3,831 matches
-
porțile maramureșene (“poarta jertfelor”), o femeie plantând o floare (simbolul reînnoirii), chipul unui ostaș care impresionează prin masivitatea și trăsăturile sale aspre și un obelisc asemănător turlelor bisericilor maramureșene (simbolul flăcării veșnice). Pe acest obelisc este înscris următorul text: "Glorie ostașilor armatei romăne, căzuți în luptele pentru eliberarea patriei". Monumentul este înscris la poziția nr. 304, cod SM-III-m-A-05382, în “Lista monumentelor istorice”, actualizată prin Ordinul ministrului Culturii si Cultelor nr. 2314/8 iulie 2004. Prima gară a fost construită în anul
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
Ministerul Învățământului. Valeriu Rosculeț Medic renumit în perioada interbelică Cleo Nicoleta Roșculeț Medic, Doctor în Științe medicale, Institutul Matei Balș Cultul eroilor Având o populație numeroasă, satul Plevna a contribuit la cele două Mari Războaie cu un număr apreciabil de ostași, căzând eroic în luptă un număr de 77 de consăteni, așa cum sunt consemnați în Pomelnicul parohiei: <br> Primul Război Mondial 1916-1918 Lt. Farm. Fiera Nicolae Serg. Constantin Ion Sold. Dumitru Nicolae Driceanu Gheorghe Serbulea Gheorghe Gheorghe Tudorache Tarhon Ion Bujoianu
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
Petcu Gheorghe Dinu Nicolae Nicolae Ion Ieremia Nicolae Chitescu Dumitru Mitran Petre Fana Marin Ghimbis Calin Mihali Grigore Acest lucru a făcut ca în localitate „cultul eroilor” să aibă nu doar o dimensiune „euharistic” -impersonală ( încadrată în rugăciunea generală pentru „ostași, eroi, luptători, căzuți în toate timpurile și toate locurile”), ci și una personal-sufletească, dată de legătura rudelor, rămase în viață, cu EROII. În acest sens, ulterior Primului Război Mondial, cu sprijinul Societății pentru Cultul Eroilor, se înalță în proximitatea bisericii și a
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
linii mari, următoarea: ajuns la 44 î.e.n. stăpân pe o parte a moștenirii teritoriale a lui Burebista, Coson intră în legături cu Brutus care, în Macedonia, se pregătea de luptă împotriva triumvirilor. Probabil că regele get îi dăduse lui Brutus ostași, primind în schimb bani buni de aur cu numele lui, dar cu figurația luată de pe monedele generalului roman. În bătălia de la Philippi însă (42 î.e.n.), Brutus e învins și se sinucide. Dobândind de la Octavian iertare pentru neinspirata alianță cu dușmanul
Cotiso () [Corola-website/Science/302113_a_303442]
-
o personalitate culturală remarcabilă a literaturii române vechi. A fost cel care a înființat prima bibliotecă publică în Bucureștiul de astăzi, în secolul XVIII. Născut probabil în 1650, în Iviria (Georgia sau Gruzia), ucis cândva în intervalul septembrie-octombrie 1716 de către ostași turci. Luat de tânăr în robie de turci și dus la Constantinopol, este ulterior eliberat, trăind în preajma Patriarhiei ecumenice, unde a învățat sculptura în lemn, caligrafia, pictura, broderia, precum și limbile greacă, arabă și turcă; probabil, tot acum a fost călugărit
Antim Ivireanul () [Corola-website/Science/299157_a_300486]
-
1716, la cererea primului domn fanariot, Nicolae Mavrocordat, a fost înlăturat din scaun, închis, caterisit de patriarhul ecumenic și condamnat la exil pe viață în mănăstirea "Sfânta Ecaterina" din Muntele Sinai. În drum spre locul exilului, a fost ucis de ostașii turci și trupul aruncat undeva în râul Marița sau în Tungea, dincolo de Adrianopol. Abia după 250 de ani, în 1966, Patriarhia Ecumenică a ridicat această nedreaptă caterisire și a fost reabilitat. Antim Ivireanul a fost proslăvit ca sfânt (canonizat) de către
