1,242 matches
-
ea zice: „Să dea Dumnezeu să moară stăpînul, ca să mănînc tot ce este în casă!“ Cînd se scîrnăvește mîța pe sub pat ori după ușă e semn că nu-i curat în casă. Se crede că dacă se taie sau se pîrlește mîțelor mustețele, apoi nu mai prind șoareci. Dacă trece mîța peste un copil nebotezat, copilul se spurcă. Să nu mănînci după mîță, că te oftigești*. Cînd și-a linge mîța labele, vin oaspeți în casă. Cînd se suie mîța pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să dai de pomană o strachină de făină și o mînă de sare, ca să nu-ți piară porcii de boale. în Ajunul Crăciunului, copiii se mînjesc pe față cu sînge de porc. Porcii care se taie la Crăciun după ce se pîrlesc se crestează mai întîi la ceafă, ca o cruce, apoi se presară sare, ca să fie carnea lui primită de Dumnezeu cînd va da din ea de pomană și să nu se strice. în Ajunul Crăciunului, popa citește molifta porcilor, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apă în care s-au fiert bețele care se aruncă în pomi, ca să cadă fructe jos. Se crede că copiii care ziua s-au spăriat de ceva în noaptea următoare se vor uda în așternut. Poporul crede că dacă-și pîrlește cineva părul capului cu trița, apoi nu se sparie de lupi; iar dacă s-a speriat cineva, apoi să se afume cu putregai de răchită. Spate Să nu te scoli dimineața cu spatele în sus, că e rău de ceartă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să-ți fie capul tare și să nu te doară. Cînd tună întîi primăvara, să dai la frunte cu argint, ca să fii ca ar gintul, sănătos și curat, tot anul. Turbare Cînd un om omoară un cîne turbat, să-l pîrlească și pe urmă să-și strîngă gospodarul toate vitele, ca să afume pe toate cu fum de la cînele acela, că nu turbă nici o vită dintr acele. Să nu dai nimic pe fereastră, căci e rău de turbare. Turtă Cînd cineva face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și multe oglinzi mari, boierești, pretabile la... trîntit, ci și fiindcă replicile pe care le tăiasem (cam 33% din piesă) se... auzeau! Frumoasă, măgulitoare idee! La Chișinău mai aveam cîțiva prieteni buni, făcuți după primul meu spectacol de-acolo: Gicu Pîrlea (actor excelent, directorul instituției), Gheorghe Urschi (dramaturg și actor de succes în vremea aceea avea un spectacol, Testamentul, la care lumea se călca-n picioare să-l revadă!), Nicolae Andronache (om de multe carate, scenograf de excepție), Iuri Sadovnic (cantautor
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
vrea. Nu și personajele astea care vegheau asupra lui. Singura lor ocupație, în timpul în care nu se vedeau, era să se antreneze pentru a-și folosi mai eficient armele din dotare. Dacă nu era atent, flăcările aruncate de mamă îl pîrleau destul de tare. Și asta ca să-i reproșeze că nu luase o notă prea bună la nu știu ce obiect, că nu se comportase cum trebuie cu nu știu ce prof, să nu-și mai regenereze forțele mîncînd înaintea orelor de masă regulate, să-l
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
pui La tot pogonul găina Și să-i duci dijma. C-așa-i boieru ursat El doar șade la conac Și bea apă cu rahat Și să-i faci slujba pe plac. Pe dreptate și-ndesat Cu foc i-a pîrlit studenții De-au rămas numai pereții Pe ei să crească bureții Și să pueze brăbeții. Dracu să-i ia de ciocoi De hapsîni și de strigoi Să-și are pogoanele Înjugînd cucoanele. ” Auzită și culeasă de la İ . Bălă, din RÎpa
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
termenilor de care dispune autorul e impresionantă. Iată o serie de cuvinte și expresii sinonimice folosite numai pentru a arăta acțiunea de ―a fugi-: ―a alerga-, ―a o lua la sănătoasa-, ―a se cărăbăni-, ―a-I scăpăra picioarele-, ―a o pârli la fugă-, ―a se duce tot într-o fugă-, ―a o croi la fugă-, ―a-și lua rămas bun de la călcâie-, ―a o șparli-. Se observă că limbajul e presărat cu numeroase exclamații și interjecții. Scrisul lui Creangă e lipsit
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
este aproape o certitudine în Tratamentul autoadministrat cu același sadism sinucigaș: "(întind mâna iau de pe calorifer o/ baterie veche de lanternă pun limba/ pe lame și mă gâdilă curentul slab// prind între degete o șuviță murdară// din părul încâlcit o pârlesc cu țigara// la rădăcină și apoi o arunc sub pat// când tușesc zvârcolindu-mă o pereche de/ ochi aprinși răsar o clipă din întuneric)". Doar în cutremurătorul text al lui Ion Mureșan Grup de bătrâni lângă casa poetului (unde apare
