2,574 matches
-
Se evită începerea pășunatului prea devreme, care poate afecta perioada de regenerare, sănătatea și supraviețuirea plantelor. ... (3) Perioada de pășunat se va încheia în luna noiembrie, la o dată stabilită în funcție de evoluția temperaturilor și regimul precipitațiilor. ... (4) Data începerii și încheierii pășunatului, precum și modul de organizare a pășunatului, continuu sau pe tarlale, se stabilesc prin hotărâre a consiliului local. ... Articolul 7 (1) Utilizatorii de pajiști au obligația să respecte încărcătura minimă de animale pe hectar de 0,3 UVM. ... (2) La densități
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252765_a_254094]
-
care poate afecta perioada de regenerare, sănătatea și supraviețuirea plantelor. ... (3) Perioada de pășunat se va încheia în luna noiembrie, la o dată stabilită în funcție de evoluția temperaturilor și regimul precipitațiilor. ... (4) Data începerii și încheierii pășunatului, precum și modul de organizare a pășunatului, continuu sau pe tarlale, se stabilesc prin hotărâre a consiliului local. ... Articolul 7 (1) Utilizatorii de pajiști au obligația să respecte încărcătura minimă de animale pe hectar de 0,3 UVM. ... (2) La densități sub nivelul minim stabilit, animalele consumă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252765_a_254094]
-
sunt utilizate li se modifică compoziția floristică și le scade productivitatea prin reducerea plantelor palatabile și cu valoare nutritivă ridicată; ... c) unele specii de plante furajere dorite pot fi înlocuite de altele fără valoare nutritivă; ... d) biodiversitatea se reduce datorită pășunatului redus. ... (4) Depășirea încărcăturii optime de animale pe pajiște conduce la: ... a) performanțe economice și productive reduse ale animalelor; ... b) furaje de calitate inferioară și cantitate redusă; ... c) înlocuirea plantelor furajere palatabile, cu valoare nutritivă mare, cu specii mai puțin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252765_a_254094]
-
performanțe economice și productive reduse ale animalelor; ... b) furaje de calitate inferioară și cantitate redusă; ... c) înlocuirea plantelor furajere palatabile, cu valoare nutritivă mare, cu specii mai puțin valoroase; ... d) productivitate redusă; ... e) apariția și creșterea golurilor în zonele de pășunat preferate; ... f) creșterea costurilor cu furajarea suplimentară; ... g) îmbogățirea localizată cu fertilizanți prin eliminarea dejecțiilor de către animale; ... h) introducerea de alte specii de plante competitive care nu cresc în mod tradițional în zonă, provenite de la furajarea suplimentară cu fân sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252765_a_254094]
-
competitive care nu cresc în mod tradițional în zonă, provenite de la furajarea suplimentară cu fân sau alte semințe; i) distrugerea vegetației și a texturii solului prin călcarea de către animale și prin transportul de furaje suplimentare. Articolul 8 (1) Capacitatea de pășunat se estimează pe baza producției medii de masă verde obținută în anii anteriori, ținând cont de fertilitatea solului, condițiile meteorologice și compoziția floristică a covorului vegetal. ... (2) Numărul de animale (UVM/ha) trebuie să fie suficient pentru a asigura utilizarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252765_a_254094]
-
Utilizatorul înregistrează în registrul exploatației suprafața totală de pajiști permanente și numărul mediu anual de unități de vită mare menținut în exploatație, pentru a calcula densitatea pe unitatea de suprafață a animalelor. ... Articolul 9 (1) Pentru buna gestionare a pajiștilor pășunatul se realizează la o densitate optimă de animale. ... (2) Pentru determinarea producției se folosește metoda directă a cosirilor repetate. ... (3) Se calculează producția de masă verde/ha a pajiștii (P) prin însumarea producțiilor obținute la fiecare ciclu de pășunat: ... P