Antim Ivireanul () [Corola-website/Science/299157_a_300486]
-
x 34 m, unde s-a găsit o tăblița din bronz în dimensiunea 95 mm lata, 60 mm înaltă și 0.5 mm grosime, așa numita "tabulă honestae missionis", emisă din ordinul împăratului Hadrian la 27 septembrie 159 pe numele ostașului veteran Ivornecus, de origine celtica. Această tăblița se gaseste la muzeul de antichități din Viena, înregistrată sub numărul D.XVII. În 1962 localitatea a fost colectivizata fiind singura din zona care a trecut în mod forțat la acest sistem (un
Comuna Domașnea, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301081_a_302410]
-
și asupra copiilor noștri.” Pilat îl acuza pe Isus că s-ar fi numit împărat (). El se întrebase: "Ce este adevărul?", dar îl eliberează totuși pe Baraba tâlharul, iar pe Isus îl osândește să fie răstignit. După ce L-au biciuit ostașii și I-au împletit cunună de spini punîndu-I o pe cap și îmbrăcându-L cu hlamidă, L-au pălmuit, L-au scuipat și L-au batjocorit. Atunci Pilat, ieșind afară, și-a afirmat din nou nevinovăția zicînd: „Iată, vi-L
Pilat din Pont () [Corola-website/Science/302794_a_304123]
-
de recepție ce comunica direct cu spațiul Marele Palat printr-o scară în spirală, spre care accesul era barat de două porți de bronz. In fața tribunei "Kathisma", pe terasa "Pi", se aliniau, în zilele de sărbătoare și de întreceri, ostașii gărzii palatului ("scholes") și mercenari. Cele două laturi lungi ale arenei, precum și "prastia", erau rezervate publicului larg și aveau tribune acoperite cu 30-40 de rânduri de gradene. Pe sub tribune erau amenajate pasaje boltite ce făceau încojurul arenei, pentru accesul și
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
legiunii cehe. Cimitirul purta denumirea „cimitirul eroilor” până la intrarea Basarabiei în URSS, când a fost redenumit în Krasnodonskii. În anii 1927-1938, cimitirul a fost amenajat de către Așezământul Național „Regina Maria" pentru Cultul Eroilor. În acest loc au fost înmormântați și ostașii căzuți în cel de-al doilea război mondial în luptele din vara anului 1941. De asemenea, unele surse menționează că un număr neidentificat de prizonieri de război, originari din Germania, Austria, Italia și alte țări, au fost înmormântați în același
Cimitirul Eroilor din Chișinău () [Corola-website/Science/336840_a_338169]
-
lemn cu inscripția „Glorie eroilor Armatei Române”, inițiativă a politicianului Gheorghe Ghimpu. Spitalul a fost demolat la sfârșitul anului 2007 la scurt timp după ce a ajuns în proprietate privată. În Cimitirul de Onoare din Chișinău au fost înhumați 1645 de ostași, printre care 431 români (66 în morminte, 365 la criptă), 234 ruși (27 în morminte, 207 la criptă), 29 austrieci, 39 cehi, 35 francezi și 6 polonezi căzuți în Primul Război Mondial, cât și 96 militari români căzuți în al
Cimitirul Eroilor din Chișinău () [Corola-website/Science/336840_a_338169]
-
a făcut un mare bine bolohovenilor, oprindu-l pe Boleslav, principele polon al Mazoviei, să prădeze Țara Bolohovenilor. Daniel l-a întrebat: "De ce ai intrat în țara mea pe care nu am dat-o lor?" Acela a răspuns: "Nu sunt ostașii tăi, ci principi deosebiți". Bolohovenii i-au promis lui Daniel că-i vor fi credincioși și „în urma rugăminților lor, Daniel și Vasilko” (sau Vasilcu) „aveau de gând să pornească împotrivă lui Boleslav un război”. Însă Vasilko l-a convins pe
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
