1,293 matches
-
spirituală a memoriei satului, lupta dintre fidelitate și tradiție cu noile construcții identitate, urmare a rupturii provocate de regimul comunist și a inventării unei noi istorii. Când ne apropie de oamenii de astăzi, peste care au trecut vremurile, ne face părtași la drama satului ca Întreg, la relațiile interpersonale care macină din interior, dezvăluie frământările, speranțele, fricile și disperările, disputele pe care le stârnesc amintirea și faptele de atunci. Pe cei de astăzi mitul nu-i prea atinge, Elisabeta Rizea e
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
interdependențelor dintre state, entități economice și indivizi ca urmare a multiplicării și replicării relațiilor economice, politice, sociale și culturale. Reperele temporale ale globalizării sunt greu de identificat: în primul rând pentru că este dificil să ne înțelegem prezentul la care suntem părtași, în al doilea rând, pentru că aspecte ale globalizării au fost funcționale în toate timpurile. Și, nu în ultimul rând, din cauza faptului că sincronismul părților alterează obiectivitatea percepției asupra întregului. Acestea pot fi o parte dintre motivele pentru care starea actuală
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sunt mai mici că altădată: amenințări, glas de cucuvaie pus noaptea la telefon, corespondență controlată, tentative de răpire și omor, șantaje etc.. Dintre noi au mai rămas puțini În viață. Cu cei mai mulți, comunismul a Înfundat măruntaiele anonimatului. V-am ales părtaș la necazuri, cunoscându-vă demnitatea. Am convingerea că În sentimentul dumneavoastră de cooperare cunoașterea adevărului va deveni o dorință comună. O anchetă reală, calificată, depășind tentativele precedente va conferi fiului meu alt loc pe treptele timpului. Ar fi nedrept că
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
imaginară (p. 231), căci vrea să pună și iscălitura lui sub monstruozitatea pe care o plănuiește (p. 233). Declarându-se credincios ideilor sale de odinioară, Platon consideră propunerea drept o batjocorire a ideii de republică și refuză să-i fie părtaș, căci preferă să fie învins într-o bătălie mare decât să câștige o luptă neînsemnată și ridicolă (p. 231- 232). Fost adept al statului imaginat de filosof, Dionis II i-a descoperit neajunsurile de cum a ajuns pe tron, în postura
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ca și cum cei doi ar fi avut relații adulterine (I 58) ; reticențele romanilor față de consulul Collatinus din pricina legăturii sale de sânge cu familia Tarquinilor (II 2) ; inițiativa lui Brutus de a împărți către plebe bunurile regale pentru ca astfel toți să fie părtași la jaf (II 5) ; conjurația tinerilor adunați în jurul fraților Vitellii urmărind restaurarea regalității (II 3) și dezvăluirea uneltirii de către sclavul care a aflat că cei implicați au redactat un document drept chezășie a angajamentului lor promonarhic (II 4) ; legământul lui
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
a XC-a aniversare, coordonator Theodor Codreanu, Editura „Ștefan Lupașcu”, Iași, 2008, p.153-162 de activitate didactică, profesorul Mihai Iancu a ocupat și funcții de răspundere în sistemul învățământului, precum consilier și inspector general în Ministerul Educației și Cercetării fiind părtaș la modernizarea învățământului geografic, prin întocmirea planurilor de învățământ, a programelor analitice, geografia căpătând noi dimensiuni și prin conținut. A încurajat munca de cercetare prin organizarea numeroaselor sesiuni științifice. Prodecan (1953-1955) și decan (1955-1966) al Facultății de Geologie Geografie din
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
neuroni este extraordinară în determinarea comportamentului nostru, în ceea ce facem conștient și mai ales inconștient. Senzațiile, sentimentele, pornirile sunt abil dirijate, apar și dispar ca și cum s-ar afla sub o baghetă magică. Încât te întrebi, cei doi existenți în noi (părtași deopotrivă la dualitate) nu vor fi fiind tot rezultatul pomenitelor celule cerebrale? Ca într-un rafinat joc, rețeaua nevăzută dar implacabil prezentă, aidoma sistemului de pârghii, urcă și coboară, echilibrează și dezechilibrează elementul-esență (înconjurat și el de o aură misterioasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
deturnează revolta. Pendulînd între globalizare și atomizare, omul zilei, conectat la pulsul planetar suportă, nota cineva, un "transfer de anxietate". Vizibilitatea nu-i atenuează angoasa. Iar cultura media, dincolo de forța de socializare, este cultura dominantă. Ea plonjează în actualitate făcîndu-ne părtași la Istoria unui stat-lume (cum spunea J. Galtung) și creează, într-un ritm frenetic, tipare și identități. Produsele media flatează populismul cultural și diseminează (staruri, reclamă etc.) o ideologie implantată (scrie D. Kellner). Acest capital cultural, stimulînd "fabricarea de identități
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
agresiunii străine și lega soldații de suporterii lor pe frontul domestic. Panglicile galbene erau considerate talismane, amulete purtătoare de noroc și semne de conformare socială în același timp. Erau înrolați toți cei care etalau panglici galbene în acțiunea războiului, făcîndu-i părtași la o aventură. Avînd rezonanțe mitologice, legatul panglicilor de copaci lega cultura de natură, naturalizîndu-se solidaritatea și comuniunea suporterilor Războiului din Golf. Panglicile înnodau în mod simbolic comunitatea într-un tot unitar prin susținerea trupelor de către fiecare membru al comunității
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
decât orice, pentru viață. De un lucru suntem siguri, să îți cunoști limitele și să descoperi pe Dumnezeu în creație, în semenii tăi și mai ales în ochii copiilor ce te privesc, e o mare binecuvântare. La aceasta au fost părtași de-a lungul timpului următorii profesori: Anabel Sava, pr. Emilian Sava, Grierosu Iuliana, Chihăroi Camelia, Puiu Cătălin, Lehaci Oana, Cârlescu Anca, Alina Bosac, și mai au acest privilegiu profesorii titulari actuali: Claudia Vacariu și Mihaela Prisacaru.
