau falsă. 40 Ea nu mai rezistă de loc când este aplicată la epoca victoriană. *9 Cele mai multe dintre aceste "legi" se dovedesc a fi doar
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
corectitudinii și a incorectitudinii, ci sunt relevante mai ales pentru o descriere a dinamicii limbii actuale. E vorba fie de conservarea unor stadii mai vechi sau populare de limbă (pe care norma le-a eliminat, uneori destul de recent), fie de oscilații în care norma însăși nu se pronunță clar, fie de cazuri în care schimbarea lingvistică este practic încheiată, dar norma a rămas conservatoare. Abaterile consemnate în rapoartele de monitorizare au fost grupate după nivelul lingvistic la care apar (chiar dacă, adesea
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
pentru descrierea dinamicii gramaticale. În acest domeniu, monitorizările au confirmat multe tendințe vechi, manifestate în continuare în româna vorbită, în ciuda constrângerilor normei (mai ales pe cele produse de regularizarea morfologică și de atracția între paradigmele flexionare); de asemenea, au confirmat oscilațiile din zona unor morfeme concurente, precum și răspândirea rapidă a unor construcții recente. În limbajul din mediile audiovizuale se manifestă tendințe gramaticale diferite și chiar contrare, caracteristice atât limbii populare - modificare analogică a formelor, analitism, redundanță -, cât și celei culte - conservarea
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
de exemplu, o invariabilitate produsă, popular, prin simplificarea flexiunii (și compensată de analitism), dar și o invariabilitate caracteristică unor limbaje de specialitate, influențată și de tipare sintactice străine (juxtapunerea fără marcarea relațiilor de subordonare sintactică). 2. MORFOLOGIA VERBALĂ 2.1. Oscilații între (sub)clase de conjugare 2.1.1. Se manifestă cu putere vechea tendință (cf. Iordan 1948: 126−128, Graur 1968: 229, Guțu Romalo 1972, în 2000: 96−97, Pană Dindelegan 1987: 64−65, GALR I: 558 etc.) de atragere
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
XI.2007, la a bate: băteți-i, Kiss FM, 17.X.2007). Se constată așadar o foarte frecventă deplasare a accentului pe sufix (deci spre finala cuvântului) în prezența unui clitic postpus. 2.1.3. Sunt prezente, în materialul cercetat, și oscilațiile în conjugarea unor verbe cu sau fără sufixele -esc și -ez (reprezentând treceri între două subclase de conjugare)4. Exemplele confirmă în esență faptul că paradigma anumitor verbe este încă nefixată, în pofida normei academice. Au fost culese - ca devieri față de
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
puse (B1 TV, 11.III.2008), îți trebuiesc foarte multe elemente de detaliu (OTV, 10.V.2008), problemele familiei lui, care trebuiesc tratate separat (Radio Guerrilla, 17.III.2008)6. Apariția unuia dintre cele două sufixe în locul celuilalt (implicând și oscilația între clasa verbelor în -i și cea a verbelor în -a) este destul de rară, mai curând accidentală: creșterea economică încetinează (Europa FM, 7.V.2008). 2.2. Variații de structură morfematică a unor moduri și a unor timpuri 2.2
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
cu registrul stilistic: limba populară tinde spre extinderea lui -i (și marcarea suplimentară a pluralului prin alternanțe), în vreme ce limba cultă preferă clar desinența -e, producând chiar fenomene de hipercorectitudine, acolo unde norma a acceptat formele în -i. În orice caz, oscilații există în continuare. Unele devieri față de normă apar mai ales la forma articulată enclitic a substantivului sau adjectivului (vezi Avram 1979): s-au înregistrat atât -i în loc de -e (victimile, Radio România Cultural, 4.III.2008; cu ultimile puteri, Național TV
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
morfologic (prin analogie) și ca reacție la eroarea contrară (ca fenomene de hipercorectitudine); oricum, se dovedesc destul de persistente. 3.1.2. Mai evidentă este incertitudinea vorbitorilor în folosirea desinențelor de feminin singular, genitiv-dativ, -e și -i, urmate de articolul hotărât. Oscilațiile pot fi produse de concurența între desinențele de plural, cu care cele de genitiv-dativ sunt (cu anumite excepții) omonime, dar și de fenomene fonetice, de analogie morfologică sau hipercorectitudine, care privesc strict genitiv-dativul (vezi Avram 1979, în 1987: 104−105
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
vorbitorilor (mai ales când pluralul - potențial reper - e rar folosit sau chiar inexistent); mai semnificativă cantitativ, pentru registrul investigat, este extinderea secvenței -ei. 3.1.3. Concurența între desinențele de neutru plural -e și -uri13 se manifestă în continuare, cu oscilații în ambele sensuri: extinderea lui -uri la substantive înregistrate de normă cu -e - produsuri naturale (N24, 7.V.2007), aceste semnuri (Antena 1, 11.III.2008) -, dar și conservarea sau extinderea lui -e : chibrite (Antena 1, 4.XII.2007), abțibilde
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
a marca acordul cu subiectul predicatului complex, obținut în urma reorganizării sintactice. De altfel, Iordan (1948: 150) considera normale (și chiar necesare) variantele cu -esc atunci când verbul a trebui nu este strict modal și are subiect la plural. Vezi, pentru dinamica oscilației între cele două paradigme, Pană Dindelegan (1987: 89−92). 7 "Formele fără -ră- la indicativ mai-mult-ca-perfect plural sunt învechite/populare" (DOOM2: XCVII). În DOOM1 se recomanda forma cu -ră-, dar era acceptată ca variantă literară liberă și cea fără -ră-
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
motoare termice, ce sunt cuplate la generatoare electrice. Un număr mare de astfel de sisteme formează un sistem numit convertor termal de energie oceanică (OTEC 123 - Ocean Thermal Energy Converter). Se pot produce astfel puteri de ordinul megawaților. Energia mareelor Oscilațiile ritmice la nivelurilor oceanelor și mărilor deschise, datorita atracției exercitată de Lună (ridicarea și coborârea nivelului apelor se produce de doua ori în 24 de ore și 50 de minute) se pot utiliza în producerea de energie electrică. Primele încercări
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
transportată de undă, t∆ este timpul iar S este suprafața străbătută de undă. Intensitatea sunetului are expresia: unde c este viteza de propagare a undei, ρ este densitatea mediului iar vmax este viteza maximă de deplasare a particulelor ân timpul oscilației. Pentru caracterizarea sunetelor se folosește și presiunea sonoră ca fiind egală cu diferența dintre valoarea presiunii în acel punct în momentul respectiv și valoarea presiunii în lipsa undelor sonore.Ea are expresia: Determinările experimentale au arătat că sunertele audibile au o
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
deplasări în zig - zag în toate direcțiile, însoțite și de rotații în jurul unei poziții medii. Particulele cele mai mari la care se mai poate observa o mișcare browniană au diametrul de aproximativ 4 µm și nu prezintă decât mișcări de oscilație în jurul centrului lor de greutate. Particulele cu dimensiuni corespunzătoare domeniului coloidal se deplasează în același timp și prin translație după o traiectorie frântă (cu forma generală a „mersului la întâmplare”) și prin rotație. Teoria acestui fenomen a fost elaborată de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]