1,303 matches
-
iar urmele de eroziuni se văd și astăzi sub forma unor pietricele mici, subțiri, de culoare albă. De-a lungul văilor se pot urmări terase, precum și sedimente diluviale și aluviale. Este formată din numeroase pâraie și este tributară râului Rebra. Pâraiele sunt: Râul principal Rebra udă teritoriul satului pe o lungime de 8 km. Albia și malurile sale au suferit degradări în urma numeroaselor inundații din anii 1888, aprilie 1913, 4-7 aprilie 1932, 1933, 1958, 1970, 1974 când debitele au fost maxime
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
grindină și descărcări electrice. Secetele sunt foarte frecvente. Prima parte a toamnei se aseamănă cu vara, în a doua parte a toamnei temperaturile încep să scadă iar ploile devin mai dese. Teritoriul țării este traversat de peste 3200 râuri, râulețe și pâraie permanente, 90% din care au o lungime mai mica de 10 km și numai 9 de peste 100 km. Cele mai mari râuri și principalele surse de apă - Nistru are o lungime de 1345 km, Prutul cu o lungime de 967
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
se desparte în două brațe: "Słupia właściwa" și "Młynówka". Mai mulți afluenți se varsă în Słupia în zona Lasek Południowy ("Pădurea din Sud") și la nord de centrul orașului. În Lasek Południowy și Lasek Północny ("Pădurea de Nord") există numeroase pâraie, lacuri, iazuri, bălți și mlaștini. Apropierea de Marea Baltică influențează foarte mult clima din zona Słupsk. Diferențele de temperatură dintre anotimpuri sunt importante, dar ele se micșorează de la an la an. Vara este un anotimp mai călduros. Ea se întinde de la
Słupsk () [Corola-website/Science/297841_a_299170]
-
lor adăpostite și calcarelor titonice (gălbui), stâncile Sf. Ana de deasupra Sinaiei au favorizat menținerea unor elemente rare ca liliacul, iedera albă prezente la o altitudine excepțională a unor specii lemnoase proprii regiunilor inferioare: prunul, lemnul, alunul, frasinul. În lumea pâraielor și în cheile acestora se afla o vegetație foarte bogată. Dintre numeroasele specii, majoritatea de statură înaltă menționăm: lăptucul oii, lopațeana, șolandul, magul, piciorul cocoșului, iarba ciutei, ciulinul. Vegetația lichenologică saxicolă din etajul montan superior este foarte variată în raport cu lumina
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
cât și pentru cei mai experimentați. Stațiunea Bușteni este străjuită de muntele Sorica, muntele Zamora, muntele Cumpătu, care sunt caracterizați printr-o panta lină, împăduriți până la jumătate și acoperiți cu pășuni, fiind și locul unde râul Prahova se întâlnește cu pâraiele Valea Cerbului și Valea Albă. Pârtia Kalinderu - este astăzi una dintre cele mai moderne din țară. Lungimea pârtiei, destinată agrementului, concursurilor și compețitiilor sportive, este de 1.500 de metri, cu o pantă medie de 37% și o lățime de
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
pictată în stil bizantin. Aici se ajunge de pe Drumul Național Roman-Fălticeni, urmând drumul din partea stângă din dreptul comunei Vadu Moldovei și trecând apoi prin satele Bogdănești și Râșca. Mănăstirea se află la baza unui deal împădurit de pe pitoreasca vale a pârăului Râșca, afluent al râului Moldova. Ansamblul Mănăstirii Râșca a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare SV-II-a-A-05630 și fiind alcătuit din următoarele 4 obiective: este rezultatul mai multor etape succesive de
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
