1,794 matches
-
Alexander În rolul soțului devotat, șansa de a demonstra că era o mare actriță. Publicul era vrăjit și aplauzele de la sfârșit fură furtunoase. Henry nu se mai aflase niciodată Într-o sală În care sentimentul „succesului“ să fie atât de palpabil - aproape fizic, ca o aromă puternică, adusă de la un bachet cu mâncăruri delicioase. O inspiră flămând, căci Îi trezea apetitul pentru un asemenea ospăț. Cât Îl invidia pe Pinero, care, la finalul piesei, făcuse reverență după reverență! Cât o compătimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
și tant pis dacă perturba ceva cu ocazia aceasta. [La Început, Elizabeth speră că actul al treilea avea să salveze piesa de la dezastru. Cortina se ridică, dezvăluind un decor foarte reușit, un salon atât de confortabil, de elegant și de palpabil solid, că oricine s-ar fi bucurat să locuiască În el cu adevărat. Și primele scene, Între dna Peverel și Fanny, și Între dna Peverel și Frank Humber, readuseră farmecul actului Întâi. Actorii care interpretau aceste roluri se odihniseră În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ne preocupă pe noi, și că suntem În mod laș și cronicizat Închistați În organele noastre materiale... Observația și probele confirmă verdictul dezolantelor laboratoare și al analiștilor siguri pe ei cu privire la interconvertibilitatea dintre geniu și creier - bietul creier de laborator, palpabil, sondabil, ponderabil.“ Pentru el, religia practicată nu oferă baza de la care să poată porni În contestarea acestei perspective; după cum nu se lasă impresionat nici de pretențiile spiritualismului de a putea stabili legături cu viața de dincolo de văl. Morții se definesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
care mă fac să simt din nou gustul scârbei: soba de teracotă... barele de bătut covoare din fundul curților... closetul de la mezanin... cufărul din pod... un chihlimbar, de mărimea unui ou de porumbel... Aceluia care și-a păstrat în amintire, palpabile, acul de păr al mamei ori batista tatei înnodată la cele patru colțuri în arșița verii sau valoarea de schimb a fiecărei schije de grenadă sau de bombă zimțate diferit - aceluia îi vin în minte întâmplări - fie și numai ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de cele mai multe ori sumbru, Arthur, adeseori pierdut în visare, Alfons, veșnic vesel -, urmam o linie aeriană spre Undeva, așa cum, zburând înapoi, încerc acum să aterizez cu precizie acolo unde nu mă așteaptă nici un rest, nici un fotoliu scâlciat, nimic concret și palpabil. Ah, de s-ar găsi totuși, dacă nu un cufăr, atunci măcar o cutie de carton umplută cu mâzgălelile mele timpurii. Dar nu a rămas nici o jumătate de vers din primele poezii, nici o pagină din singurul capitol al romanului despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mea iubire s-a stins în tăcere. La cincisprezece ani, câți număram pe atunci, eu însumi incapabil să nu fac greșeli, ba chiar până astăzi încă nesigur în materie de ortografie, distrusesem ceva ce, conform unor sugestii, începea să devină palpabil și promitea mai mult decât ceea ce putea să-i ajungă mădularului meu în permanență pregătit, după măsura lui Caravaggio. După aceea, gol. Însingurare cultivată cu savoare. În urmă rămânea pofta, când adormită, când din nou cât se poate de trează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
întoarsă și a cărui urmă nu poate să o șteargă nici o gumă. Și totuși, de îndată ce se cere amintit pasul fatal al elevului de cincisprezece ani în uniformă, nu ceapa este cea care trebuie decojită, nici nu există vreun alt auxiliar palpabil care trebuie întrebat. Cert este că m-am prezentat voluntar la serviciul militar. Când? De ce? Deoarece nu știu nici o dată și deoarece nu pot nici să-mi amintesc vremea deja pe atunci schimbătoare, nici să enumăr ceea ce se întâmpla simultan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
dureri, caporalul meu m-a rugat, ba nu, mi-a ordonat să-l desfac la pantaloni și la chiloți, să-l pipăi, să-l cercetez între picioare. Când i s-a putut confirma că totul era încă la locul lui, palpabil, a rânjit, a mai tras câteva fumuri, apoi însă a alunecat în somn, respira liniștit, arăta delicat. Această verificare manuală l-am pus să o practice, doisprezece ani mai târziu, atunci când a fost vorba, în scris, de apărarea Poștei Poloneze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
