1,620 matches
-
mai întâi față de mine însumi, atunci când am scris. Deși este un roman modern, cu mai multe planuri narative, cu pasaje care te pot duce cu gândul la Eugen Ionescu uneori, în care Vladimir Ilici discută cu Felix Edmundovici sau cu pădurarul, în întregime, cartea pune la dispoziție o realitate. Toate lozincile sunt reale. La un moment dat, directorul școlii scoate din buzunar o foaie împăturită și le citește copiilor un discurs despre folosul plantării copacilor. Am tradus acest pasaj din revista
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
de la unii arborii. Iubea mult copacii și concepția lui nu s-a schimbat nici atunci când a venit Legea naționalizării pădurilor. Mulți oameni din comuna noastră considerau pădurea ca pe ceva sfânt. Mai sunt și în prezent asemenea oameni, dar puțini. Pădurarii, înainte erau puși de către boier sau aleși de către oameni, fiind oameni cinstiți și cu frică de Dumnezeu. Nu se gândeau să-și facă averi pe seama pădurii. Pădurile din comuna noastră au fost și sunt folositoare și din alte puncte de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și case din satul Bașeu. Dealul Bisericii-cot din satul Hudești (Lupeni) pe dealul unde este construită biserica Sfinții Mai Mari Voievozi de către familia Boldur-Lățescu. Dealul lui Buliga - deal situat în pădurea Șindrilita, la est de satul Baranca. Denumirea vine de la pădurarul care-și avea casa construită pe acest deal. Dealul Costișa-deal situat în partea de sud-vest a comunei Hudești cu pantele înclinate spre vest. Este un teren argilos cu straturi înclinate, puternic afectate de eroziuni, mai ales în timpul ploilor torențiale. Este
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
le îngrijeau. Tot Odăiță se numește și locul dintre partea de est a satului Mlenăuți și tarlaua La Cățăl. Pădurea lui Pușcașu-pădure de foioase situată în partea de nord a comunei între satele Alba și Baranca. Numele îi vine de la pădurarul care răspundea de această pădure. Pădurea Găureanca-pădure situată la sud-vest de satul Alba în care s-au făcut și gropile de pâine. Pădurea Șândrilita-pădure de foioase situată la nord de comuna Hudești. Numele îi vine de la casa pădurarului care avea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vine de la pădurarul care răspundea de această pădure. Pădurea Găureanca-pădure situată la sud-vest de satul Alba în care s-au făcut și gropile de pâine. Pădurea Șândrilita-pădure de foioase situată la nord de comuna Hudești. Numele îi vine de la casa pădurarului care avea casa în pădure și era acoperită cu șindrilă. Pădurea Ursoaia-pădure de foioase cu mai mulți arbori de esență tare. Numele îi vine de la ursoaica care trăia aici cu puii ei. Pădurea Floroi-pădure situată la vest de satul Alba
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
iar altă parte este folosit ca teren agricol. Terenul este menționat și în MDGR, vol. V, pag. 37 sub numele de Poiana Turcului. Este toponim românesc. Poiana Irimiță-mic teren arabil situat între pădurile Floroi și Uluce. Denumirea vine de la un pădurar care avea locuința în acea poiană. Poiana Nantă-poiană din pădure situată sus cu o suprafață mare. Este cel mai înalt punct de pe teritoriul comunei Hudești și se află la granița cu Pădurea Oroftiana. Poiana lui Manuș-mic teren arabil situat între
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cel mai înalt punct de pe teritoriul comunei Hudești și se află la granița cu Pădurea Oroftiana. Poiana lui Manuș-mic teren arabil situat între Pâdurea Șindilita și Pușcașu. Poiana lui Vraghie-poiană situată în mijlocul pădurii Floroi. Numele vine de la fostul ajutor de pădurar care își avea casa în această poiană. Ponoare (La Ponoare)-teren accidentat cu multe surpări de pământ situat la vest de satul Baranca. Este situat pe malul drept al râului Prut și parțial este acoperit cu pădure. Numele îi vine
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
dobândă). Cătun - grup de așezări omenești care au un număr mai mic de locuitori decât un sat. Ceașnic paharnic, care toarnă în pahare la o masă festivă. Chelar - care administra proviziile alimentare și avea cheile cămării sau pivniței. Chihaia - șeful pădurarilor, administrator al pădurilor. Chindrus - vopsea sub formă de praf de culoare albastră ce se pune în var. Ciupici - cipici, papuci împletiți din fire de lână sau din tort, sau din stofă. Cislă - a sta la sfat, a pune la cale
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de căpitan, tocmai când România declarase război monarhiei austro-ungare, și trupele române năvăliseră într-o anume parte a Transilvaniei. Moșierul din comitatul Hunedoarei nu s-a refugiat: a urcat în munți și a organizat o trupă de gherilă formată din pădurari, din soldați pierduți de unitățile lor, din braconieri, din cărbunari, în fruntea căreia fiind, surprindea cu regularitate trupele românești. Cu cei bănuiți de colaboraționism se purta fără milă; mai târziu a activat pentru reocuparea teritoriului. În final a luat parte