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252765_a_254094]
-
pajiștilor pășunatul se realizează la o densitate optimă de animale. ... (2) Pentru determinarea producției se folosește metoda directă a cosirilor repetate. ... (3) Se calculează producția de masă verde/ha a pajiștii (P) prin însumarea producțiilor obținute la fiecare ciclu de pășunat: ... P = P1 + P2 +..... + Pn (4) După ce animalele părăsesc tarlalele, se determină prin cosire și cântărire restul de masă verde/ha rămasă neconsumată (R) de pe pajiște: ... R = R1 + R2 +...... + Rn (5) Calcularea cantității totale de furaje disponibile/ha de pajiște (P.d.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252765_a_254094]
-
face prin diferența: ... P.d. (kg/ha) = P - R, în care: P - producția de masă verde a pajiștii (kg/ha); R - restul de masă verde rămasă neconsumată (kg/ha). Articolul 10 (1) Încărcătura optimă de animale (I.A.) sau capacitatea de pășunat se definește prin numărul de animale care pot fi hrănite pe întreg sezonul de pășunat de pe 1 ha de pajiște, la care se cunoaște producția de furaje disponibilă, și se stabilește conform formulei: ... Î.A. = P.d. 'f7 (C.i. x
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252765_a_254094]
-
a pajiștii (kg/ha); R - restul de masă verde rămasă neconsumată (kg/ha). Articolul 10 (1) Încărcătura optimă de animale (I.A.) sau capacitatea de pășunat se definește prin numărul de animale care pot fi hrănite pe întreg sezonul de pășunat de pe 1 ha de pajiște, la care se cunoaște producția de furaje disponibilă, și se stabilește conform formulei: ... Î.A. = P.d. 'f7 (C.i. x Z.p.), în care: Î.A. - încărcătura cu animale/ha de pajiște, exprimată în UVM
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252765_a_254094]
-
stabilește conform formulei: ... Î.A. = P.d. 'f7 (C.i. x Z.p.), în care: Î.A. - încărcătura cu animale/ha de pajiște, exprimată în UVM/ha; P.d. - producția disponibilă de masă verde - kg/ha; Z.p. - număr de zile de pășunat într-un sezon; C.i. - consum zilnic de iarbă - kg/UVM. [necesarul zilnic pentru 1 UVM este de 65 kg de masă verde sau ≈ 13 kg (65:5) substanță uscată (SU)] (2) Conversia animalelor în UVM se face conform coeficienților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252765_a_254094]
-
UVM este de 65 kg de masă verde sau ≈ 13 kg (65:5) substanță uscată (SU)] (2) Conversia animalelor în UVM se face conform coeficienților prevăzuți în tabelul din anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. ... (3) Durata de pășunat este de minimum 180 de zile în zona de câmpie și de minimum 90 de zile în etajul subalpin și alpin. ... Articolul 11 (1) Pentru o utilizare rațională, pajiștile se împart în unități de exploatare (U.Ex.) care ulterior se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252765_a_254094]
-
rațională, pajiștile se împart în unități de exploatare (U.Ex.) care ulterior se împart în tarlale. (2) Unitatea de exploatare reprezintă o suprafață de pajiște care asigură necesarul de masă verde pentru o grupă de animale pe întregul sezon de pășunat. ... (3) Suprafața unei unități de exploatare se calculează conform formulei: ... U.Ex. = N 'f7 P.d., în care: N - necesarul de masă verde al grupei de animale care pășunează pe întregul sezon; P.d. - producția disponibilă a pajiștii (kg/ha masă verde
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252765_a_254094]
-
tarlale este necesară pentru a controla densitatea animalelor erbivore și pentru a lăsa timp suficient pentru refacerea completă a vegetației până la următorul pășunat. ... (2) Pentru stabilirea numărului de tarlale se face raportul între durata de refacere a pajiștii și durata pășunatului pe o tarla: ... N.t.= D.r. 'f7 D.p., în care: N.t. - numărul de tarlale; D.r. - durata de refacere a pajiștii (pentru regenerarea plantelor), cu variații cuprinse între 24 și 50 zile, în funcție de numărul ciclului de pășunat, condițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252765_a_254094]
