12,062 matches
-
din partea țarului renegarea lui Ipsilanti. In chiar momentul declanșării revoltei, Alexandru I se află la Laybach ca apărător al Sfintei Alianțe, care condamnă insurecțiile liberale atît în Italia cît și în Spania și în Balcani. La 13 mai 1821, armata otomană înaintează spre București. Vladimirescu se repliază la Brașov, însă în scurt timp este prins și apoi executat, la 9 iunie, de forțele lui Ipsilanti. Acesta suferă la 19 iunie o înfrîngere radicală, se refugiază în Transilvania unde este arestat. Trupele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
înaintează spre București. Vladimirescu se repliază la Brașov, însă în scurt timp este prins și apoi executat, la 9 iunie, de forțele lui Ipsilanti. Acesta suferă la 19 iunie o înfrîngere radicală, se refugiază în Transilvania unde este arestat. Trupele otomane ocupă Principatele, iar comunitatea de interese a Sankt-Petersburgului și a Constantinopolului în favoarea unei restaurări de ordin social nu rezistă în fața întoarcerii otomanilor în Principate. Alexandru I se declară protector al creștinilor ortodocși, amintindu-și de clauzele tratatului de la Kutciuk-Kainardji. Relațiile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a Constantinopolului în favoarea unei restaurări de ordin social nu rezistă în fața întoarcerii otomanilor în Principate. Alexandru I se declară protector al creștinilor ortodocși, amintindu-și de clauzele tratatului de la Kutciuk-Kainardji. Relațiile diplomatice cu Constantinopolul sînt rupte în august 1821. Armatele otomane ocupă Principatele pentru șase luni. Constantinopolul elimină formula guvernării prin intermediul prinților fanarioți și acceptă să numească domni pămînteni: pe Ion Sturdza în Moldova și pe Grigore Ghica în Țara Românească. Nu trec nici zece ani și pe pămîntul Principatelor apar
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mai mult încă: Moldova și Țara Românească rămîn sub suzeranitatea Porții, Rusia garantîndu-le prosperitatea. Tot Rusia negociază pentru avantaje comerciale și libertatea traversării strîmtorilor pentru navele de mărfuri. Un act adițional al Tratatului de la Adrianopol stabilește încetarea dreptului de preemțiune otomană asupra producțiilor Principatelor române. Semn vizibil de cădere a Constantinopolului: otomanii își retrag garnizoanele de la Turnu-Severin, Giurgiu și Brăila. Semnul suplimentar al unei separări între spațiul aflat sub controlul rus și restul imperiului este instaurarea unei carantine de-a lungul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care-i acceptă pe ruși, care ar fi preferat o simplă autonomie în timpul anexării Principatelor ca sateliți schițează o nouă frontieră, dovedind un echilibru balcanic precar. Dependența Țării Românești și a Moldovei față de ruși și ponderea unui rest de suzeranitate otomană, dependența Transilvaniei față de Austria, toate acestea se află în centrul revoluțiilor de la 1848. Revoluționarii din Iași, București și din Transilvania afirmă suveranitatea poporului și drepturile cetățenilor, instituindu-se în membri ai comunității naționale. Formarea lor, cultura lor de opozanți care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
textul Principiilor pentru reforma patriei, care integrează unirea Moldovei și a Țării Românești într-un singur stat român. În iunie și iulie 1848, Rosetti lansează proclamații-apel pentru frații din Moldova. Aceiași revoluționari optează pentru o negociere tactică cu Constantinopolul, suzeranitatea otomană nefiind anulată. Această linie de conduită va fi reluată în 1853 în timpul războiului Crimeei și apărată de unii politicieni în 1877. În mod esențial, ea se bazează pe viziunea unei Rusii panslave și mesianice și pe un Imperiu otoman în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
suzeranitatea otomană nefiind anulată. Această linie de conduită va fi reluată în 1853 în timpul războiului Crimeei și apărată de unii politicieni în 1877. În mod esențial, ea se bazează pe viziunea unei Rusii panslave și mesianice și pe un Imperiu otoman în declin. Apărătorii respectării tactice a legăturilor cu Imperiul otoman prevăd continuarea expansiunii puterii ruse în Balcani și declinul inexorabil al Imperiului otoman. Memoriul adresat, în iunie 1848, comisarului extraordinar al Sublimei Porți este o pledoarie destinată să convingă Constantinopolul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
reluată în 1853 în timpul războiului Crimeei și apărată de unii politicieni în 1877. În mod esențial, ea se bazează pe viziunea unei Rusii panslave și mesianice și pe un Imperiu otoman în declin. Apărătorii respectării tactice a legăturilor cu Imperiul otoman prevăd continuarea expansiunii puterii ruse în Balcani și declinul inexorabil al Imperiului otoman. Memoriul adresat, în iunie 1848, comisarului extraordinar al Sublimei Porți este o pledoarie destinată să convingă Constantinopolul să dorească triumful partidei liberale în Țara Românească. Argumentele avansate
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