adoptat și chinezii în epoca Ming (1368-1644). Din bambus se făceau șarpante ușoare la case, scaune, mese, scări, garduri, parchete, site, obloane, conducte de apă, năvoade, lăzi, cutii, colivii pentru păsări, cercuri de butoaie, cuie, cabluri pentru bacuri, poduri peste pâraie, bastoane, pălării, flaute, trompete, evantaie, vaze de flori, piepteni, jucării, sandale, arcuri, săgeți, polonice și bețe servind drept furculițe. Cei care aparțineau aceleiași meserii locuiau împreună în anumite zone ale orașului, și plăteau taxe atât în bunuri și servicii cât
Artizanatul în Japonia medievală () [Corola-website/Science/308198_a_309527]
-
Hidronimia este o ramură a toponimiei care se ocupă cu studiul hidronimelor (denumirilor de corp de apă): râuri, lacuri, bălți, pâraie, izvoare etc. Etimologia cuvântului hidronim se regăsește în limba greacă, unde υδωρ (hydor) = "apă" și όνομα (onoma) = "nume". Primele denumiri care au generat interes au fost fluviile și râurile mari. Treptat interesul cercetătorilor s-a îndreptat spre râuri mai mici
Hidronimie () [Corola-website/Science/306954_a_308283]
-
precizează că, la apropierea tătarilor, soldații austrieci s-au retras spre Hlincea unde au fost atacați de tătari și de oastea moldovenească. În luptele purtate acolo, au murit mulți soldați austrieci. După spusele cronicarului, ""deci au și purces cătanile pe lângă pârăul Cetățuii asupra Hlincii a să spăriia și tătarîi a-i încungiura giur împregiur, de le da năvală să-i spargă. Atuncea au eșit și Mihai-vodă cu seimenii și cu streleții, adecă vănătorii ce avea, în timpinarea lor la Hlincea. Și
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
Piatra lui Aron, nevăzând la început Agapia Nouă care era „ascunsă deocamdată în dosul pădurilor ce ne împrejmuiau mersul”. Scriitorul crede că mănăstirea „pare a se furișa și a se ascunde în strâmta, adânca și umbroasa vale scăldată de limpedele pârău al Agapiei”. Hogaș constată că aici se află adăpostite, "„sub mohorâta haină a călugăriei”", descendentele vechilor familii boierești. Intrând în sala de mese a arhondaricului pentru a cere găzduire, călătorii sunt întâmpinați de o maică bătrână care ștergea praful de pe
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
aproape peste tot. În Australia de Sud, koala au fost extirpați până în 1920 și apoi reintroduși. Habitatul koalei variază de la păduri rare până la foarte rare, iar climatul de la tropical la rece. În climatele semiaride, preferă habitatele riverane, unde pârâiașele și pâraiele aproapiate furnizează adăpost în timpul secetelor și perioadelor extrem de calde. Koala este un animal erbivor, și chiar dacă majoritatea dietei sale constă în frunze de eucalipt, el poate fi găsit în alți copaci, cum ar fi "Acacia, Allocasuarina, Callitris, Leptospermum "și "Melaleuca
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
Relieful este variat cuprinzând dealuri (Arșiță, Cerbul, Scorbura, Măgura Vacii) precum și poieni (Sihastru, unde se află schitul Daniil Sihastrul, Poiana Gigii, Poiana Cerbului, Poiana Ciumârnar, Poiana Răstoaca, Poiana Stirigoi, Poiana Între Vaduri). Rețeaua hidrografica cuprinde râul Suceava și afluenții săi (Pâraiele Străjii, Ziminel, Baimac, Rău, Ciolotei, Boului, Calanceni) Vegetația este dominată de conifere (brad, molid), iar fauna este bogată în iepuri, vulpi, mistreți, cerbi și lupi. Populația comunei este curat românească. În 1784 o inscripție bisericească notă existența a 79 familii
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
de până la 4 m/s . În comuna Valea Moldovei hidrografia are un rol important în evoluția peisajului geografic. Alături de precipitații apele subterane alimentează rețeaua superficială. Apele subterane se împart în : - ape freatice, ce se găsesc în albia Moldovei și a pâraielor, în terase, glacisuri, deluvii de alunecare și pe unele interfluvii; - ape de stratificație, ce se găsesc la adâncimi destul de mari, peste 20 de metri. La locurile unde ies la suprafață se formează izvoare și chiar înmlăștiniri. Apele de suprafață aparțin
