4,121 matches
-
înțeleasă, misiunea nu este reprezentată de un proiect grandios, asemeni unei caracatițe care cuprinde totul în sine - acesta este de dorit numai pentru a conferi unitate de plan și acțiune sistemului - ci de intervenția în micro, de îndeplinirea misiunii de păstor de suflete și a aceleia de următor al Mântuitorului, calitate pe care o are orice creștin botezat, nu numai clericul și nu numai cei cu anumite răspunderi în Biserică.” Așadar, iată și de aici constatăm faptul că Ortodoxia este o
DESPRE SFÂNTA TAINĂ A SPOVEDANIEI (MĂRTURISIRII) PRECUM ŞI DESPRE ROLUL, LOCUL ŞI ROSTUL PĂRINTELUI DUHOVNICESC ÎN VIZIUNEA PĂRINTELUI PROTOS. DR. NECTARIE PETRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 168 [Corola-blog/BlogPost/340240_a_341569]
-
de a fi un om de o sinceritate, discreție și modestie ieșite din comun, care mi-au inspirat foarte multă încredere, confort sufletesc și dragoste față de valorile perene ale spiritualității și culturii noastre autentice!... Și, totodată sfinția sa realiza faptul că păstorul duhovnicesc trebuie să arate în toate bună-rânduială. Fiindcă în bună-cuviință stau toate chipurile unei purtări frumoase. Păstorul duhovnicesc își păzește buna cuviință în relațiile sale când: - nu își neglijează îndatoririle sfinte și apostolia sa; - când își amintește că trebuie să
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI CENTENAR DE LA NAŞTEREA SA VREMELNICĂ ŞI PĂMÂNTEASCĂ ŞI A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în e [Corola-blog/BlogPost/340402_a_341731]
-
inspirat foarte multă încredere, confort sufletesc și dragoste față de valorile perene ale spiritualității și culturii noastre autentice!... Și, totodată sfinția sa realiza faptul că păstorul duhovnicesc trebuie să arate în toate bună-rânduială. Fiindcă în bună-cuviință stau toate chipurile unei purtări frumoase. Păstorul duhovnicesc își păzește buna cuviință în relațiile sale când: - nu își neglijează îndatoririle sfinte și apostolia sa; - când își amintește că trebuie să fie, oriunde și oricând, un model creștin, când vorbește și când tace; - când se conformează el însuși
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI CENTENAR DE LA NAŞTEREA SA VREMELNICĂ ŞI PĂMÂNTEASCĂ ŞI A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în e [Corola-blog/BlogPost/340402_a_341731]
-
nu își neglijează îndatoririle sfinte și apostolia sa; - când își amintește că trebuie să fie, oriunde și oricând, un model creștin, când vorbește și când tace; - când se conformează el însuși responsabilităților care decurg din grija pentru conștiința turmei sale. Păstorul duhovnicesc care nu (se) neglijează și își amintește cele ce se cuvin lui, aflându-se într-o adunare, nicidecum nu se va lepăda caracterul cuviincios, fiindcă acesta este cu neputință de îndepărtat de la el, deoarece nu îi îngăduie aceasta însăși
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI CENTENAR DE LA NAŞTEREA SA VREMELNICĂ ŞI PĂMÂNTEASCĂ ŞI A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în e [Corola-blog/BlogPost/340402_a_341731]
-
sfat, încurajându-i și ajutându-i pe mulți dintre studenții teologi, de pildă, să se pregătească pentru apărarea și promovarea credinței ortodoxe în anii grei ai dictaturii comuniste. A fost în același timp un bun păstrător al Tradiției și un păstor receptiv la noile probleme apărute în societate. Era elegant și ordonat, ospitalier și erudit. Un preot distins al cultului ortodox și un om al culturii înțelepte, un slujitor al Bisericii noastre strămoșești și al poporului român... Preacuviosul Părinte Petroniu Tănase
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI CENTENAR DE LA NAŞTEREA SA VREMELNICĂ ŞI PĂMÂNTEASCĂ ŞI A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în e [Corola-blog/BlogPost/340402_a_341731]
-
