1,835 matches
-
15 decembrie 1820 - dreptul de a aveau un buget propriu, necesar dezvoltării proiectelor de modernizare. Veniturile, ce urmau să fie încasate din dările comunale - „dou) parale pentru carele intrate cu marfă în târg, aceași sumă pentru căruțele cu cai, 10 parale pentru o vadră de rachiu, 2 lei pentru o bute și 1 leu pentru un poloboc cu vin, 10 parale pentru vadra de rachiu sau horilcă fabricată la velnițe” ș.a. - au fost administrate de Casa podurilor (a străzilor, n.n.), pentru
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
încasate din dările comunale - „dou) parale pentru carele intrate cu marfă în târg, aceași sumă pentru căruțele cu cai, 10 parale pentru o vadră de rachiu, 2 lei pentru o bute și 1 leu pentru un poloboc cu vin, 10 parale pentru vadra de rachiu sau horilcă fabricată la velnițe” ș.a. - au fost administrate de Casa podurilor (a străzilor, n.n.), pentru a realiza podirea străzilor centrale cu scânduri. Toate acestea, alături de recunoașterea proprietății private, stabilirea marilor boieri în oraș (conform datelor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
practicile specifice Evului Mediu. În acest sens, cea mai bună dovadă o constituie așezarea de venit pentru cutia târgului (bugetul locală, stabilită de Ioniță Sandu Sturdza pe 23 iulie 1823: impozit pe măhălitul târgului, veniturile din cotăritul târgului - „câte 10 parale de tot vasul cu rachiu, holercă sau vin” -, căsăpia târgului - câte 50 de lei pe tot anul, „câte 10 parale de totă mierța, pentru cei ce vor strânge perje de velniță pentru neguțătorie”, „câte 10 parale de tot carul, afară de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
locală, stabilită de Ioniță Sandu Sturdza pe 23 iulie 1823: impozit pe măhălitul târgului, veniturile din cotăritul târgului - „câte 10 parale de tot vasul cu rachiu, holercă sau vin” -, căsăpia târgului - câte 50 de lei pe tot anul, „câte 10 parale de totă mierța, pentru cei ce vor strânge perje de velniță pentru neguțătorie”, „câte 10 parale de tot carul, afară de târgoveți, pentru cei ce vor lua lemne de foc din pădurea de pe moșia târgului” ș.a. De-a lungul deceniului cinci
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cotăritul târgului - „câte 10 parale de tot vasul cu rachiu, holercă sau vin” -, căsăpia târgului - câte 50 de lei pe tot anul, „câte 10 parale de totă mierța, pentru cei ce vor strânge perje de velniță pentru neguțătorie”, „câte 10 parale de tot carul, afară de târgoveți, pentru cei ce vor lua lemne de foc din pădurea de pe moșia târgului” ș.a. De-a lungul deceniului cinci al secolului al XIX lea, administrația locală a adăugat acestor venituri pe cele provenite din impozitarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu personalul propriu dar și cu azilul de bătrâni evrei Dacă ne închipuim că această „epitropie” primea ceva bani de la statul român cu titlul de subvenție, ne înșelăm amarnic. De asemenea, credem că nici „centrala” bucureșteană nu-i umplea de parale pe co religionarii din Huși. Banii care se adunau în conturile comunității proveneau exclusiv din donațiile evreilor înstăriți precum și din obișnuitele cotizații specifice oricărei organizații de binefacere între semeni, de genul caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor de astăzi, spre
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
tot de către Prefectură”. După ce nu uitase să-i transmită prefectului că susnumitul nu are acte de identitate, Zainea Buhuși și Nicolae Teodoru, semnaseră frumușel documentul, „spre cele legale”, bănuim. Pe stânga, la mijloc, prefectul tutovean scrisese următoarele: „A se cere parale (sic!, subl.ns.) și foaie de drum. Acesta va pleca prin Galați”. Acest Nicolschi, se născuse la data de 14 septembrie 1906, în orașul Nikolaev (actualmente, în Ucraina). Era de meserie cizmar și fusese adus (bine-nțeles!) tot de trupele
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mulțumire, fizicaminte, moralminte și intelectual minte; nu pot însă, vai! a zice așa și dintr-un punct de vedere mai important cu mult adică pungaminte vorbind"; în 1896 către Gherea: "Sunt tot în Tușnad și nu pot pleca înapoi neavînd parale" și apoi în 1902: "Eu crez că nu mai e nevoie să-ți mai descriu starea de lipsă în care mă aflu". Cel care într-o epistolă preciza "Domiciliul meu: Buzău, în gară" știa foarte bine că artistul nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
literare din adolescență" T. Arghezi), pentru alții o enigmă ("Caragiale a fost un paradox" V. Eftimiu). Unii umoriști i-au închinat amicale epigrame, precum C. Pavelescu: "Iancu Luca Caragiale Îți dă berea pe măsură. Face și literatură... Însă nu face parale." Cu cei din afara profesiei sale, se pot decela relații de constrîngere ("Și așa toată ziua Caragiale ocăra elevii ca o adevărată mahalagioaică" notează Al. Ionescu în evocarea Caragiale corector! despre raporturile cu tinerii tipografi), de afinitate (lui Alceu Urechia îi