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Călin Alupi s-a impus ca un neîntrecut portretist, ca un pătrunzător analist al fizionomiilor, reținând pe pânză numai acele trăsături ale chipului uman asupra cărora și- a pus mai pregnant amprenta viața interioară a modelului. În Portretul mamei, Fata pădurarului și Portretul unui bătrâni, în Moș Androne și Autoportret, personajele apar interiorizate, adâncite într-o lume de gânduri care ni se dezvăluie prin dinamica luminii, prin expresiile spiritualizate ale chipurilor. De altfel, Călin Alupi a lăsat în muzee o galerie
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
o anume secvență, Fărâmă spune: Sunt partea cea mai prețioasă : copilăria..."390, "îl cunosc de când era atâtica"391; într-o altă secvență se spune despre marele iluzionist, Doftorul, care cunoștea numele tuturor, că nimeni nu-i cunoștea numele adevărat în afară de pădurar, "pentru că el îl cunoștea de copil"392. Cunoașterea copilăriei acestei lumi "ce gândea în basme și vorbea în poezii" echivalează cu cunoașterea identității ei (despre Leana nu se știe nimic, nici măcar numele adevărat pentru că nimeni nu îi cunoaște copilăria - v.
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
404. Despre acestă poveste mitică s-a spus că nu se construiește linear, adică urmând o înlănțuire logică de secvențe evenimențiale, "ci prin legea contaminării sau a contactului contagios"405: pentru a înțelege povestea Oanei trebuie istorisită mai întâi povestea pădurarului, iar povestea lui Lixandru și a lui Darvari poate fi descifrată doar prin prisma celor întâmplate lui Dragomir și Zamfirei. Povestea lui Dragomir și a Marinei care-și spunea Zamfira, reclamă cunoașterea vieții boierului Calomfir etc. Din acest punct de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
devenit după această dată"422. Această tehnică le este foarte cunoscută din vremea peregrinărilor cu Doftorul, remarcabil iluzionist, - "prestigitator neîntrecut, dar era și iluzionist și fakir"423 - maestru în a le schimba înfățișarile și a cărui identitate o cunoaște doar pădurarul). Doftorul amintește de o întâmplare istorisită de Eliade, despre un yoghin care uimește prin capacitățile sale o întreagă comunitate locală: "în anumite împrejurări, corpul omenesc se poate sustrage legilor gravitației și condițiilor vieții organice"424. Cel mai puțin camuflat grup
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
trei decenii în urmă, fusese scurta, dar puternica poveste de dragoste dintre Pandele dramaturgul de atunci (autor al piesei Orfeu și Euridice, piesă care nu s-a mai jucat) și actrița care jucase rolul lui Euridice. Noaptea, la fereastra casei pădurarului unde se retrăseseră cei doi, Pandele vede chipul unei fete tinere, blonde, care îi face semn să nu spună nimic și în care o identifică pe Euridice. Scena coincide cu momentul în care Pandele încerca să-și potolească setea atât
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
produc treceri din planul desemnării contingente în cel al desemnării rigide: Moșu (din Șanțurile) îl exprimă pe bătrânul timpului, un nou Zalmoxis, Doftorul (din Pe strada Mântuleasa) care poate schimba identitatea oricui, dar a cărui identitate n-o cunoaște decât pădurarul. În Șarpele se întâlnește desemnarea rigidă cu nume de substituție pentru numele tabuizat. Aici, motivația grafică a numelui se intersectează cu un "mitologem" românesc: șarpele-balaur. Grafemul care marchează majoritatea numelor din Șarpele unifică simbolic motivația "numelor primitive" și arbitrariul "numelor
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
vierme răsucit, răsucit" (Aproape Novembre, vol. Vineri, 1971, în op. cit., p. 308). 11 "Luminișul agonic" (Laude), "lumina tărâmului Necunoscut" (Ascultând cântecele), vol. Pe-o gură de rai, în op. cit., pp. 158, 212. Deseori e o viziune-vedenie, așa cum apare în Vedeniile pădurarului (vol. Întunecatul April, 1937), în Dulciule, ascunsule (vol. Pe-o gură de rai) sau în Pădurencele (vol. Un dor fără sațiu, 1976-1978), în op. cit., pp. 43, 130, 352. Viziune-vedenie care apare cu "ireala-i poveste" (Monos) sau în "extraordinara puritate