consecințe. Pot să înțeleg venerația pe care Bunu a avut-o pentru oamenii locului. Tata o are și el. Vede în fiecare copil străbunicii lui. Dar eu n-am putut avea aceeași venerație. Dacă aș fi putut, astăzi nu eram păstor de oi, ci păstor de oameni. Din păcate, moștenirea bunicului meu a rămas fără moștenitori. Ironic cum credincioșii de azi venerează temple ridicate de oameni, dar pângăresc adevăratul templu care e Pământul. Dar știu că le e mai simplu așa
Povestea ca viață. Oameni și catedrale () [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
venerația pe care Bunu a avut-o pentru oamenii locului. Tata o are și el. Vede în fiecare copil străbunicii lui. Dar eu n-am putut avea aceeași venerație. Dacă aș fi putut, astăzi nu eram păstor de oi, ci păstor de oameni. Din păcate, moștenirea bunicului meu a rămas fără moștenitori. Ironic cum credincioșii de azi venerează temple ridicate de oameni, dar pângăresc adevăratul templu care e Pământul. Dar știu că le e mai simplu așa: în templele ridicate de
Povestea ca viață. Oameni și catedrale () [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
că bărbatul avea pantofi cusuți cu sârmă și că ținea în mână o biblie fără cruce pe copertă. - Mă uomule, cum hiriș agiunsăș aci? Străinul a zâmbit, și-a tras câteva clipe sufletul. - V-am văzut de jos, de la lac. Păstorii de oi sunt bine văzuți în ochii Domnului. Am pufnit ironic, nea Ioniță s-a încruntat. - Mă uomule, io te-ntrebai cum agiunsăș aci pe râptil-eștea. - A! Păi, ia uitați, am plecat așa, am cotit așa, am urcat așa, pe
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani () [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
turmei. Prin alăturare, stăpânul ei e oaia neagră a grupului, cel care iese în evidență, care se ridică deasupra societății. Din descrierea măicuței bătrâne, aflăm că ciobănașul e mândru (nu în sens de înfumurat), cântă la fluier (în lumea vechilor păstori, cântatul la fluier era la mare cinste; ciobanii fluierași erau preferați și chiar plătiți mai bine) și e arătos. O figură charismatică. Din modul în care își transfigurează moartea, ne dăm seama de capacitatea sa intelectuală, de harul și vocația
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
să poarte un nume generic), duh îndrumător. E laie-bucălaie, adică neagră-cu obraz negru. Oaia neagră a turmei. Prin alăturare, stăpânul ei e oaia neagră a grupului, cel care iese în evidență, care se ridică deasupra societății. În comunitățile de păstori din Carpați, selecția s-a făcut mereu spre eliminarea oilor negre, seine sau tărcate, în favoarea celor albe. Motivul e securitatea și liniștea turmei. Pe timp de noapte, oile negre se diferențiază greu de prădători, în special de urși. Mai mult
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
la temelia bucuriei noastre de astăzi, atunci încă nu cunoaștem ce înseamnă adevărata bucurie de Crăciun. Evanghelia ne spune că în acea noapte sfîntă, în țara îndepărtată și caldă în care s-a petrecut aievea Marele Fapt, s-au arătat păstorilor cete de îngeri, vestindu-le cu glas mare: “Astăzi vi s-a născut vouă Mîntuitor, Care este Hristos Domnul”. Dacă ziua aceasta de astăzi nu ne dă, prin credință, această veste și nouă, dacă nu mergem și noi să îngenunchem
BUCURIA CRĂCIUNULUI () [Corola-blog/BlogPost/339917_a_341246]
-
au stăpînit stepa Bugeacului și datorită factorilor legați de originea locuitorilor din această regiune. Este cunoscut faptul, că și pînă în ziua de astăzi populația românească din regiune vorbește graiul muntean al limbii române. Aceasta se explică prin faptul că păstorii munteni după ce iernau cu oile lor pe coastele carpatine, se coborau vara pe cîmpii, deseori la distanțe de mari de casă și unde unii dintre ei s-au stabilit definitiv cu traiul[v]. Era și normal ca acești mocani munteni
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