-
durata pășunatului pe o tarla: ... N.t.= D.r. 'f7 D.p., în care: N.t. - numărul de tarlale; D.r. - durata de refacere a pajiștii (pentru regenerarea plantelor), cu variații cuprinse între 24 și 50 zile, în funcție de numărul ciclului de pășunat, condițiile meteorologice, altitudine, tipuri de plante etc.; D.p. - durata de pășunat pe o tarla cu variații cuprinse între 3 și 6 zile. (3) Numărul de tarlale se majorează cu 1-2, reprezentând tarlalele care se scot anual prin rotație de la pășunat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252765_a_254094]
-
în care: N.t. - numărul de tarlale; D.r. - durata de refacere a pajiștii (pentru regenerarea plantelor), cu variații cuprinse între 24 și 50 zile, în funcție de numărul ciclului de pășunat, condițiile meteorologice, altitudine, tipuri de plante etc.; D.p. - durata de pășunat pe o tarla cu variații cuprinse între 3 și 6 zile. (3) Numărul de tarlale se majorează cu 1-2, reprezentând tarlalele care se scot anual prin rotație de la pășunat, pentru aplicarea metodelor de îmbunătățire. ... Articolul 13 (1) Mărimea tarlalei depinde
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252765_a_254094]
-
pășunat, condițiile meteorologice, altitudine, tipuri de plante etc.; D.p. - durata de pășunat pe o tarla cu variații cuprinse între 3 și 6 zile. (3) Numărul de tarlale se majorează cu 1-2, reprezentând tarlalele care se scot anual prin rotație de la pășunat, pentru aplicarea metodelor de îmbunătățire. ... Articolul 13 (1) Mărimea tarlalei depinde de producția disponibilă de masă verde/ha (P.d.) de tarla, necesarul de furaje al animalelor și de numărul de zile de pășunat. ... (2) După determinarea numărului de tarlale, se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252765_a_254094]
-
care se scot anual prin rotație de la pășunat, pentru aplicarea metodelor de îmbunătățire. ... Articolul 13 (1) Mărimea tarlalei depinde de producția disponibilă de masă verde/ha (P.d.) de tarla, necesarul de furaje al animalelor și de numărul de zile de pășunat. ... (2) După determinarea numărului de tarlale, se ajustează numărul de zile de pășunat pentru a permite o durată optimă de refacere, în funcție de viteza de creștere a vegetației. ... (3) La începutul sezonului de pășunat, când creșterea vegetației este rapidă, sunt necesare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252765_a_254094]
-
Articolul 13 (1) Mărimea tarlalei depinde de producția disponibilă de masă verde/ha (P.d.) de tarla, necesarul de furaje al animalelor și de numărul de zile de pășunat. ... (2) După determinarea numărului de tarlale, se ajustează numărul de zile de pășunat pentru a permite o durată optimă de refacere, în funcție de viteza de creștere a vegetației. ... (3) La începutul sezonului de pășunat, când creșterea vegetației este rapidă, sunt necesare cel puțin 20 zile de odihnă, iar în ciclurile următoare sau în perioada
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252765_a_254094]
-
animalelor și de numărul de zile de pășunat. ... (2) După determinarea numărului de tarlale, se ajustează numărul de zile de pășunat pentru a permite o durată optimă de refacere, în funcție de viteza de creștere a vegetației. ... (3) La începutul sezonului de pășunat, când creșterea vegetației este rapidă, sunt necesare cel puțin 20 zile de odihnă, iar în ciclurile următoare sau în perioada de secetă sunt necesare cel puțin 30 zile de odihnă. ... (4) Durata de refacere a vegetației după pășunat se stabilește
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252765_a_254094]
-