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
desfășoară între 1901-1908; scrisorile sînt expediate către Paris din Sinaia, Berlin, București de la adrese de pe străzile Crîngași, Miron Costin, Popa Tatu, Atelierului; epistolierul Mateiu se simte "nobilul exilat în patria capsomanilor", "setos de lux și plăceri", fapt pentru care caută parale, sfătuindu-și prietenul asupra mijloacelor verificate în capitala valahă "Găsește pe cineva să-l tapezi", căci "adevărata filozofie e asta, banul"; în Țara Românească totul i se pare mizerabil pe motive foarte întemeiate: "damele fine sînt inaccesibile" și "mă așteaptă
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
o relație cu trei termeni: subordonatul are doi termeni regenți, unul nominal și unul verbal. Termenul subordonat poate fi parte de propoziție: Dacă am văzut că nu vii,/ Pus-am dorul căpătâi.; sau o propoziție subordonată: Te cunosc eu câte parale faci. I. 2 Relația de coordonare În enunțul Ion își întoarce ochii deschiși și mari observăm că există o legătură și între cuvintele deschiși și mari; ambele arată însușiri ale cuvântului ochii. Ele nu depind unul de altul, fiindcă nici unul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și boul să le moară și casa să le ardă și năvălesc unde le cade veste despre ceva. b) pronume și adjective pronominale relativ - interogative sau nehotărâte - Ba o știu eu de câte e în stare. Te cunosc eu câte parale faci. c) adverbe (așa) cum , precum, cât și ce adverbial - Eu te văd răpit de farmec cum îngâni.); Satul ar face mai bine dacă ar lăsa lucrurile așa cum sunt.; Acea culme înverzită o revăd precum o știu.; M-a luat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
inversarea spinilor, producând tranziția de magnetizație în mediu. Mecanismul de magnetizare a mediului este rotația magnetizației particulei, sub acțiunea câmpului de scriere. Particulele sunt depuse uniform pe substrat și aliniate în câmp agnetic, la mediile longitudinale axele lor lungi fiind paralele cu direcția de deplasare a mediului. Depunerea se face mecanic, iar alinierea se efectuează în momentul când liantul este umed și puțin vâscos, având apoi loc o uscare foarte rapidă în cuptor. Intervalul de dimensiuni mai sus menționate este dictat
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
adesea mai stimulant sau mai plăcut: să te gîndești la ceva, fără să știi la ce, nu e asta oare cea mai pură dintre plăcerile spiritului? (1987, p. 147). 3. Prefețe și dedicații: exemplul Fabulelor lui La Fontaine 3.1. (Para)textele Elementele de paratext oferă o teorie poetică a fabulei demnă de studiat. Acestea sînt: Prima Culegere (1668): Cărțile I-IV Epistolă către Delfin Prefața autorului Viața lui Esop Dedicație pentru Delfin (fiecare carte începe printr-o dedicație specială) Epilog
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Definiția paratextului auctorial / 51 1.1. Numele autorului / 51 2. O componentă strategică: epigraful / 57 2.1. Funcțiile epigrafului / 60 2.2. Pentru o pragmatică a epigrafului / 69 3. Prefețe și dedicații: exemplul Fabulelor lui La Fontaine / 72 3.1. (Para)textele / 72 3.2.Valorificarea fabulelor / 73 3.3. Lectura fabulelor / 78 Exerciții / 81 Capitolul 3: Paratextul editorului / 83 1. Perspective teoretice: exemplul catalogului / 83 1.1. Descrierea, modul dominant al textualității / 83 1.2. Prezentarea colecției "Bouquins", Robert Laffont
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
-i o dată cucoană și femeie la locul ei” admirația pentru o persoană, 96 exagerată uneori, și necesitatea de a o simți mereu aproape, îl pune pe individ în situația acceptării unui statut inferior condiției sale. AZI AM BANI, AZI AM PARALE p. 169, r. 2 3 : „Azi am bani, azi am parale, Azi de lume joc îmi bat.” siguranța financiară permite multora o atitudine sfidătoare față de ceilalți; r. 20 23 : „Fără nici o-nvățătură, Eu trec astăzi de-nvățat, Toți se uită
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
persoană, 96 exagerată uneori, și necesitatea de a o simți mereu aproape, îl pune pe individ în situația acceptării unui statut inferior condiției sale. AZI AM BANI, AZI AM PARALE p. 169, r. 2 3 : „Azi am bani, azi am parale, Azi de lume joc îmi bat.” siguranța financiară permite multora o atitudine sfidătoare față de ceilalți; r. 20 23 : „Fără nici o-nvățătură, Eu trec astăzi de-nvățat, Toți se uită-n a mea gură, Când punguța mi a sunat.” banul este
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