CATEDRA DE RELIGIE. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Claudia Vacariu , Mihaela Prisacaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1845]
-
sub supravegherea celor douăzeci și patru de con silieri ai orașului. Oricine este cetățean al orașului Freiburg are dreptul să aibă un loc de casă, ca să clădească după voia sa. Fiecare femeie din acest oraș este părtașă bărbatului ei și fiecare bărbat părtaș femeii sale; soții vor avea fiecare drept la moștenirea celuilalt, În părți egale... Când secretarul princiar sfârși de citit, Îngenunche lângă tron și Îi dădu pergamentul stăpânului său Bertold. Acesta se ridică pentru a le vorbi supușilor: — Loialitatea și respectul
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
fi privit această dragoste ca pe o profanare a ordinii sociale lăsate de Dumnezeu. Iar, dacă ar fi știut că și Adelheid Îl iubește, furia lui n-ar fi cunoscut margini. Părintele Bernhard, care Între timp fusese luat și el părtaș la taina tinerilor, nu mai putea dormi noaptea de frică, gândindu-se că vreun gest necugetat ar fi putut scoate cândva la lumină taina celor doi Îndrăgostiți fără speranță. Aveți răbdare, le spunea el mereu. Căile Domnului sunt necunoscute. Nu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
-i distrugeți pe blestemații de Zähringer ați făcut Într-un scop mai Înalt. O să vă Împotmoliți tocmai acum, când suntem atât de aproape de biru ință? Vreți să stricați acum totul? Adalbrecht, ai acceptat s-o aducem pe fată aici, ești părtaș la răpirea ei, ești În rândul conspiratorilor. și vei veni la Molsheim, Împreună cu toți cei care-am jurat să-i distrugem pe tiranii din Breisgau. și tu, Eglord, mă dezamăgești! Am crezut că te-naripează ambiții mai mari. Ți ai
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
asta, pentru că noi suntem supușii lui credincioși și știi bine că are mai mare nevoie de noi decât avem noi de el! Urs zâmbi ușor, deși era tulburat, când Îl auzi pe Solomon spunând „noi“. Era mișcător cum se simțea părtaș la grijile și supărările ocrotitorului său și cum nimic nu l-ar fi putut convinge că nu era și el o părticică din toată aventura acestuia. — Te duci, jupâne, nu-i așa? Trebuie să pleci neîntârziat. Am eu grijă ca
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Să jure că niciodată nu vor mai unelti, că s-au Înșelat și-și dau seama de greșelile lor. Stăpâne, nici prin gând nu-mi trecea că era o minciună nerușinată și că voiau să mă facă și pe mine părtașul fărădelegii lor. Până și sper jurul de popă s-a jurat pe Sfânta Cruce pe care o purta pe piept că va fi o Întâlnire de Împăcare și un nou Început... — știu, Neidhard, n-am crezut nici o clipă că ești
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Adalbrecht, vinovați de crime strigătoare la cer și de Înaltă trădare, cei care și-au călcat jurămintele, ucigându-l pe stăpânul lor. De asemenea au răpit-o pe nobila Adelheid și-o țin prizonieră aici În cetate. Nu vă faceți părtași acestor fărădelegi pentru care nici o pedeapsă nu-i prea mare. — Veniți de ne luați, strigă Eglord batjocoritor, aplecându-se peste ziduri. Veniți să ne faceți prizonieri, vă așteptăm cu cea mai mare bucurie! Nu-și duse fraza până la capăt, când
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
monstruoase și introduceau în burdihanele lor cantități uriașe de mâncare și de băutură. Mircea s-a uitat la mine și a văzut cât de mult sufăr, a văzut limpede pe fața mea refuzul de a subscrie și de a fi părtaș la o asemenea inițiativă. Mircea, mi-e rău, te rog, vreau să plecăm de aici. M-a luat de mână și m-a ajutat să escaladez panta până la nivelul drumului. Credeam că ești mai deștept, măi, tăntălache! a concluzionat el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
duce'. Prin urmare, Țurcanu nu doar că era informat în avans de transferurile de deținuți care vor urma, dar știa foarte bine și că numai o parte din Securitate și din administrație era la curent cu acțiunea la care era părtaș. Imediat ce s-a terminat pregătirea celor din camera 4-spital, deținuții au început să fie împărțiți în diverse penitenciare. Astfel, la sfârșitul lui mai 1950, au fost transferați la Târgu Ocna: Mircea Dumitrescu, Gheorghe Miulescu, Stelian Popescu, Constantin Petrescu, Aurel Tacu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