s-a pierdut și a devenit o notă de subsol. Până și glume puteai să faci acum despre el, despre el și iubita lui, pe care nu o arătase până atunci, dar care acum era tocmai bună pentru zvonuri. Mai palpabil decât făptura lui, oriunde ar fi dispărut aceasta, era liliacul de afară, din grădina spitalului de campanie, căruia începutul de mai îi ordona să înflorească. De atunci înainte, tot ceea se întâmpla în spitalul de camapnie sau puțin mai târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
animal, pe jumătate om, cu sumedenie de personaje ce mi se înghesuiau în cap - și dintotdeauna fiind pe dinăuntru bogat în personaje - voiam să mă fac sculptor, să fiu cineva care, din lut simplu, alcătuiește trupuri care, prin prezența lor palpabilă de jur împrejur, domină spațiul. Cam asta îi voi fi spus eu, acum fără să mai râd, tatălui meu, care a început imediat să vorbească despre „artiștii muritori de foame“ și despre „idei fixe“, tare și agitat, așa cum rareori îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
să fug, fără scăpare, în lume. Cum am devenit fumător Acela care, din pricina profesiei, este nevoit să se exploateze pe sine însuși ani și ani ajunge să se folosească de rămășițe. Mult n-a rămas. Ceea ce, datorită unor mijloace ajutătoare palpabile, s-ar lăsa format, deformat, la urmă povestit în salturi înainte și înapoi a fost înghițit de romane, ca niște monștri omnivori ce sunt, care pe urmă au eliminat cascade de cuvinte. Metabolismului liric i-a urmat cel epic. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
și care mai târziu a devenit ea însăși creatoare, ca artistă polivalentă în nordul Germaniei și în Spania, a salvat, după plecarea mea abruptă, mulajul de ghips ca să-i amintească de un timp care pentru mine, abstracție făcând de obiectele palpabile, nu apare decât schematic, ca o fotografie subexpusă. Prea puține sunt lucrurile ce se lasă fixate. În cel mai bun caz, în intervale pâlpâie stări. Ce anume va fi fost difuz, apăsător sau ușor, ca o joacă, rămâne incert. Nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
sine. Numai autoritățile financiare nu vor să admită că existența autorului este o simplă afirmație, așadar o ficțiune nesupusă impozitării. Astfel, trebuie să se admită că de acum îmi vine greu să scotocesc prin răstimpul meu de atunci după fapte palpabile. Fiindcă, așa cum s-a-ntâmplat deja în alte episoade, cineva se bagă tot mereu cu insistență în vorbă de îndată ce vreau să ajung la subiect. Ca erou de roman confirmat oficial, el se prevalează de dreptul atestabil al primului născut și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de multe erau deșeurile mentale denaturate de atâta scormonit, atât de multă gălăgia trecută sub tăcere, atâtea siluete cu aer de sperietori am văzut alergând pe lângă trenul interzonal - ființe născute din capul meu, care nu voiau să-mi dea drumul. Palpabil, corporal și, de aceea, cert este cel care stătea vizavi de mine, Ludwig Gabriel Schrieber, cel pe care mai târziu, când ne-am împrietenit mai întâi prudent, apoi de nedespărțit, l-am numit Lud. Și, astfel prescurtat, dar și dezvoltat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
literară, spune „Da, vă rog“, atunci s-a zis cu tine, nu mai există întoarcere, ești legat, fiindcă ți se pune inevitabil zgarda de gât. Nu mai poți să te fofilezi; mai mult chiar, începe să se apropie de tine, palpabil, și să se transforme în persoană în carne și oase, cineva care poartă un nume care, până acum, nu fusese scris decât în aer. Iar atunci când am reușit totuși să aud la telefon câteva fraze scurte din partea unei ucenice în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
telespectatorii, și chiar acei amateurs Înrăiți și ocazionali ai ziarelor de dimineață și ai autorizatelor și copioaselor anuare medicale vor fi remarcat deja, fără doar și poate, Întârzierea cu care aducem vorba despre cazul Colombres. Dar Îndrăznim să insinuăm că palpabila notorietate a episodului, adevărat copil răsfățat al presei galbene, se datorează poate mai puțin valorilor intrinseci cu care se hrănește decât oportunei intervenții a Asistenței Publice și a bisturiului de urgență pe care l-a manevrat mâna de aur a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