Atrium, nivel 0 Sesiune de autografe și Q&A cu autorul Romulus Andriescu Romulus Andriescu, Băutorul de ceață Prezintă: Romulus Andriescu Sneak peek: Romulus Andriescu: „Am început să scriu pentru că așa am simțit chemarea. E la fel ca preoția: devii păstor de suflete pentru că ai trimitere de sus, de la Tata. Așa s-a croit și destinul meu. Probabil că obârșia mea fălticeneană e de vină. În acest loc binecuvântat am crescut și am primit educație. Școlile, dascălii, istoria literară a orașului
Târgul de carte LIBREX din Iași. Editura ADENIUM () [Corola-blog/BlogPost/339254_a_340583]
-
Vergilius Naso (care pendula între Roma și sat), a stat în marginea apelor, la poalele unor munți umbroși, călcați în copite de capre agere și de oi blânde. Pomii răsunau de cântecele mierlei, iar în iarba voluminoasă, toiagul în care păstorul pe gânduri, își sprijinea bărbia, ca bijuteria de argint strălucea. Cetățeanul urban, ca Horatius Flaccus (posesor de vilă, primită în dar de la Meccena), deținea vilă cu podea încălzită subteran și baie monumentală. Ce revoltător: într-o perioadă a echilibrului climateric
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339283_a_340612]
-
avânt, din care să ochești un rățoi gras, priveliștea unor somni bătrâni, dezvoltați (ca halterofili ai apelor) care se pescuiau cu, am auzit, carele din Dunăre, îndemânare la vâslit, pentru a-ți purta iubita înspre mal și înspre inima ta, păstori care să zăgăzuiască o brânză trainică, angajați de tine sau tu să ai o asemenea (în general e moștenită) veche îndeletnicire; pe cer, noaptea, împlinind curiozități proprii de om relaxat, să numeri stele și să identifici zodii configurate molcom, în
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339283_a_340612]
-
sfaturile poetului latin, că iarba, înmuiată de rouă, se cosește mai bine la ultimele raze ale lunii; când pe lângă mine, în vacanțele pe care le mai petrec la sat, trece o turmă veselă de capre, pe dinainte-mi străbate imaginea păstorului roman, trăitor în casă rudimentară, moțăind în destule nopți, sub stâncă, însă foarte fericit de a prinde, cu o privire încântată, iezii abia fătați, șuvoiul de lapte lăsat în urmă de ugere grase, iar cu urechea, melopeea porumbelului sălbatic aterizat
Despre muncă, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339355_a_340684]
-
neamuri trăite în belșug. Când munca e zadarnică și slujește numai bună starea asupritorilor, lenea și visarea răzbună nedreptatea și devin producătoare de artă, bucuria celor obijduiți. Dealtminteri, ce fel de existență a avut de-a-lungul vremilor Românul, fie plugar, fie păstor, se pote închipui după ceea ce se vede și azi: la numai câteva zeci de kilometri de Bucureștii rivalizând în lux și risipă cu metropolele cele mai ariviste, întâlnești niște amărîte așezări cu înfățișarea aproape neolitică — satele și cătunele românești. Contrastul
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
Horia Bădescu, Dinu Săraru, Carmen Firan, Constantin Zărnescu, Florea Firan, Gabriel Coșoveanu, Paul Aretzu, Jean Băileșteanu, Constantin Stan, Ion Hobana. Cartea se deschide cu un interviu pe care Nestor Vornicescu, academician și cărturar, rămas în memoria noastră „cu înfățișarea monahului păstor de suflete”, l-a acordat autorului în ianuarie 1990. Problemele discutate sunt despre „ce a însemnat credința întru Hristos, credința ortodoxă în această parte a lumii”, despre scrierile interlocutorului, despre faptele sfinților creștini și despre scrierile patristice ale Sfântului episcop
Mircea Pospai: Convorbiri de după-amiază () [Corola-blog/BlogPost/339547_a_340876]
-
Horia Bădescu, Dinu Săraru, Carmen Firan, Constantin Zărnescu, Florea Firan, Gabriel Coșoveanu, Paul Aretzu, Jean Băileșteanu, Constantin Stan, Ion Hobana. Cartea se deschide cu un interviu pe care Nestor Vornicescu, academician și cărturar, rămas în memoria noastră „cu înfățișarea monahului păstor de suflete”, l-a acordat autorului în ianuarie 1990. Problemele discutate sunt despre „ce a însemnat credința întru Hristos, credința ortodoxă în această parte a lumii”, despre scrierile interlocutorului, despre faptele sfinților creștini și despre scrierile patristice ale Sfântului episcop