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sfârșitul în poantă ușor frivolă al unora dintre texte, soluție de lucidă revenire la matca autoironiei care deține valențe taumaturgice verificate: "gata, azi spun o rugăciune,/ fac o piruetă, mă dau pe gheață,/ pornesc mașina de spălat, închid aragazul,/ îmi pârlesc sprâncenele cu bricheta,/ desenez un elefant pe o frunză,/ miros mâinile iubitei mele,/ gust din mâncarea pentru mâine,/ îmi dau singur foc la valiză". Este evidentă, în fine, conștiința manipulării resurselor livrești, bine asimilate în actualul volum. Spre deosebire de cărțile anterioare
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
la popoarele din Balcani: „peperuna” la albanezi, „peperugă” la bulgari. În lucrarea Istoria românilor prin călători, Nicolae Iorga Îl citează pe misionarul Bandini (Bandinus, care spune: „Noaptea, pe Întuneric, fete mature, câte zece, trec goale, săltând și jucând cu bețe pârlite În mână. Li iese-n cale zece flăcăi goi cu suliți. Se salută și se bat. Sau se pun la plug și ară În jurul satului și atâtea fete mari Îl duc, râd și cântă.” Acest joc se ține la date
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Partidului Comunist și anume: Frontul Plugarilor, Partidul Social Democrat (Lotar Rădăceanu), Partidul Național Liberal (Gheorghe Tătărăscu), Partidul Național Țărănesc (Anton Alexandrescu), Partidul Național Popular (fost Uniunea Patrioților)”. Un alt fluturaș țărănist suna așa: „Soarele vrăjmaș cumplit/ Toată vara ne-a pârlit/ După ce ne-a fript cu totu/ Vine și ne cere votu”. Un manifest liberal cu poza liderului, C.I.C. Brătianu, începea cu următorul text: „Lipsiți de multe din libertățile cetățenești, apăsați de greutăți din ce în ce mai mari, nesiguri pe avutul și pe munca
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
lumea reală, ci perfecționându-și tehnicile de sugestie. Iată toponimia principalelor creații literare ale lui Slavici realizată în 1999 de doi cercetători ardeleni, Anton Ilica și Monica Lavinia Nan. Au fost marcate cu steluță localitățile neatestate, fictive. Romane: Revoluția din Pârlești (1873) Pârlești* (poate Păuliș) jud. Arad. Mara (1894) Lipova, Radna, Arad, Viena. Din bătrâni (1902) zona Bucegilor, Târgoviște, anii domniei lui Justinian (527-565). Din bătrâni. Manea (1905)-zona/perioada largă: sec. IX, Târgoviște, Constantinopol, Bagdad. Corbei (1906-1907) Plopiș*, lângă Alba-Iulia
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ci perfecționându-și tehnicile de sugestie. Iată toponimia principalelor creații literare ale lui Slavici realizată în 1999 de doi cercetători ardeleni, Anton Ilica și Monica Lavinia Nan. Au fost marcate cu steluță localitățile neatestate, fictive. Romane: Revoluția din Pârlești (1873) Pârlești* (poate Păuliș) jud. Arad. Mara (1894) Lipova, Radna, Arad, Viena. Din bătrâni (1902) zona Bucegilor, Târgoviște, anii domniei lui Justinian (527-565). Din bătrâni. Manea (1905)-zona/perioada largă: sec. IX, Târgoviște, Constantinopol, Bagdad. Corbei (1906-1907) Plopiș*, lângă Alba-Iulia. Din două
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
așa grea din considerente financiare. O variantă a fost truda sa pe teren literar. Acum scriu un epos tragodic 189 i se confesează prietenului său de departe, Iacob Negruzzi. E evident că sursa principală a primului său roman, Revoluția din Pârlești, o reprezintă propriile sale nevoințe din Arad. Trei ani mai târziu, scritorul va relua tema propusă aici în nuvela Crucile roșii; în plus, personajul principal, juristul Iuniu Marcu Brutu Catone August Spulber, are un corespondent în nuvelă în figura avocatului
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
pare-se că mai ține pe loc, în pîcla sa rece și deasă, lumina zilei. Cele din urmă văpăi ale acesteia îngălbenesc numeroșii castani de pe stanele de piatră pustii; ele trec în lungi fulgerări pe sub săgețile țepene ale bradului alpin; pîrlesc fața munților; aprind zăpezile; învăpăiază văzduhul; și apa fără valuri, scînteietoare de lumină și împreună cu cerul, a ajuns să fie nemărginită ca și acesta, ba mai curată chiar, mai subțire și mai străvezie, mai frumoasă. Liniștea ei uimește, limpezimea-i
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ajunsese cu totul îndoielnică, ghete care în cartierele elegante se aruncă la gunoi, rufe ponosite, veșminte care își trăiseră traiul. Femeile purtau rochii uzate, vopsite din nou și iarăși decolorate, vechi dantele cîrpite, mănuși lustruite de atîta purtare, gulerașe totdeauna pîrlite cu fierul de călcat și fișiuri destrămate. H. de Balzac, Moș Goriot, p. 18 Trebuie, de asemenea, adăugat faptul că este necesară asocierea acestor descrieri funcției matezice. Într-adevăr, ele servesc la ilustrarea teoriilor filosofice și științifice ale realiștilor (influența