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Boroșești, Mazili, Șutești (reședința) și Verdea. Localitatea Șutești este situată în sudul județului Vâlcea, traversata de DN 67B Drăgășani - Șutești - Tg. Jiu (km 127 până la Tg. Jiu) pe valea pâraielor Verdea și Pesceana, având ca vecini la Est municipiul Drăgășani, la Vest localitățile Creteni și Amărăști, la Nord localitățile Mitrofani, Glăvile și Orlești, la Sud localitățile Drăgășani, Ștefănești și Lungești. În comuna predomina formă de deal, iar climă este temperat-continentală
Comuna Sutești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302044_a_303373]
-
Grigore Pintea cunoscut în popor că Pintea Viteazul. Climă este temperat-continentală moderată cu o temperatură medie anuală de 8-10 grade C și o cantitate medie de precipitații de 700mm anual. Rețeaua hidrologica este variată, cu bogate pânze freatice, izvoare, numeroase pâraie care se varsă în Someș, cele mai importante pâraie sunt: Valea Șimișna, care limitează teritoriul comunei la est și Valea Iepii ce traversează satul Rus prin centru, pe cursul ei superior aflându-se satul Fântânele-Rus. Diversitatea vegetației este dată de
Rus, Sălaj () [Corola-website/Science/302058_a_303387]
-
este temperat-continentală moderată cu o temperatură medie anuală de 8-10 grade C și o cantitate medie de precipitații de 700mm anual. Rețeaua hidrologica este variată, cu bogate pânze freatice, izvoare, numeroase pâraie care se varsă în Someș, cele mai importante pâraie sunt: Valea Șimișna, care limitează teritoriul comunei la est și Valea Iepii ce traversează satul Rus prin centru, pe cursul ei superior aflându-se satul Fântânele-Rus. Diversitatea vegetației este dată de întinsele suprafețe cu pădure de foioase, pășuni, fânețe naturale
Rus, Sălaj () [Corola-website/Science/302058_a_303387]
-
cu județele învecinate în părțile de sud și est - Teleorman și Dâmbovița. Relieful monoton de câmpie este brăzdat de apele învolburate ale râului Dâmbovnic, râu ce traversează parțial teritoriul localității, realizând practic hotarul cu localitățile Slobozia și Șelaru. În afara acestuia, pâraiele Glavacioc și Negrișoara întregesc peisajul hidrografic al apelor curgătoare de pe raza localității. Tot la capitolul hidrografie includem cele două iazuri din partea de est a localității și „zona mlăștinoasă a bălților”, aflată în partea centrală a spațiului aflat în studiu. Cadrul
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
format câteva circuri glacionivale de dimensiuni mici. Pe versanții munților sunt dese rupturile spectaculoase și pereții abrupți cu stânci și bolovani. Așa sunt Pietrele Albe și stâncile de la Custura, la sud de Stâna de Vale. Culmile largi sunt despărțite de pâraie repezi cu versanți abrupți și stâncoși. Pe văi s-au format chei superbe (Cheile Iadului, Cheile Mișcu), iar pe pâraie ne încântă numeroasele cascade: Iadolina, Săritoarea Ieduțului, Vălul Miresei, Moara Dracului, Săritoarea Bohodeiului, cu înălțimea de 80 m. Cea mai
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
bolovani. Așa sunt Pietrele Albe și stâncile de la Custura, la sud de Stâna de Vale. Culmile largi sunt despărțite de pâraie repezi cu versanți abrupți și stâncoși. Pe văi s-au format chei superbe (Cheile Iadului, Cheile Mișcu), iar pe pâraie ne încântă numeroasele cascade: Iadolina, Săritoarea Ieduțului, Vălul Miresei, Moara Dracului, Săritoarea Bohodeiului, cu înălțimea de 80 m. Cea mai renumită este Cascada Răchițele, aflată la altitudinea de 1000 m. Pe rocile calcaroase întâlnim un relief diferit față de regiunile vulcanice
