1,247 matches
-
literară în Banat. Acești tineri băteau atunci la porțile poeziei, care uneori li se deschideau cu multă ușurință. G. Călinescu îi publica pe acești poeți tineri cu condiția să semneze și texte critice de o clară orientare literară. Lui Const. Pârlea i se răspunde la Poșta redacției: "Dar toți adonicii (cei de la revista Adonis) sînt rugați să dea și colaborarea ideologică". Polemica dintre cele două reviste s-a purtat constant, pe întreg anul 1939, mai cu seamă în cadrul rubricii Prostologhicon din
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
și să plîngă - e bolnavă. Simt un acces de milă și, într-un fel, spiritul Crăciunului, imanent în ornamente, chiar dacă foarte vag, îmi dezlănțuie furia. Ajut la căratul cărbunilor, pentru a face focul, și așa mai departe. T[ata] își pîrlește și își găurește pantalonii lui noi de flanelă la focul electric. Cînd îmi povestește asta, nu mă pot abține să nu rîd. Ceva ce am moștenit de la el: amuzamentul în fața necazurilor și durerilor mărunte. Culmea ascuțită a absurdității a risipit
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
de glorie și de prosperitate economică. Miza se mărește. Măslinii, ajungând în apogeul producției lor generoase, apare și ideea de drept a omului, de unde impertinența..., obrăzniciile..., sfidările jerpeliților și, de la un anume punct în sus, ale intelectualilor, - nonconformismul. Oricât de pârlit, insul începe să simtă că el este totuși cineva... Cunoaștem cu toții povestea petrecută între anii 413-327 înaintea erei noastre, - cum Diogene, cinicul, locuind într-un butoi, și care disprețuia rânduielile sociale și bogăția, primește vizita lui Alexandru cel Mare în
„Lixandru Machidon“ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7156_a_8481]
-
auto-valideze, rușinată că nu e decît fiica Academiei R.S.R. și nepoata Academiei R.P.R.? Ajung astfel la utilitatea unei asemenea măsuri. Un prim argument a fost (iarăși) pur propagandistic: dacă scriem "fântână", sîntem urmașii Romei, iar dacă scriem "fîntînă", devenim niște pîrliți de balcanici. Cui trebuie să-i demonstrăm latinitatea limbii române? Cei care o știu, fie ei români sau străini, o știu oricum, iar pe ceilalți n-o să-i lămurească un semn cu căciulă care marchează un "a" latinesc (și măcar
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
ale țării. Își exprimă dorința de colaborare Mihu Dragomir din Brăila, Vania Gherghinescu, Lucian Valea și Petru Sfetea din Timișoara, Ion Sofia Manolescu, Cristian Sârbu, Eugen Enăchescu (viitorul Mihail Crama), Virgil Treboniu, Paul Bărbulescu, Traian Mihailescu, I. Negescu și C. Pârlea, de la gruparea și colecția "Adonis" din București, Dumitru Olariu și Ioan Micu de la revista Litoral din Constanța, D. Marian și Ion Schinteie de la revista Meridian din Craiova, iar de la Iași răspund fără întârziere N. Țațomir, George Lesnea și Eusebiu Camilar
Vechi poezii de Alexandru Lungu by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12628_a_13953]
-
mi s-a părut dintotdeauna marcat stilistic de apartenența la un registru colocvial mai curînd semicult. E posibil ca sursa acestei impresii să fie celebra replică a Miței din D'ale carnavalului, rostită cu sticluța cu vitrion englezesc în mînă: ,pîrlește, Năică; arde, Bibicule, momentan tot, tot, și mai ales ochii". La Caragiale apare, de altfel, și forma momental, folosită pleonastic de Pristanda: ,Ba nu, coane Zahario, vine numaidecît momental, e dincolo...". Cred totuși că marcarea stilistică exista deja în epoca
Momentan by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10946_a_12271]