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lungime, doi lățime și trei Înălțime, pe care banda lui Coroi Își Împărțea prada dobândită de la negustorii din zonă. Deși avea cartierul general la Guranda, Coroi avea „punct de lucru” și aici. Avea gazde, se deghiza, cerceta. Oamenii, relatează un pădurar din zonă, povestesc că autoritățile erau mituite, pentru că bandiții nu aveau teamă de lege. Plăteau bijuterii scumpe oamenilor pentru un vițel la frigare. Erau risipitori, dădeau la iubite, nu țineau la preț, aruncau banii. În anul 1936, când Coroi a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
neagră" la câțiva ani odată.) Rămân la prânz, discuție însuflețită despre legalitatea vânătorii de elani. E privită ca o mare "distracție la modă" care provoacă chinuri animalelor ca urmare a neîndemânării. Cineva se declară pentru interzicere, să fie autorizați numai "pădurarii statului". Altcineva încearcă să aducă în dezbatere pescuitul sportiv, dar dintr-un motiv oarecare se propune limitarea discuției la vânătoarea de mamifere. "Nu s-a demonstrat" că peștii ar avea simțul durerii sau că ar cunoaște sentimentul de frică. (Discuție
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
vreo 200 cu capcane, plase și cu mâna înmănușată. Cea mai mare problemă o constituie rapida răspândire a nurcilor; la nici 10 ore de la evadare au fost văzute mai multe exemplare la Grötlingbo. Caută furnici sau se ascund în pădure. Pădurarii se declară pentru capturarea nurcilor, care pot provoca mari daune faunei forestiere. Animalele de blană sunt evaluate la circa 50 cor. bucata. În trezesc pe B.-A. care se arată plin de entuziasm. E de la sine înțeles că refuzăm solicitarea
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
au construit vile chiar în inima pădurii. Să le vină bine în a urmări desfășurarea exploatărilor forestiere, activitatea de plantare și regenerare a vegetației, de întreținere a pădurii. Vătafii despre care am făcut vorbire și au recrutat o armată de pădurari care erau repartizați pe trei c antoane, cu atribuții diferite. Un canton - cu pădurarii lui - era destinat organizării și supravegherii tăierii pădurilor. Exploatarea, i se zicea cantonului. Alt canton avea în grijă pregătirea puieților și plantarea lor pe terenul unde
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
desfășurarea exploatărilor forestiere, activitatea de plantare și regenerare a vegetației, de întreținere a pădurii. Vătafii despre care am făcut vorbire și au recrutat o armată de pădurari care erau repartizați pe trei c antoane, cu atribuții diferite. Un canton - cu pădurarii lui - era destinat organizării și supravegherii tăierii pădurilor. Exploatarea, i se zicea cantonului. Alt canton avea în grijă pregătirea puieților și plantarea lor pe terenul unde se făceau tăierile, iar al treilea canton se ocupa, pur și simplu, de pază
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
vara, smulgeam buruienele de pe straturile plantate cu semințe de brad alb, molid sau pin, pentru a preveni sufocarea dezvoltării puieților care aveau deja o înălțime de 10 25 cm. Muncă de loc lesnicioasă pentru că tot timpul eram supra vegheați de către pădurarii care ne însoțeau pas cu pas și ne îndemnau să nu pierdem timpul. Dacă din greșeală am fi smuls odată cu firul de buruiană și puietul , neapărat ni se tăia ziua de muncă. În anii de școală am lucrat și la
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
lamă de coasă cu care trebuia să tăiem tot ce era parazitar în jurul plantei - așezate la 15 20 cm. distanță una de alta, inclusiv zmeura sau m urea, pentru care alergam atât de mult la vremea culegerii lor. Și aici pădurarul care se plimba în urma noastră, de la un capăt la altul al rândurilor, avea în atribuții să observe dacă nu cumva am tăiat vârful plantei o crotite, și dacă găsea așa ceva, îndată eram pedepsiți; ni se tăia ziua de lucru. Îmi
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
greu era pentru muncitorii care lucrau în acest sector iarna, când nu mai simțeau mâinile și picioarele, care de loc ușor se mai dezmorțeau la focul din colibel eăadăpost. De menționat și faptul că în zilele de sărbători sau duminica, pădurarii, în loc să meargă la biserică ori să se odihnească, ca să și manifeste zelul în muncă și supușenia față de cei care îi angajase, plecau repede în munți, la vânătoare de copii. De copii care se duceau cu oalele la cules de fructe
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
succese, dar și interesați să terminăm repede-repede, până pe la puterea zilei reușisem să umplem fiecare oala pe care o aveam. Încărcați astfel, coborâm noi la vale voioși, numa i că, pe negândite, iată, dintr-un tufiș, ne iese în cale pădurarul Dulhoc. Ne ia la început cu încetinelul, ne ia oalele, le descarcă în ditamai căldarea lui, destul de burduh ănoasă, după care, devine violent, izbește oalele noastre de o cioată din apropiere, le face țăndări, nici mai mult, nici mai puțin
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]