la criticele nedrepte și calomniile înverșunate îndreptate contra cărților noastre de școală de cătră domnul Ioan Pop Florantin ............91 Postume ..................................................... ...........................................94 [Fragment de autobiografie]....................................... ......................................94 Făt-Frumos, fiul iepei ..................................................... ............................94 Dragoste chioară și amoriu ghebos ..................................................... .................95 Azi am bani, azi am parale............................................... ...............................96 Cunoaște-te pre tine însuți............................................... ..............................96 Poezii populare............................................. ............................................97 Rostiri, zicători, cuvinte.............................................. ................................98 Corespondență ..................................................... .....................................99 ANEXĂ Repere biografice........................................... ...................................111 În loc de concluzii............................................ ........................................119 BIBLIOGRAFIE......................................... ..................................................121 </reflist>
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
à la question comment l'éducation peut mieux s'harmoniser avec les besoins du public, et de savoir en quelle mesure les pratiques existantes sont-elles pertinentes pour le traitement des besoins des entreprises, des collectivités et des particuliers. Quand on parle d'une société éducative, une économie conduite par la connaissance et une technologie basée sur l'information, ils apparaissent, comme on l'a vu, des exigences strictes visant la reformulation des objectifs, des contenus, des pratiques et de la gestion éducationnelle
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Festivalului „SighișoaraMedievală” 2006 -rol „Jaquelline” „Doctor fără voie” Molliere, regia Traian Penciuc, în cadrul Festivalului „Sighișoara Medievală” 2007 - rol „Kacia” „Trilogie din Belgrad” Biljana Srbljanovic, regia Radu Olareanu, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru Sibiu 2007-2008 -rol „Cocota Bătrână” „Opera de trei parale” Bertolt Brecht, regia Liviu Pancu, Teatrul Național Târgu-Mureș 2008 -rol „Winnie” „Ce zile frumoase!” Sammuel Beckett, regia Radu Olăreanu, spectacol de licență 2008 - rol „Maria Merelli” „Scandal la Operă” de Ken Ludwig, regia Petre Bokor, Teatrul Național TârguMureș ALTELE 1995
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
ea să fie mai darnică decît de obicei, însă în chip „de pomenire”. „În dimineața de duminică încălecă trudită și cu ochii cerniți. Ascultă privind în altă parte felurite sfaturi ale negustorului. Răsări atentă numai la socoteli și recomandări de parale. -Asta-i bine, încuviință ea. Să-ți plătesc pentru găzduire. Să-mi dai mărunți de cîteva mii, ca să-i am la îndemînă. Nu vreau să se simtă ce am cu mine, ca să nu ispitesc pe nimeni. Dac-ar fi paralele mele
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de parale. -Asta-i bine, încuviință ea. Să-ți plătesc pentru găzduire. Să-mi dai mărunți de cîteva mii, ca să-i am la îndemînă. Nu vreau să se simtă ce am cu mine, ca să nu ispitesc pe nimeni. Dac-ar fi paralele mele, n-aș zice nimica. Mi le ia și pace bună. Dar îs paralele lui. -A cui? Ea răspunse tot din lăuntru, fără vorbe: «A lui Lipan, a mortului», dar răspunse numai pentru sine”. Punea întrebări numai la nevoie, cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mărunți de cîteva mii, ca să-i am la îndemînă. Nu vreau să se simtă ce am cu mine, ca să nu ispitesc pe nimeni. Dac-ar fi paralele mele, n-aș zice nimica. Mi le ia și pace bună. Dar îs paralele lui. -A cui? Ea răspunse tot din lăuntru, fără vorbe: «A lui Lipan, a mortului», dar răspunse numai pentru sine”. Punea întrebări numai la nevoie, cu intenția de a reconstitui drumul pe unde a trecut „cel cu căciula brumărie” și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
vedeam de bărbat și de băiat. Bărbatul meu era bătrân. A murit și el. Copiii cresc împreună cu ai Sofulei. Eu mă ocup de negoț. Mă uit cum descarcă și încarcă grânele și lemnul, trec socotelile în catastife, schimb ducații în parale, galbenii în pietre și bijuterii și ciulesc urechile să aflu. Ce am aflat, domnia ta? Poate ar trebui să știi. Am aflat că atunci, în locul lui Nicos la exaporit a fost Barbu Brâncoveanul, nepotul domniei tale. A fost și el să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
greutate. Înmormântarea măriei sale trebuie să o facă mânăstirea Cotroceni, că pentru asta a fost înzestrată de domn, dar să o facă așa cum se cuvine. Să ai grijă ca tot omul, boier sau prostime, să-și primească lumânarea, colăcelul, băsmăluța și paraua. Să fie ca la maica mare, pomană din toată inima. Dacă egumenul și doamna se zgârcesc să spui că ce lipsește împlinești matale. — Eu? Vine vorba, știi bine că or să sară toți Cantacuzinii să-și arate rangul. Și dacă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]