-
e Ciocoii vechi și noi de N. Filimon. Încă un deceniu nu trecem de două-trei apariții. 1873 e un an mai frumos cu Dridri de V. Alecsandri, Mihai Vereanu de Iacob Negruzzi, intrarea lui I. Slavici cu foiletonul Revoluția din Pârlești, plus alte câteva titluri cu nume modeste, dar cel mai semnificativ de semnalat e profesionalizarea primului nostru romancier productiv, N. D. Popescu, evident, în categoria unei literaturi de consum, grevată pe teme istorice și haiducești. Creștem de la un ritm de
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
răsmulată. Să-i iasă țîțele prin ecran. - Ești omul meu, Joe. Da' fii atent: ce-ar fi să zicem că Tom Cruise nu știe că de fapt individa-i o curvă și c-a pîrlit-o Jim Belushi? - Tom Cruise o pîrlește? - Sigur c-o pîrlește. - Am putea s-o facem stripteuză. - Mda, am putea. Să zicem că-i stripteuză. - Și-atunci tot o pîrlește? - Normal c-o pîrlește. O pîrlește-n continuare și Jim Belushi. O pîrlește toată lumea. - Da' șefu, o pîrlește
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
țîțele prin ecran. - Ești omul meu, Joe. Da' fii atent: ce-ar fi să zicem că Tom Cruise nu știe că de fapt individa-i o curvă și c-a pîrlit-o Jim Belushi? - Tom Cruise o pîrlește? - Sigur c-o pîrlește. - Am putea s-o facem stripteuză. - Mda, am putea. Să zicem că-i stripteuză. - Și-atunci tot o pîrlește? - Normal c-o pîrlește. O pîrlește-n continuare și Jim Belushi. O pîrlește toată lumea. - Da' șefu, o pîrlește și el? - Hei, n-
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
știe că de fapt individa-i o curvă și c-a pîrlit-o Jim Belushi? - Tom Cruise o pîrlește? - Sigur c-o pîrlește. - Am putea s-o facem stripteuză. - Mda, am putea. Să zicem că-i stripteuză. - Și-atunci tot o pîrlește? - Normal c-o pîrlește. O pîrlește-n continuare și Jim Belushi. O pîrlește toată lumea. - Da' șefu, o pîrlește și el? - Hei, n-am zis că-i negru? Fii cuminte, Joe, pentru Dumnezeu. Logan se întoarse spre Terry, care pînă atunci nu
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
individa-i o curvă și c-a pîrlit-o Jim Belushi? - Tom Cruise o pîrlește? - Sigur c-o pîrlește. - Am putea s-o facem stripteuză. - Mda, am putea. Să zicem că-i stripteuză. - Și-atunci tot o pîrlește? - Normal c-o pîrlește. O pîrlește-n continuare și Jim Belushi. O pîrlește toată lumea. - Da' șefu, o pîrlește și el? - Hei, n-am zis că-i negru? Fii cuminte, Joe, pentru Dumnezeu. Logan se întoarse spre Terry, care pînă atunci nu participase la această dezbatere
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
Jim Belushi? - Tom Cruise o pîrlește? - Sigur c-o pîrlește. - Am putea s-o facem stripteuză. - Mda, am putea. Să zicem că-i stripteuză. - Și-atunci tot o pîrlește? - Normal c-o pîrlește. O pîrlește-n continuare și Jim Belushi. O pîrlește toată lumea. - Da' șefu, o pîrlește și el? - Hei, n-am zis că-i negru? Fii cuminte, Joe, pentru Dumnezeu. Logan se întoarse spre Terry, care pînă atunci nu participase la această dezbatere scenaristică ad-hoc. - Dacă nu te superi, de la tine
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
pîrlește? - Sigur c-o pîrlește. - Am putea s-o facem stripteuză. - Mda, am putea. Să zicem că-i stripteuză. - Și-atunci tot o pîrlește? - Normal c-o pîrlește. O pîrlește-n continuare și Jim Belushi. O pîrlește toată lumea. - Da' șefu, o pîrlește și el? - Hei, n-am zis că-i negru? Fii cuminte, Joe, pentru Dumnezeu. Logan se întoarse spre Terry, care pînă atunci nu participase la această dezbatere scenaristică ad-hoc. - Dacă nu te superi, de la tine n-am auzit mare lucru
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