pe un „peron de tranzit”, realitate în care a încremenit, din păcate, Basarabia de azi. E o carte-călătorie, în fond, de la Est către sine (finalmente). „Plină de faceri”, “întru foame de păsări zidită”, devenită, prin dezlocuire, „trist călător”, pe rând ostaș și femeie în pribegie, poezia Eugeniei Bulat poartă în sine un viu durernic, care ne face martori la o reîncarnare dar și părtași la o călătorie îndărăt. Sedusă de acest burg ireal, creația ei împrăștie „o stare de vrajă”. Placenta
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
o înălțime de 8 metri și o lățime de 6,5 metri. Pavat cu piatră, era folosit ca șosea dar și ca drum comercial. Turnurile erau puncte strategice, în care se aflau depozite de armament și în care erau încărtuiți ostași . Din ele puteau fi transmise informații pe distanțe întinse, prin intermediul focului și al fumului, precum și prin semnale sonore. Privit din zare, Marele Zid Chinezesc arată ca un dragon întins de-a lungul străvechii frontiere de nord a Chinei și a
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
din lemn ce existase până pe la începutul secolului al XIX-lea și ale cărui podoabe, lemnărie și icoane au împodobit Biserica Sfinții Voievozi Vechi din mahalaua Focșa. În timpul Revoluției din 1821, turcii au invadat țările române, iar beiul Chihaia și ostașii săi au intrat cu caii în biserică și au distrus icoanele și pictura murală în stil bizantin. Cu banii obținuți din vânzarea unor vii de la Mălureni s-a finalizat în 1823 tencuirea zidurilor exterioare ale bisericii. În anul 1856, Biserica
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
trimiși 10.000 de basarabeni. Dezmembrarea familiilor a fost aplicată și în aceste cazuri, bărbații find separați de familiile lor. După intrarea României în cel de-al doilea război mondial, sub comanda lui Ion Antonescu, care a dat celebrul ordin: "Ostași, vă ordon, treceți Prutul!", Basarabia s-a întors în componența statului român timp de încă trei ani. În decursul acestor trei ani însă, ținutul este administrat militar, iar populațiile suspectate de a fi colaborat cu puterea sovietică (precum și țiganii și
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
pentru sectanți, trei cinematografe și tot atîtea biblioteci, două oficii poștale, un restaurant, mai multe magazine, chioșcuri și terenuri sportive. În oraș trăiesc 4.200 de pensionari, inclusiv 109 veterani de război. La memorial sînt încrustate numele a 31 de ostași și ofițeri căzuți în luptele pentru eliberarea orășelului de sub ocupație fascistă. La alegerile locale din aprilie 1998 în funcție de primar al orășelului Basarabeasca a fost aleasă directoarea școlii medii incomplete feroviare din localitate, dna Ludmile Degtearenko. Directori ai celor două școli
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
predat. În martie 1612, Gabriel Bathory, dușman al sașilor, în încercarea de a restrânge libertățile comunității saxone transilvănene, au organizat o campanie militară în Țara Bârsei. Cetatea Râșnov era apărată de locuitorii din Râșnov , Ghimbav, Cristian și un detașament de ostași români, care făcuseră parte din armata domnitorului muntean Radu Șerban. Deși tunurile armatei lui Bathory nu au provocat decât mici stricăciuni zidurilor cetății, asediul a devenit deosebit de eficient după ce o parte din trupele inamice au ocupat panta estică, blocând accesul
Cetatea Râșnov () [Corola-website/Science/313040_a_314369]
-
cu condiția ca vechile privilegii ale râșnovenilor să fie respectate, iar în cetate să nu fie instalată nici o garnizoană străină. Însă a doua zi după predare, Gabriel Bathory a alungat locuitorii din cetate și a instalat o garnizoană formată din ostașii săi. În vara anului 1612, râșnovenii , ajutați de brașoveni, au încercat de două ori să recucerească cetatea, dar fără success. Râșnovul a reluat stăpânirea cetății în iunie 1613, în urma unei înțelegeri cu Gabriel Bathory prin care sașii plăteau acestuia o