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
o idee, ca o obsesie: să învățăm neapărat să dansăm. Mai ales Țuți mă bătea la cap mereu cu învățatul dansului, și mă întreba: - Ce te faci dacă se organizează vreo reuniune și te invită Olga la dans, n-ai pârlit-o? Și avea dreptate. De dansat am învățat împreună, eu o făceam pe băiatul și Țuți era fata, adică eu îl conduceam pe el. Unu-doi, unu-doi, am învățat tangoul, altceva nu știam. Și atunci, la balul dat de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
greu își stăpâni un râs năuc. Se redresă, i se părea că este copil la înmormântarea bunicului, postelnicul Constantin Cantacuzino, când toți plângeau, iar el se gândea că s-a închieat postul Crăciunului și că o să mănânce șorici de porc pârlit pe jar de paie. Așa și acum, știa că cele două sute patruzeci de pungi de aur sunt exact solda ienicerilor din garnizoana Istanbulului, soldă neplătită din toamnă (azi este 9 iunie, își spuse domnitorul) și că pacea încheiată cu rușii
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ai fost și ce ai facut. Și pe deasupra ai argumentul emigrării, pentru că, daca te intreabă cineva: "Bine, mă, păi dacă ai fost atât de tare la tine în țară, de ce te-ai cărat?" unu, și doi: "De ce ești atât de pârlit aici?" Păi am plecat din motive politice, nu pentru că nu am vrut să mănânc salam cu soia", nu vrei să știi ce-i aia, "și aici am fost nevoit să o iau de la capăt." Unele, impresionate de trecutul tău tumultuos
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
în mod cronic de enzimele vitale de care au nevoie pentru a funcționa normal și, de aceea, apar tot felul de afecțiuni. De exemplu, dovezile fosile indică faptul că omul din Neanderthal, a cărui hrană principală o constituiau cadavrele animalelor pârlite la focul făcut în peșteri, sufereau de o artrită care îi transforma în invalizi cu 50 000 de ani în urmă. Despre eschimoși, pe de altă parte, care au avut dintotdeauna un regim alimentar care consta aproape în totalitate în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
mers. Paiele ard ca un rug peste porcul Înjunghiat și mort. Ard repede. Ca o lumină. Pe urmă Îl freacă cu o cârpă opărită. Mardare, măcelarul, plimbă flacăra albastră a mașinii cu benzină prin locurile unde porcul nu s-a pârlit bine. Prin urechi, pe la ochi și pe la marginea gurii. Îl bărbieresc bine cu niște cuțite și o scândură. Îl spală cu apă caldă și rece. O cară cu gălețile excavatoriștii. Întâi Îl despică pe spate, Îl dezbracă de slănină și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
viscol și sudoare Îl țin până când animalul, stropit de sânge, rămâne inert, sacrificat. Lampa de benzină Își forțează tirajul, cu țeava la câțiva centimetri de zidul pe care Își scuipă flacăra albastră cu vuiet pofticios de prăpăd, căci ea va pârli porcul, În timp ce nevasta vecinului, cu destulă greutate, dar și cu mare grijă, pune pe o masă, ținându-l de urechi, cazanul cu apă clocotită. Flacăra albastră va pârli porcul cu linsul ei fierbinte lăsând În urmă dâre lungi de scrum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Își scuipă flacăra albastră cu vuiet pofticios de prăpăd, căci ea va pârli porcul, În timp ce nevasta vecinului, cu destulă greutate, dar și cu mare grijă, pune pe o masă, ținându-l de urechi, cazanul cu apă clocotită. Flacăra albastră va pârli porcul cu linsul ei fierbinte lăsând În urmă dâre lungi de scrum negru și șorici ars. La fel de bine ca și atunci, când domnul Iahoda, instalatorul, căci a lui e lampa, a lipit țeava de plumb din căminul de apă, vara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
versant al muntelui de pe care noi ne retrăgeam, fără să uităm burdufele cu brânză, dezgropate din ascunzătorile ciobanilor goniți din zona de foc. Avioanele cu cruci negre pe aripi, ne dădeau târcoale și obuze miorlăitoare se spărgeau astmatic, scormonind pământul, pârlindu-i iarba măruntă, cu scuipatul prelins din limbile flăcărilor roșii ca sângele, aprinse de explozie și stinse ca un scurtcircuit. Așa cum mă întindeam atunci pe burtă în mocirla de la marginea drumului, cu coatele proptite în noroi, cu obrajii sprijiniți în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]