a mînca hlpav; și gogîlț, gogîlț, gogîlț, îi mergeau sarmalele întregi pe gît. - Dumnezeu să ierte pe cei răposați, cumătră, că bune sarmale ai mai făcut (fățarnicul!)... Și cum ospăta el, buf! Cade fără sine în groapa cu jăratec... mă pîrlesc, ard de tot, mor, nu mă lăsa! * După ce am ascultat pînă la capăt povestea aceasta cumplită, i-am pus în vedere naratoarei mele: data viitoare, lupul să nu mai strănute, și prostul ăla de sub covată să tacă naibii din gură
Țața Lixandra by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6500_a_7825]
-
clasamentul final. Piesa care se va clasa pe primul loc va fi marea câștigătoare a selecției naționale Eurovision 2012 și va reprezenta România la Baku, Azerbaidjan, în luna mai. Prezentatorii spectacolului de selecție vor fi Gianina Corondan, Constantin Trofin, Iulia Pârlea (căpitanul anilor '90 din echipa lui Mircea Radu în emisiunea "ÎnTrecerea anilor") și cei 3 "Terori" - Zory, Bogdan și Valentin (din emisiunea "La Mustață" prezentată de Constantin Trofin la TVR 2). Ca și în alți ani, în camera verde vor
Eurovision 2012: Românii au de ales, sâmbătă, piesa care ne va reprezenta la Baku () [Corola-journal/Journalistic/67145_a_68470]
-
ghepard, panteră, leu. Vitejia nu e, însă, doar a fiarei carnivore; erbivora, ce-i constrânsă numai iarbă să devore, dârză poate fi și ea... Dintre cei ce pasc gazonul, tauri, boi, viței, juncane, ca pe-o moale catifea, sau fânețele pârlite în prerii americane, cel mai brav e, cred, bizonul care (să vedeți comèdie!), ca și, pasămite, renul, sare să atace trenul, căci semnalele-i sonore îl scot, zilnic, din sărite... Care-i e viteza medie dacă - știm din biblioteci - face
Probleme rimate, în joacă, de mate by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/2521_a_3846]
-
fi un estet. Nici gând. Dizarmonia se arată a fi singura lui preocupare constantă: „muiam ciucălău-n motorină s-aprindem focul/ aduceam de toate cu remorca/ grâul ne încolțea în urechi/ mâncam hultoane grase până vomam și sufletul din noi/ ne pârlea un soare ca de pe stemă la prășit/ tălpile crăpate ne erau pline de țărnă/ bârfeam la disfăcat de păpușoi și râdeam/ cu râsul acela pe care nu-l mai puteam râde/ când bunicu purta basca cu țumburuc/ coșeriul era plin
Patru debuturi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5074_a_6399]
-
asasinate metodic și brutal de animalica lăcomie umană. Dacă la Tarkovski exista urma unei vegetații sălbatice, la Roșia Montană probabil că va rămâne doar fruntea cheală a dealului siluit cu bestialitate și ridurile rușinii de-a fi acceptat, pentru niște pârliți de bani, să-ți vinzi sufletul. Se tot vorbește, demagogic până la nerușinare, despre simbolistica primordială a Ardealului, despre Munții Apuseni ca leagăn al românismului și alte baliverne de același tip. În practică, indiferența, cinismul și lăcomia nu se sfiesc să
Masca de aur a Hiroshimei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10835_a_12160]
-
Pascalopol deși autorul nu numește explicit jocul. Mai aprige sînt jocurile de cazino sau tripou descrise pe larg de Brăescu care le consacră schițe speciale, mai ales baccaralei, dar și de Teodoreanu. Avocatul Deleanu, stăpînul Medelenilor, și fratele său se "pîrleau" la baccara. Alegeau cărucioarele hamalilor după criteriul jocului: cifrele însumate să facă nouă (abataj), cele la care totalul era 10 (bac) fiind înlăturate. Baccaraua e precursorul european al black-jackului numai că suma trebuie să fie cît mai aproape de 9, nu
Trecute vieți de fanți și de birlici by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10624_a_11949]