întotdeauna aceleași, clare, ferme. Mă pierdeam și mă regăseam. Cum de mă iartă, iarăși, Mama? La aceste noi întrebări încerc să găsesc răspunsuri scriind povestirile și exprimând gândurile ce urmează. Sunt frânturi de viață - nu vă supărați că vă fac părtași! - a mea lângă voi, sunt frânturi din viața noastră în încercarea de a ne stabiliza pe aceste cărări, de acum bătătorite, spre Absolut. Tot ce este frumos, sublim în ceea ce urmează, ne aparține tuturor; ceea ce este îndoielnic, de la mine vine
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
aveau destinația Sahaja Yoga, eu nu aveam dreptul moral de-a cheltui fără discernământ economic, nu-mi permitea conștiința de soț și de tată pământean. Așa am gândit atunci și nu consider că am greșit. Sunt indiscret și vă fac părtași la... amuzamentul meu: după un timp, Diana, strâmtorată și aglomerată de prea multe, a început să vândă din ceea ce, totuși, îi prisosea... A rămas cu bucuria cumpărăturilor; este și aceasta o bucurie! În piață la Mumbay. Prima evadare. Revenim în
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
creatorului să participe activ la transformarea realității, inspirînd cititorilor săi optimismul revoluționar și dîndu-le claritatea țelului și perspectivei, nestrămutata convingere în victoria marilor idealuri ale umanității... Cetățean al patriei sale socialiste, purtător al ideilor înaintate ale timpului său, scriitorul este părtaș activ la marea luptă pentru triumful deplin al ideologiei clasei muncitoare. La unii scriitori se manifestă confuzii ideologice alimentate de existența în țara noastră a rămășițelor claselor exploatatoare, cît și de influențe ale ideologiei claselor exploatatoare dinafară. Conștienți de marea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
am colindat aproape tot „relieful” fizic și politic al țării, s-a „lipit”, din lipsă de fonduri, În primul rând, și În vederea unei uniuni a dreptei din afara parlamentului, cu nou Înființata „Acțiune Populară” a fostului președinte Emil Constantinescu. Am fost părtaș la aceasta crezând că fostul președinte, după „fuga” sa de la ceea ce se aștepta de la el În ajunul unei dure confruntări electorale, va arăta calm și energia necesară reconstrucției nu numai a unei imagini deteriorate În ochii electoratului, dar și a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
principii și condiții pentru a fi acceptabilă - imposibilă, sufocându-ne cu propriile noastre speranțe?!... Alungându-ne de la masa vieții după ce ni s-au Întins „În față” bucatele cele mai alese și după ce ni s-a părut a fi, În sfârșit, părtași, posesori ai acelui „noroc” omenesc despre care ne-au Împuiat capul adulții prestigioși ai copilăriei și tinereții noastre, după ce ne-au „Îndoctrinat” atâtea cărți și atâția mari autori! Pe cine să mai crezi, Încotro să-ți mai Îndrepți ochii?!... Da
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
viitor vom păstra credință curată și dreaptă domnului Cazimir craiului și sfintei sale coroane leșești, că vom face tot binele pentru domnia sa și pentru cinstea lor, că vom lucra în toate locurile spre folosul lor și nu vom fi niciodată părtași, fie prin noi înșine fie prin altcineva, la vreun sfat, la vreo înțelegere, în care s-ar vorbi sau s-ar face ceva vătămător ori clevetitor pentru pomenitul crai Cazimir și pentru coroana sa; dimpotrivă, avem să-1 ferim cu statornicie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
moralității care nu tulbură ordinea universului: „Eu atuncea mi-oi veni,/ Când tu mie mi’aduce:/ Nănaș mare -/ Sfântu Soare;/ Nănașă -/ Găinușa,/ Găinușa maheșa;/ Și fetele -/ Stelele;/ Ficiorii -/ Luceferii!”. Viziune familiară din Miorița, cântecele ritual-ceremoniale și bocetele, antropomorfismul aștrilor făcuți părtași la gesturile umane prin roluri bine delimitate în procesul nupțial pun în permanentă relație omul arhaic cu sferele divine, departe de sentimentul existențialist. Liturghia cosmică invocată de Mircea Eliade, referitoare la creștinismul arhaic, are în acest motiv punctul culminant, prin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]