1,159 matches
-
un moment prost să vină să caute lemne în ruinele Stalingradului 1. Viața soldaților români în acest infern nu putea fi cu mult diferită de cea a soldaților germani, ba chiar mai rea. Căldura insuficientă nu făcea decât să activeze păduchii, înnebunindu-i pe soldați, din cauza mâncărimii. Dormeau câte 2, cu pătura trasă peste capete, într-o încercare disperată de a se încălzi reciproc. Rozătoarele s-au înmulțit rapid, hrănindu- se cu cai și oameni morți. În stepă, șoarecii căutau cu
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
avea cu ce se spala sau bărbieri. Chipurile lor cu obrajii supți erau ca de ceară și nebărbierite, cu bărbi jalnic de răvășite din cauza lipsei de calciu. Aveau gâturile subțiri și sfrijite ca de moși. Pe trupurile lor mișunau păduchii. O baie și lenjerie curată erau un vis tot atât de îndepărtat ca o masă bună. Rația de pâine ajunsese acum sub 200 grame pe zi și, uneori, chiar sub 100 de grame. Carnea de cal adăugată la Wassersuppe provenea din surse
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
stepă la capătul de est al încercuirii. “Înghețam îngrozitor noaptea”, scria în jurnalul său ofițerul de artilerie care se retrăsese peste Don. “Cât oare mai trebuie să dormim sub cerul liber? Trupul nu va mai suporta. Peste toate astea vin păduchii și murdăria !!!”. În aceste condiții, trupele nu aveau niciun prilej să sape șanțuri de comunicații și latrine. Soldații dormeau înghesuiți ca sardelele, în gropi de pământ acoperite cu prelate. Infecțiile se răspândeau repede. Dizenteria avea în curând să aibă un
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
și melancolic. Vreme de iarnă cu grade variate de frig. Zăpada, ploaie deasă, îngheț, apoi dezgheț brusc. Noaptea șoarecii iți trec peste față.” Progresivă infestare a hainelor a început în zilele haotice ale încercuirii, când erau în continuă mișcare. “Pacostea păduchilor era înfricoșătoare”, scria un caporal dintr-un regiment de tancuri “pentru că nu puteam să ne spălăm, să ne schimbăm hainele sau să-i vânăm. În cască, am găsit cam 200 de astfel de fiare mici și credincioase”1. Frigul și
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
trăi a avut un rol important, pentru cei trimiși în lagărele de prizonieri. Cei descriși de Weinert ca “fantome în zdrențe, schiopătând sau târâindu-și picioarele” nu vedeau decât spatele celui din fața lor. După ce efortul marșului le încălzea trupul, păduchii deveneau mai activi. Unii civili le trăgeau pătura de pe spate, alții îi scuipau în față sau chiar aruncau cu pietre în ei. Cel mai bine era să fii aproape de fruntea coloanei și, cel mai sigur, să fii aproape de una din
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
aveau uși sau ferestre. Ulterior, i-a mutat în patru sate dinspre Bug. Alimentarea țiganilor a fost extrem de grea, deoarece județul mai avea de hrănit trupele românești în trecere spre Prut și pe cele locale... Țiganii au sosit plini de păduchi ... curând după sosirea lor au început să moară unii dintre ei. Medicii și-au dat seama cam târziu că au în fața tifosul exantematic... În iarna 1942-1943, au murit între 3-4.000 de țigani. Țiganii, chiar mai mult decât evreii, nu
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
târziu că au în fața tifosul exantematic... În iarna 1942-1943, au murit între 3-4.000 de țigani. Țiganii, chiar mai mult decât evreii, nu se armonizau cu abstracul concept românesc al esteticii în Transnistria: nu numai că erau murdari, infestați de păduchi răspânditori de tifos, îmbrăcați în zdrențe, dar și furau, refuzau să muncească, vorbeau aceeași limbă româna ca “stăpânii” lor și era imposibil să-i izolezi de restul populației. Alături de moarte “naturală” și execuții pe alocuri, administrația se folosi de opțiunea
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
aleseseră un moment prost să vină să caute lemne în ruinele Stalingradului. Viața soldaților români în acest infern nu putea fi cu mult diferită de cea a soldaților germani, ba chiar mai rea. Căldura insuficientă nu făcea decât să activeze păduchii, înnebunindu-i pe soldați, din cauza mâncărimii. Dormeau câte 2, cu pătura trasă peste capete, într-o încercare disperată de a se încălzi reciproc. Rozătoarele s-au înmulțit rapid, hrănindu- se cu cai și oameni morți. În stepă, șoarecii căutau cu
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