-
de țară, un adevăr gelos, stătea la pândă să pună gheara pe un alt adevăr, țintind să-i spargă și ăluia capul (că unde-s doi puterea crește). Luat la refec de cioclul-șef ce caută acolo nitam-nisam un (nă) pârlit de adevăr, „pândarul” s-a făcut că plouă, și... a plouat cât a plouat, după care, la lăsarea nopții, a urmat o încăierare ca-n filme de crapă și sfadă, tunete, fulgere, cruci, dumnezei, și, în vedetă, un răget sinistru
Poezie by Calistrat Costin () [Corola-journal/Imaginative/2987_a_4312]
-
de-asta l-am visat și pe Liiceanu. Se apropia de mine cu un surâs indecis, stigmă inconfundabilă a ipocriziei la care îl obligă pe oricine livrarea într-un rol social (Doamne, toți vor roluri, roluri, roluri, cromate, crocante, coclite, pârlite), dar nu-i vedeam trupul decât de la genunchi în sus, pentru că picioarele avansau, invizibile, prinse într-un soi de norișori pufoși, cu irizații micuțe, ca steluțele care înfloreau dimineața pe geamul înghețat al apartamentului împuțit din Floreasca, în care, la
În genul lui Cărtărescu - Jurnal III by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Imaginative/11610_a_12935]
-
noastră, a alegătorilor. Amarei mulțimi ce crede în triumful binelui și dreptății, în misiunea eroilor fără pată, umiliți, batjocoriți. Noi ținem cu păguboșii. Cu perdanții, care pierd bătălii, nu și războiul. Să nu dea Domnul să încapi pe mâna acestor pârliți — la urmă — deși, în general, ei sunt băieți buni și mai iartă. De nu ar fi aceștia, ar mai exista vreo revoluție, chiar nedusă la capăt?... Altfel se întâmplă cu cei tari. în vinele lor nu curge sângele cald, — curge
De l-ar fi sprijinit pe Țepes Europa... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6759_a_8084]
-
la ritualul sacrificării unui porc de sărbători, unde a fost prezentă. Fostul ministru al Dezvoltării, Elena Udrea, a participat recent la ritualul tăierii porcului într-o gospodărie țărănească. Pe lângă faptul că a ajutat la curățarea animalului după ce acesta a fost pârlit, Elena Udrea nu a rezistat să nu mănânce și șorici, însă nu de oriunde, ci "din frunte", oferindu-le fanilor virtuali și explicația unei asemenea alegeri. Nu este moment mai încărcat de simboluri și amintiri decât sărbătorile de iarnă. Nu
Udrea vrea să fie "fruncea tot anul". Ce a făcut la tăierea porcului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/33381_a_34706]
-
diavolului vor scăpăra în întunericul compact, tulburat de o tuse convulsivă: "(întind mâna iau de pe calorifer o/ baterie veche de lanternă pun limba/ pe lame și mă gâdilă curentul slab// prind între degete o șuviță murdară/ din părul încâlcit o pârlesc cu țigara/ la rădăcină și apoi o arunc sub pat// când tușesc zvârcolin-du-mă o pereche de/ ochi aprinși răsar o clipă din întuneric)" (Tratament). Răul este deja instalat, în secțiunea Relatări, și efortul autorului este să se dispenseze de orice
Scrisoarea unui provincial by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8934_a_10259]
-
ca o oală fără orez la ora prânzului. Jos trăiesc ceilalți cu luminile lor de neon, cu cimentul lor aglomerat și haine care nu cunosc acest nisip, nici ceața asta care mă asfixiază. Soarele îmi gonește câmpiile, flacăra lui îmi pârlește crustele, aprinde mirosul de băutură ieftină și aerul tare e ca o lupă: mărește gândurile, le adâncește, le face monstruoase. Noaptea sunt un rege cu imperiul scufundat în tenebre, cobor în câmpie ca un războinic mitic, cuțitele mele retează vântul
Supraviețuirea prin cultură a indienilor quechua by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Journalistic/7234_a_8559]