Cetatea Râșnov () [Corola-website/Science/313040_a_314369]
-
a „acestui meteor", ce invită la noi lecturi, la noi incizii și, de ce nu, la alte reevaluări estetice. Revelatoare mi se pare poezia Dealul roșu prin imaginile pe care ni le propune și prin evocarea celor trei cimitire care adăpostesc ostași români și germani ce s-au confruntat în ultimul cataclism mondial. Poetul, care a trăit drama războiului, cu întreaga sa familie, e profund emoționat de uitarea incalificabilă, la doar unsprezece ani, a celor „nemaiîntorși din lupte" și care așteaptă un
O poezie necunoscută a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6434_a_7759]
-
zăpadă. Al treilea cimitir e plin de flori -Prin florile de câmp cresc pietre grele; Pe pietrele de căpătâi, în zori, Zâmbesc luminii roșiile stele. Și unsprezece primăveri în șir Și unsprezece toamne ne-ntrerupte Au lăcrămat pe dealul cimitir, Pe-ostașii morți, nemaiîntorși din lupte. Dacă-arputea vorbi acești soldați, Dacă-ar putea din groapă să se scoale, Bancheri, voi ați putea, ne-nfricoșați Să le priviți orbitele lor goale? Și nici un greu fior nu v-ar străbate, N-ați sta în
O poezie necunoscută a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6434_a_7759]
-
să despartă mai mult sau mai putin cele patru părți ale agnețului. Astfel dosul agnețului - partea cu miezul - va avea o cruce incrustata. Făcând incrustările, preotul zice prima parte din versetul X din capitolul X din Evanghelia după Ioan: « Un ostaș cu sulița a împuns coasta Lui. » Și așa pune pe disc agnețul, întorcându-l cu coaja în sus, si așezându-l pe partea de sus a discului. Preotul continua cu partea a doua a versetului de mai sus: « Și îndată
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
să împarți mâncarea cu noi, vino cât mai repede să iei parte la ospăț" (cf. Anna Comnena). Frații și-au împărțit puterea încă la Tzurullon. Deși Isaac era mai în vârstă, Alexie se bucura de mult mai multă popularitate printre ostași, de aceea el a stat în fruntea răscoalei. Isaac a căpătat, mai apoi, titlul cel mai înalt după împărat-sebastocrator, care a fost inventat anume pentru el. Răsturnându-l pe Botaniates, după o luptă de scurtă durată, și încoronându-se (4
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
aliatul bizantinilor, i-a trădat și n-a intrat în luptă. A fost o înfrângere deplină, romeii s-au retras, Dyrrachion a căzut. În această bătălie, Alexie și-a demonstrat vitejia sa excepțională, pentru care îl iubeau atât de mult ostașii săi. După mărturia fiicei sale, lui Alexios îi plăcea să repete: "Este mai bine să mori într-o luptă bărbătească, decât să-ți salvezi viața cu prețul dezonoarei" Normanzii, înaintând treptat spre est, au jefuit Epirul, Macedonia și Thessalia asediind
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
nicio salvare: eu sunt nevoit să fug în fața turcilor și pecenegilor, rămânând într-un oraș până în clipa când apropierea lor m-a determinat să caut adăpost în altul. Așadar, pentru numele lui Dumnezeu și al tuturor prorocilor creștini, vă conjurăm, ostași ai lui Christos, oricine ați fi, grăbiți-vă să-mi veniți în ajutor mie și creștinilor greci. Noi ne lăsăm în mâinile voastre; noi preferăm să fim sub stăpânirea latinilor decât sub jugul păgânilor. Mai bine să vă revină vouă
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]