În mod esențial, ea se bazează pe viziunea unei Rusii panslave și mesianice și pe un Imperiu otoman în declin. Apărătorii respectării tactice a legăturilor cu Imperiul otoman prevăd continuarea expansiunii puterii ruse în Balcani și declinul inexorabil al Imperiului otoman. Memoriul adresat, în iunie 1848, comisarului extraordinar al Sublimei Porți este o pledoarie destinată să convingă Constantinopolul să dorească triumful partidei liberale în Țara Românească. Argumentele avansate sînt de natură politică și juridică. Nu ar fi fost de dorit ca
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o popularitate și o putere morală de care n-au avut niciodată parte și de care nici un alt guvern nu beneficia în acea vreme în Europa... Fermitatea Constantinopolului este de neclintit: Regulamentul organic trebuie să fie restabilit. Trupele ruse și otomane se pregătesc să ocupe Principatele. Otomanii le asediază la 25 septembrie, iar rușii la 27 septembrie. La București, sosirea trupelor seamănă panica. La 28 septembrie, consulul englez primește o delegație de notabilități și negustori care-1 roagă să facă orice pentru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Otomanii le asediază la 25 septembrie, iar rușii la 27 septembrie. La București, sosirea trupelor seamănă panica. La 28 septembrie, consulul englez primește o delegație de notabilități și negustori care-1 roagă să facă orice pentru a evita ciocnirile între trupele otomane și o populație formată din țărani disperați, fără arme, care se află adunați în jurul Bucureștilor. Acești țărani sînt grupați pe sate, în jurul preoților. Cîteva luni mai tîrziu, în mai 1849, Poarta va semna Convenția de la Balta-Liman, prin care domnii Principatelor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mai tîrziu, în mai 1849, Poarta va semna Convenția de la Balta-Liman, prin care domnii Principatelor sînt aleși de Rusia și de Poartă pentru șapte ani. Adunările sînt înlocuite cu divane ale căror membri sînt numiți de domni și de guvernul otoman. Trupele ruse vor rămîne în Principate pînă în 1851. Sfîrșitul revoluțiilor deschide calea exilului. Însă acesta nu înseamnă abandonarea luptei. Proclamația de la Islaz din iunie 1848 respingea Regulamentul organic și făcea apel la arbitrajul Franței, Germaniei și Angliei, "cărora românii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
au încercat de mai multe ori să-i atragă pe turci contra rușilor, însă în zadar: înțelegerea secretă a conservatorismului marilor puteri care se manifestase în 1821 se reeditează în 1849. Mișcarea din 1848 este calificată drept "tulburări" de către autoritățile otomane care refuză să țină seama de conținutul său ideologic și să negocieze. La 17 septembrie 1848, Omer pașa, general șef al armatei imperiale, analizează situația în acești termeni: " Starea de agitație în care se afla orașul București, din fericire, a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
așteptărilor mele, vor apărea din nou cîteva tulburări, am siguranța că trupele imperiale la ordinele mele sînt perfect în stare să le reprime imediat, fie în oraș, fie în afara sa". Tulburări înseamnă mai mult decît lasă să se înțeleagă demnitarul otoman. Încă din luna aprilie 1848, în fața mișcărilor organizate de tinerii care și-au făcut studiile în Franța, domnitorul Țării Românești Bibescu este cuprins de neliniște. Astfel, Rosetti are întîlniri cu domnitorul, pentru a încerca să-i deschidă ochii asupra abuzurilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
guvern provizoriu și se instalează la Craiova. Acțiunea are efect. La București se formează un nou guvern provizoriu. La 25 iunie, Bibescu abdică și se refugiază la Brașov. Revoluția va ține pînă la 25-27 septembrie 1848, dată la care trupele otomane și ruse invadează Bucureștii, centrul acțiunii revoluționare. Guvernul provizoriu ia măsuri de urgență, trimite în grabă un comisar în fiecare departament pentru a anunța resurecția fraternității românești, timpul iubirii în fața fiecărui om care poartă numele de român. Ordinul de misiune
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
un asediu în Balcani la care participă marile puteri. Franța se orientează rapid spre o politică conjuncturală de alianță cu Sankt-Petersburgul, Rusia neavînd decît un scop: să distrugă clauzele tratatului din 1856 și să-și ia revanșa împotriva consolidării Imperiului otoman. Austria și Marea Britanie optează pentru o diplomație de echilibru și acționează în sensul menținerii Imperiului otoman. Interesele de putere se alimentează cu argumente ideologice: Franța lui Napoleon III este purtătoarea cauzei tuturor naționalităților din Europa, Austria garantul unității propriului său
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
conjuncturală de alianță cu Sankt-Petersburgul, Rusia neavînd decît un scop: să distrugă clauzele tratatului din 1856 și să-și ia revanșa împotriva consolidării Imperiului otoman. Austria și Marea Britanie optează pentru o diplomație de echilibru și acționează în sensul menținerii Imperiului otoman. Interesele de putere se alimentează cu argumente ideologice: Franța lui Napoleon III este purtătoarea cauzei tuturor naționalităților din Europa, Austria garantul unității propriului său imperiu frînează orice proces de eliberare a naționalității care ar putea să producă dezintegrări și transformări