avea cu ce se spala sau bărbieri. Chipurile lor cu obrajii supți erau ca de ceară și nebărbierite, cu bărbi jalnic de răvășite din cauza lipsei de calciu. Aveau gâturile subțiri și sfrijite ca de moși. Pe trupurile lor mișunau păduchii. O baie și lenjerie curată erau un vis tot atât de îndepărtat ca o masă bună. Rația de pâine ajunsese acum sub 200 grame pe zi și, uneori, chiar sub 100 de grame. Carnea de cal adăugată la Wassersuppe provenea din surse
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
stepă la capătul de est al încercuirii. “Înghețam îngrozitor noaptea”, scria în jurnalul său ofițerul de artilerie care se retrăsese peste Don. “Cât oare mai trebuie să dormim sub cerul liber? Trupul nu va mai suporta. Peste toate astea vin păduchii și murdăria !!!”. În aceste condiții, trupele nu aveau niciun prilej să sape șanțuri de comunicații și latrine. Soldații dormeau înghesuiți ca sardelele, în gropi de pământ acoperite cu prelate. Infecțiile se răspândeau repede. Dizenteria avea în curând să aibă un
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
și melancolic. Vreme de iarnă cu grade variate de frig. Zăpada, ploaie deasă, îngheț, apoi dezgheț brusc. Noaptea șoarecii iți trec peste față.” Progresivă infestare a hainelor a început în zilele haotice ale încercuirii, când erau în continuă mișcare. “Pacostea păduchilor era înfricoșătoare”, scria un caporal dintr-un regiment de tancuri “pentru că nu puteam să ne spălăm, să ne schimbăm hainele sau să-i vânăm. În cască, am găsit cam 200 de astfel de fiare mici și credincioase”. Frigul și foamea
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
trăi a avut un rol important, pentru cei trimiși în lagărele de prizonieri. Cei descriși de Weinert ca “fantome în zdrențe, schiopătând sau târâindu-și picioarele” nu vedeau decât spatele celui din fața lor. După ce efortul marșului le încălzea trupul, păduchii deveneau mai activi. Unii civili le trăgeau pătura de pe spate, alții îi scuipau în față sau chiar aruncau cu pietre în ei. Cel mai bine era să fii aproape de fruntea coloanei și, cel mai sigur, să fii aproape de una din
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
rădăcină de brusture, cu echinacea. Un remediu des folosit În medicina populară este consum de ceaiuri și spălături cu fierturi de ciucușoară (albiță), negrușcă, buruiană de cinci degete, Închegătoare, cimbrișor de câmp, barba boierului sau avrămeasă, cătină, buruiană de in. PĂDUCHI LAȚI (lăței) Frunze de tutun cu fiertură de țintaură, semințe de pătrunjel și nucșoare, care se aplică pe locul infectat. Ungeri cu săricică, camfor, argint viu, albuș de ou și spirt sau rachiu tare. Leșie din cenușă de ciocălăi, cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
apă: rădăcină de boz sterp, s-o fierbi și să-i dea să bea de trei ori În trei zile. De dureri de inimă: apă de trandafiri și apă de pelin să le amesteci, să dai să bea. Cine are păduchi lați la ochi: să cauți argint viu și să ungi la ochi. De durere la picioare: frunză de dafin și balegă de oaie, să le amesteci și să le ții la picioare. De umflatura: rădăcină de curcubete să pisezi bine
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sta laptele multă vreme dulce, de nu se va sborși. Pentru ca găina să ouă tot anul: să aduni sămânță de urzică, când este coaptă, să o păstrezi și de câte ori vei da găinilor de mâncare, să o amesteci În tărâțe. Pentru păduchi la vită: spală frumos vita și unge-o cu ulei de in, că pier păduchii toți. Pentru omizile care mânâncă curechiul (varza): să iei trei cuiburi de furnicar vechi și să le bagi Într-un sac și să presari peste
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
anul: să aduni sămânță de urzică, când este coaptă, să o păstrezi și de câte ori vei da găinilor de mâncare, să o amesteci În tărâțe. Pentru păduchi la vită: spală frumos vita și unge-o cu ulei de in, că pier păduchii toți. Pentru omizile care mânâncă curechiul (varza): să iei trei cuiburi de furnicar vechi și să le bagi Într-un sac și să presari peste tot locul verzelor și nici o omidă nu va rămâne. Manuscris din anul 1788, ce la
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de picioare: frunze de corn, de carpen, rădăcină de porumbar, să le curețe de coajă, care coajă să fiarbă și să facă scăldătoare (baie), cât va putea de fierbinte, că Îi va trece. De 9 ori să se scalde. Pentru păduchi de lemn (carii): să caute pleavă de sămânță de cânepă de vară și să o aprindă În casă, să astupe coșul (hornul) și ferestrele foarte bine, că fug de se prăpădesc toți. Pentru brâncă, când se dezumflă: este bună ceara
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