Mircea Pospai: Interviuri ca la carte. Recenzie de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339540_a_340869]
-
de alcătuire a unor astfel de lucrări promovate de Academia Română au constituit un ghid inestimabil pentru autori. 6. Pr. Ioan Sfetcu, Predici, 312 pag., format A5, hârtie offset, numeroase fotografii, copertă policromă, plastifiată, 20 lei; Părintele Ioan Sfetcu a fost păstorul enoriașilor din Bârda mai bine de 40 de ani. A fost un preotvrednic și conștiincios, care și-a făcut cu drag și râvnă misiunea. A construit biserică în sat, dar și în sufletele credincioșilor săi. A fost întotdeauna un model
Oferta de carte, luna martie, 2014. Informație distribuită de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339467_a_340796]
-
Vergilius Naso (care pendula între Roma și sat), a stat în marginea apelor, la poalele unor munți umbroși, călcați în copite de capre agere și de oi blânde. Pomii răsunau de cântecele mierlei, iar în iarba voluminoasă, toiagul în care păstorul pe gânduri, își sprijinea bărbia, ca bijuteria de argint strălucea. Cetățeanul urban, ca Horatius Flaccus (posesor de vilă, primită în dar de la Meccena), deținea vilă cu podea încălzită subteran și baie monumentală. Ce revoltător: într-o perioadă a echilibrului climateric
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339587_a_340916]
-
avânt, din care să ochești un rățoi gras, priveliștea unor somni bătrâni, dezvoltați (ca halterofili ai apelor) care se pescuiau cu, am auzit, carele din Dunăre, îndemânare la vâslit, pentru a-ți purta iubita înspre mal și înspre inima ta, păstori care să zăgăzuiască o brânză trainică, angajați de tine sau tu să ai o asemenea (în general e moștenită) veche îndeletnicire; pe cer, noaptea, împlinind curiozități proprii de om relaxat, să numeri stele și să identifici zodii configurate molcom, în
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339587_a_340916]
-
înflorată este la loc de cinste, păstrându-se peste ani misiunea de “păstrătoare a zestrei fetelor gata de măritiș”. Dintre obiectele de port rețin atenția în mod deosebit marama țesută din fire subțiri de borangic, frumos ornamentată, cămașa mocănească specifică păstorilor domnișani, ce amintește legătura de veacuri cu satele de origine din sudul Transilvaniei, fota albă de mireasă, reprezentativă pentru zona Muscelului, precum și o fotă bătrânească de la sfârșitul secolului XIX, purtată de o femeie din familia Negulici. Pe unul dintre pereți
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
și o adevărată măiestrie, artă de o rară frumusețe. Ultima încăpere, camera de locuit, cu fru �moase chilimuri locale, plocade, cu leagăn de copii agățat de tavan, soba cu olane ș.a., ne conduc cu ani în urmă în casa unui păstor de prin părțile locului. Muzeul de etnografie și artă populară posedă o colecție de peste 1000 obiecte donate de locuitorii comunei. Multe au fost aduse și de elevii școlii, care au ajutat și la amenajarea și îngrijirea muzeului și a spațiului
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
începuse să se infiltreze și la noi, mai ales prin călugării franciscani și dominicani. Este de menționat că la Câmpulung aceștia își făcuseră mulți prozelți care ridicaseră și două biserici. Tocmai din acest considerent biserica ortodoxă trebuia să aibă un păstor sufletesc, un mare ierarh, să întemeieze lăcașuri de răspândire a învățăturii creștin ortodoxe, să se preocupe de răspândirea personalului ecleziastic necesar a conduce bisericile. Toate acestea cereau ca pe lângă curtea domnească și cea mitropolitană să existe oameni care să instruiască
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]