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și imunități", "administrare independentă și națională" sînt aceiași termeni pe care un argumentat patriotic de durată îi sublinia pentru a defini natura suzeranității Porții asupra Moldovei și Țării Românești și pentru a elucida înțelesul capitulațiilor încheiate de domnitori cu învingătorii otomani în 1393, 1460 și 1512. Linia esențială a demonstrației consistă în a proba că Principatele pot fi în același timp vasale și libere, că acestea au acceptat de bunăvoie protecția otomanilor. Istoricul român Vlad Georgescu numără, în 1987, 176 de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
omagiului adus Porții. Royer-Collard, în introducerea la studiul lui Boerescu intitulat La Roumanie après le traité de Paris (România după tratatul de la Paris), publicat la Paris în 1856, jonglează cu noțiunile de suzeranitate și suveranitate pentru a demonstra că suzeranitatea otomană este specifică, că aceasta nu are nici o legătură cu dreptul feudal și că nu afectează deloc suveranitatea statului. Introducerea noțiunii de stat este o manieră de a presupune unitatea Moldovei și a Țării Românești, apărată de francezi în fața Austriei. Rusia
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
legături cu familia Sturdza prin căsătorie; reprezentantul Franței la București, Louis Beclard, s-a căsătorit în 1859 cu o tînără din familia Catargiu. Prin articolul 7, Tratatul de la Paris obligă marile puteri să respecte independența și integritatea teritorială a Imperiului otoman, să garanteze de comun acord observarea strictă a acestui angajament. Acest angajament este contestat prin restricțiile aduse articolului 27: Dacă liniștea internă a Principatelor s-ar afla amenințată sau compromisă, Sublima Poartă se va consulta cu celelalte puteri contractante asupra măsurilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
interferează cu deciziile externe, deformîndu-le și modificîndu-le. Criza se naște din nesiguranța în privința raporturilor de forțe interne și în privința relațiilor de putere externe. Toate soluțiile sînt posibile și totuși, în 1856, înfrîngerea rusă, care nu a fost o adevărată victorie otomană, a marcat deznodămîntul în sprijinul unei configurații interne, așa-zis naționale. Soluția este precară, fiind legată de conjunctura rusească ce urmează să se modifice. Soluția națională este puternică pentru că aceasta schițează o formă a politicii într-un spațiu care ezită
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
politică pragmatică. Deschiderea și intrarea în scenă a micilor națiuni relevă o intenție cvasicolonială. Rusia este puternică și de aceea se dorește ca ea să fie stăpînită; Austria vecină este prezentă și de aceea se dorește să fie respinsă; Imperiul otoman este slăbit, deci el este încă folositor ca frînă în fața ambițiilor rusești și austriece. Contemporanii se plîng de anarhie, de intrigi, de caracterul trucat al alegerilor, de aspectul clientelar al alianțelor și speră să conceapă și să impună într-un
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ascunde miza geopolitică și culturală majoră, în care Rusia devine puterea din Balcani în ascensiune față de Poartă. Dacă unii reprezentanți ai elitelor românești consideră că, pentru viitor, tactica consistă în a negocia cu imperiul decadent și reformist, care este Imperiul otoman, alții sînt convinși că solidaritatea creștină impune o apropiere față de Rusia, a cărei identitate națională europenizantă este incompatibilă cu o alianță cu turcii. Jocul reprezentărilor se realizează în jurul Orientului: un Orient creștin, deci cel rus; un Orient musulman turc; un
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de la Berlin, care definește o nouă ordine în orientul Europei după revanșa rusă în fața turcilor din războiul de la 1877-1878, este o nouă etapă în chestiunea orientală. Controlul turc asupra Balcanilor se diminuează. Rusia, Marea Britanie, Franța, Prusia, Italia, Austro-Ungaria și Imperiul otoman se reunesc, prin urmare, la Berlin, la 13 iunie 1878, și negociază timp de o lună reorganizarea spațiului balcanic. Serbia și Muntenegru sînt recunoscute ca independente; Bulgaria autonomă este controlată de ruși. Pentru a echilibra puterea rusă, Austro-Ungaria primește dreptul de a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la ideea de independență, care a fost și a lui Cuza, ca și cum apartenența la dinastia Hohenzollern pe de o parte și ambiția de a moderniza Moldo-Valahia pe de altă parte ar fi interzis cele mai slabe legături cu Poarta. Suzeranitatea otomană este considerată ca anacronică. Carol de Hohenzollern se arată preocupat să stabilească o autoritate și o legitimitate ce intră în conflict cu tradițiile marilor boieri, care înțeleg să-și mențină prerogativele ei se bucură de privilegiul de a-i aduce
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]