spuzeală. Furunculi: furnicei, bube, buboaie, zgaibe, imă, copturi, apostime. Scabie: râie, fudulie, boierie, răpănaș, corosta. Erizipel: brâncă, orbalț, roșață, foc viu, bubă neagră. Antrax. Pustulă malignă: dalac, cărbune, bășică rea, bubă rea, bubă neagră, armurar, talan, vrăjmașa, spurcat, pripit. Phtiriază: păduchi. Pitiriază: mătreață. Alopecie. Calviție: chelie, pleșuvie. Prurit: mâncărime. Tinea, peladă: chelbe. Efelide: pistrui, alunele. Cloasmă. Pitiriazis verzicolor: pete pe obraz. Nevi. Veruci: negi, nigei, negei. VIII: Leziuni externe și chirurgie Plăgi: răni, tăieturi Echimoze: vânătăi, vânătări. Contuzii: lovituri, pălituri, cucui
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
trântească în față, meritat, fără fasoane, așa-zișilor "boieri ai minții" flegma grea a urii, meschinăriei și imposturii, plină de mizeria lor sufletească și de impotența lor spirituală. Din acest motiv, al confruntării, într-o luptă inegală, cu șobolanii, cu păduchii și cu trolii internetului, multă lume a refuzat să mai scrie în publicații on-line, deschise discreționar atacatorilor sau să activeze pe social media. Nu înseamnă, desigur, că aș vrea să fie sugrumată polemica sau că susțin că autorii care au
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a dovedit că scrierea de la Tărtăria este foarte asemănătoare cu scrierea din cultura Vinčea care cuprinde toată zona balcanică și a fost răspîndi- tă în mileniile Vll-V î.e.n. Dar un năzdrăvan din zonă a cărui latrinitate ținea să iasă ca păduchele în frunte a tăiat-o scurt: semnele de pe tăblițe nu sînt o formă de scriere! Așa da cultură la neamul mioritic nord-dunărean. Și un altul cu mintea țuguiată ca un stei a mai constatat că datările stratigrafice ar fi eronate
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
erau la Cornhill, a venit diavolul în mod vizibil și i-a spus fratelui Gilbert din Vyz, în timp ce stătea așezat de unul singur: « Crezi că poți să-mi scapi? Ia asta deocamdată», și a aruncat asupra lui o mână de păduchi, după care a dispărut. 17. Al doilea frate, primit în Ordin de fratele Agnello, a fost fratele William din Londra, care pentru o anumită perioadă de timp fusese mut, dar și-a redobândit graiul la Barking, prin mijlocirea Sfintei Etelburga
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ale României, Uniunea Sovietică nu va admite ca o nouă clică de felul celei a lui Antonescu, să continue o politică de inconștiență, cum se duce până acum. Uniunea Sovietică, uriașul acesta, se uită la mizerabilii aceștia care, ca niște păduchi, stau și ciupesc, până ne va da tuturor peste cap, de nu ne vom putea mișca (Ciuceanu, Lungu: 2003, 118). De asemenea, se pare că Ana Pauker făcea tot posibilul pentru a urgenta îndeplinirea condițiilor politice și economice impuse de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
atacul caracteristic și prin utilizarea curselor feromonale. (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea insectei prevăzute la alin. (1) se fac prin metode silviculturale, fizico-mecanice, chimice și biologice. ... 1.1.2. Insecte sugatoare Articolul 13 (1) Depistarea păduchilor de gale - Sacchiphantes abietis și Gilleteella cooley - se face după prezenta galelor pe lujeri. ... (2) Prevenirea apariției și combaterea păduchilor de gale prevăzuți la alin. (1) se asigură prin metode silviculturale și fizico-mecanice. ... 1.2. Depistarea, prognoza, prevenirea și combaterea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
alin. (1) se fac prin metode silviculturale, fizico-mecanice, chimice și biologice. ... 1.1.2. Insecte sugatoare Articolul 13 (1) Depistarea păduchilor de gale - Sacchiphantes abietis și Gilleteella cooley - se face după prezenta galelor pe lujeri. ... (2) Prevenirea apariției și combaterea păduchilor de gale prevăzuți la alin. (1) se asigură prin metode silviculturale și fizico-mecanice. ... 1.2. Depistarea, prognoza, prevenirea și combaterea insectelor din arborete În păduri de foioase -------------------- 1.2.1. Insecte xilofage Articolul 14 (1) Depistarea croitorului stejarului - Cerambyx cerdo
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
păstăilor de salcâm - Etiella zinkenella, a trombarului semințelor de frasin - Lignyodes enucleator, a colțanului - Adleria quercus și a moliei salbei - Alispa angustella se face potrivit art. 21 alin. (1). 1.2.4. Insecte sugatoare și de gale Articolul 23 Depistarea păduchilor: Phyllaphis fagi - păduchele de frunză al fagului, Phloeomyzus passerini - păduchele de frunză al plopului și Cryptococcus fagisuga - păduchele lânos al fagului se face după prezența acestora în arborete. Articolul 24 Depistarea insectelor: Mikiola fagi - țânțarul de gale al fagului, Arnoldia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]