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
acvatică. Dau un aspect feeric bălților liniștite prin frunzele mari și florile lor bogate și mari. le este o familie cosmopolită de plante acvatice cu flori mari, răspândită în toată lumea prin habitatele cu apă dulce (lacuri și iazuri, râuri și pâraie, izvoare, mlaștini, șanțuri, canale și apele de maree) din regiunile atât temperate, cât și tropicale. Familia cuprinde 6 genuri: "Barclaya", "Euryale", "Nuphar", "Nymphaea", "Ondinea" și "Victoria". Sunt fixate de substrat prin rizomi și rădăcini adventive. Rizomul este gros, cărnos, de la
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
care nu cade odată cu fructele mature. A. glutinosa (L.) Gaertn. (arinul negru) are frunze emarginate și lăstarii tineri viscid-lipicioși. Crește în luncile rîurilor din regiunile de cîmpie și deal. A. incana. (arinul alb) are frunze acuminate, se întîlnește în lungul pîraielor din zona colinară și montană (din etajul fagului pînă în cel al molidului). Scoarța de arin se utilizează empiric ca febrifug și tonic iar frunzele se folosesc sub formă de cataplasme, ca galactofug la sfîrșitul lăuziei. Arbori sau arbuști cu
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
este și cultivat pentru fructele sale aromatizante, folosite în industria băuturilor alcoolice și în panificație. Uleiul volatil extras din fructe are acțiune carminativă și stimulentă a secrețiilor gastro-intestinale. Angelica archangelica L. (angelica) este o plantă perenă, robustă, spontană în lungul pîraielor de munte. Prezintă un rizom gros, o tulpină înaltă de 1-1,5 m. Vagina frunzelor este evident umflată, iar umbelele sunt relativ sferice. Este o veche și renumită plantă medicinală, toate organele avînd substanțe cu proprietăți tonice gastrice. Rizomul conține
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
din suprafața totală a uscatului este o câmpie domoală cu declinații spre valea fluviului Mississippi și spre Golful Mexicului. Regiunea nordică a Alabamei este muntoasă, cu râul Tennessee tăind o vale largă și creând astfel numeroase grupe de înălțimi având pâraie, râuri, lacuri și grupe montane. Cel mai jos punct la est de Mississippi River se găsește în Comitatul Dekalb de-a lungul unei falii care creează o minune naturală . O altă minune naturală este "Land Bridge", cel mai mare pod
Alabama () [Corola-website/Science/302432_a_303761]
-
susține că lucrarea a fost făcută prin excavații subterane, ca un tunel. Excavațiile arheologice au demonstrat însă că este mult mai plauzibilă ipoteza realizării lucrării într-o primă etapă ca un sistem de canale deschise. Acestea urmau cursul a trei pâraie care veneau de pe dealurile din vecinătate și se uneau într-un curs de apă mai mare care ducea apele până în vecinătatea forului roman și de acolo în Tibru. Porțiunea de după confluență până în Tibru a căpătat denumirea de Cloaca Maxima. Traseul
Canalizarea Romei antice () [Corola-website/Science/304625_a_305954]
-
va părea lejera după efortul de la urcare. Se înnoptează in tabăra Mweka (3000m). Ziua6 :Coborâre către poarta Mweka si părăsirea Parcului National Kilimanjaro după primirea certificatelor oficiale ce atestă performanța realizată. Râurile mai importante, care se formează ulterior prin unirea pâraielor sunt: Pangani și Galana. Primul român care a escaladat Kilimanjaro a fost alpinistul David Neacșu. În anul 1994, el a condus prima expediție românească spre vulcan și a realizat recordul mondial de viteză în ascensiune. În 1998 s-a realizat
Kilimanjaro () [Corola-website/Science/304042_a_305371]