sezonului de pășunat, când creșterea vegetației este rapidă, sunt necesare cel puțin 20 zile de odihnă, iar în ciclurile următoare sau în perioada de secetă sunt necesare cel puțin 30 zile de odihnă. ... (4) Durata de refacere a vegetației după pășunat se stabilește în funcție de specia dominantă de plante valoroase, sol, precipitații, temperatură, condiții de secetă etc. ... Articolul 14 (1) Amplasarea gardurilor în vederea împărțirii pe tarlale a pajiștilor se va face conform schiței-hartă care cuprinde: ... a) suprafețele care se vor supraînsămânța; ... b
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252765_a_254094]
-
condiții de secetă etc. ... Articolul 14 (1) Amplasarea gardurilor în vederea împărțirii pe tarlale a pajiștilor se va face conform schiței-hartă care cuprinde: ... a) suprafețele care se vor supraînsămânța; ... b) tarlalele situate pe pajiști permanente (pentru menținerea compoziției floristice printr-un pășunat rațional); ... c) suprafețele cu pajiști anuale/temporare; ... d) suprafețele utilizate ca fânețe; ... e) terenurile fragile care sunt susceptibile la eroziune; ... f) cursurile de apă, șanțurile, în care se pot infiltra nutrienți; ... g )alte caracteristici naturale de peisaj. (2) Gardurile temporare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252765_a_254094]
-
anuale/temporare; ... d) suprafețele utilizate ca fânețe; ... e) terenurile fragile care sunt susceptibile la eroziune; ... f) cursurile de apă, șanțurile, în care se pot infiltra nutrienți; ... g )alte caracteristici naturale de peisaj. (2) Gardurile temporare reprezintă un sistem eficient pentru pășunatul rațional al tuturor ierburilor, modalitate rapidă de a regla suprafața de pajiște la cerințele reale ale animalelor, de a păstra densitatea optimă a animalelor și pentru gestionarea corectă a cantității de masă verde consumată de către animale. Articolul 15 (1) Pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252765_a_254094]
-
reguli: ... a) menținerea densității optime a animalelor stabilite pe baza producției vegetale; ... b) reducerea numărului de animale când productivitatea pajiștilor scade; ... c) reducerea numărului de animale pe pajiștile cu arbori, dacă este frecvent afectată coaja copacilor/copaci tineri/puieți. ... (2) Pășunatul pe pajiștile de baltă, terenurile mlăștinoase, în zonele alpine și subalpine se face printr-un plan de management care cuprinde tehnici durabile de gestionare a pășunatului, prin pășunatul extensiv adaptat la productivitatea vegetației, pentru a reduce orice impact negativ asupra
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252765_a_254094]
-
pe pajiștile cu arbori, dacă este frecvent afectată coaja copacilor/copaci tineri/puieți. ... (2) Pășunatul pe pajiștile de baltă, terenurile mlăștinoase, în zonele alpine și subalpine se face printr-un plan de management care cuprinde tehnici durabile de gestionare a pășunatului, prin pășunatul extensiv adaptat la productivitatea vegetației, pentru a reduce orice impact negativ asupra mediului. ... (3) Se evită pășunatul cu un număr de animale care depășește capacitatea de pășunat pentru a preveni restricționarea creșterii speciilor de plante tipice zonei și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252765_a_254094]
-
cu arbori, dacă este frecvent afectată coaja copacilor/copaci tineri/puieți. ... (2) Pășunatul pe pajiștile de baltă, terenurile mlăștinoase, în zonele alpine și subalpine se face printr-un plan de management care cuprinde tehnici durabile de gestionare a pășunatului, prin pășunatul extensiv adaptat la productivitatea vegetației, pentru a reduce orice impact negativ asupra mediului. ... (3) Se evită pășunatul cu un număr de animale care depășește capacitatea de pășunat pentru a preveni restricționarea creșterii speciilor de plante tipice zonei și care se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252765_a_254094]