un stingător și pătrunse pe ușă, cu Norman imediat după ea. La Început avu impresia că Întreg cilindrul fusese cuprins de flăcări. Limbi de foc sălbatice topeau căptușeala pereților; nori groși de fum se agitau Înspre tavan. Căldura era aproape palpabilă. Tina agita stingătorul, pulverizând În jur spuma albă. În lumina incendiului, Norman văzu un alt stingător și puse mâna pe el, dar metalul frigea și Îl scăpă pe podea. Foc În D, anunță Fletcher prin intercom. Foc În D! „Dumnezeule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Dumnezeu, miriade de nume. Cumva, percep gîndurile tînguitoare sau perverse ale celorlalți pacienți dar și sunete stranii și emisiuni TV de aiurea. „-Cum vrei să fii?“-tînăr fiind, mă întreabă tînărul meu prieten, Doctorul. „-Ca-n Unamuno: ești cel ce ești palpabil, cel care te visezi sau cel pe care îl percep? În lumea drepților vei fi cum ai dorit, cîntarul propriilor tale aspirații. Cum vrei să fii?“ V. tînăr și avid de toate, de dragoste și de celebritate deopotrivă, știu bine
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
timp peste întrebarea sa, să i se descarce sensul. Apoi, chinuit, îi răspund: „-Nu, Doctore. În clipa asta nu văd nimic. E stupoare în fața lipsei astea de sens. Viitorul e acum, înțelegi? Gata mort. I-a înțepenit cadavrul. Singura senzație palpabilă e un plîns interior. Ceva acid care doare cumplit de-a lungul meu. De fapt, nici nu urăsc nimic dar fără asta se mai poate trăi. Am pierdut orice putere de alăturare și nu concep că poate cineva să supraviețuiască
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
SUFERIND, o lacrimă plânsă pe un obraz plâns de evadări în plapuma ucigătoare a norilor, ce mi-a fost firimițată de acea transparentă făptură de vers ce a murit în fâșia de sânge eternă, înainte de a da naștere unui DOR palpabil al iubirilor ETERNE. De aceia prietenia ploilor e cea mai firavă lumină din prima și ultima lumină a hazardului ce a stăpânit întunericul unui suflet neglijent în calea dragostei pământene. Dar pământul acceptă DUREREA DE TRUP, DUREREA DE SOARE, DUREREA
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
și dacă cineva ar dori nemurirea va trebui să înghită culorile anilor așa de ușor încât în ideea arderii să rămână un amestec de suflete. DE-ATÂTA DECEMBRIE Mi-am dus viața în umezeala unor aripi de vis cu gesturi palpabile de-a lungul extazului dureros și înfometat înlăuntru-mi... Frumoasele mele deprinderi cleveteau Cu furia surdă a pietrei pământului, ros de pe tălpile cuvintelor... O lume foșnise peste veacuri Și cine mai știe despre sângele îngropat despre pruncii ce nu s-
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
val. Și mereu ai spus că n-o să te lași. Ne-ai dezamăgit și te-ai dezamăgit singură.“ — Îmi pare rău, le-am explicat chinuită. O să slăbesc. O să mă întorc după voi. Promit. Imediat ce-o să pot. Scepticismul lor era palpabil. Aveam de ales între a purta niște haine de gravidă sau o pereche de blugi pe care îi lăsase James în casă în goana plecării. Mi-am tras blugii pe mine și mi-am privit corpul revoltător de gras reflectat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
La ce vă uitați? mârâiam eu. Ah, ăăăă... la asta, îmi răspundeau ei agitați, arătându-mi televizorul printr-o fluturare a mâinilor. Stăteam cu toții în tăcere, prefăcându-ne că urmărim programul pe care ni-l găsise telecomanda, eu emițând vibrații palpabil de înfricoșătoare, iar Anna, Helen, mama sau tata stând țepeni, fiindu-le teamă să vorbească sau să propună să schimbăm canalul, așteptând să se scurgă o perioadă de timp decentă ca să poată pleca și să continue să-și urmărească programul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
lui Cabral, Angola, sextantul lui Vasco da Gama, imperiul portughez al Indiilor, decolorata tapiserie maritimă a secolelor XV și XVI și caravelele neobosite, Încărcate cu ceai din Ceylon, arahide, africani și susan. Orgoliul decrepitudinii este cea mai vizibilă particularitate arhitectonică, palpabilă, caracteristică atît a casei cît și a proprietăresei, o bătrînă cu trăsături grele venind parcă din La dolce vita, cu toate că nu numai grotescul tinde să o circumscrie În tablou, ci și melancolia desprinsă din melancolia generală a locului, care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
foarte limpede de ce a refuzat rolul lui Cristos din Ispita lui Iisus a prietenului său Scorsese, i-ar fi fost cu neputință să-l interpreteze, probabil singurul rol ce nu-l poate face, n-ar reuși să-i imprime intensitatea palpabilă, marca Robert, pe care o insuflă Satanei. CÎt despre Rourke, Înainte de a fi marcat și el de film, de droguri, de whisky, a jucat În Johnny Handsome (1988). Interpreta rolul unui bandit blînd și de-o urîțenie dincolo de desfigurare de unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]