3,343 matches
-
fi repartizate mai bine asupra copiilor ținând cont de povestea fiecăruia și de competențele lor individuale. Să semnalăm, în sfârșit, cazul adolescenților orfani de tată sau mamă, mai ales atunci când sunt de același sex cu părintele dispărut: travaliul de deidealizare parentală poate deveni imposibil, sau chiar poate să se transforme într-o idealizare mai accentuată. Adolescentul se consideră atunci mediocru, crede că nu se ridică la înălțimea aspirațiilor acestui părinte dispărut. Cazul Thomas este un exemplu în acest sens. A doua
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de o anumită substanță: această dependență de drog poate fi uneori înțeleasă ca o deplasare metaforică a unei lupte împotriva dependenței de o imagine oedipiană „prea simbiotică” (cf. cazurile Denise și Cathérine; vezi de asemenea obiectul excitant, capitolul 6). ATITUDINI PARENTALE FAȚĂ DE DEPRESIA ADOLESCENTULUI Așa după cum vom vedea în capitolul 6, legătura dintre depresie și travaliul intra-psihic de separare își are originea în studiul posibilităților pe care le are adolescentul de a face deosebirea dintre reprezentările sale intra-psihice ale
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dintre cele două reprezentări (trebuință-dorință, narcisism-obiect); prezența părinților care acceptă să fie „deposedați” de funcția lor libidinală față de adolescent; amintirea obiectului trebuinței, obiect încărcat de narcisism, care n-a fost abandonat în timpul separărilor anterioare. Așteptarea obiectului transformațional trimite la imaginile parentale oedipiene interiorizate extrase din trecutul infantil al adolescentului și marchează capacitatea sa intra-psihică de a renunța la perfecțiunea iubirii oedipiene. Această așteptare se manifestă chiar prin această renunțare la o deschidere spre un viitor apropiat. Amintirea obiectului ce satisface
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
oedipiene. Această așteptare se manifestă chiar prin această renunțare la o deschidere spre un viitor apropiat. Amintirea obiectului ce satisface narcisismul îi conferă adolescentului încrederea și securitatea de bază necesare pentru a proiecta planul unui travaliu de separare, mobilizând imaginile parentale pregenitale. Într-un caz sau altul, nu atât despre părinții ca atare este vorba ci mai degrabă despre reprezentările acestora în psihismul copilului lor. Este evident că numeroase depresii ale adolescentului pot fi explicate, cel puțin în parte, prin aceste
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
referi în cele ce urmează aceea de-a treia problematică, adică la capacitatea și la acceptarea părinților de a se lăsa „deposedați” de funcția și de rolul lor în ce-l privește pe adolescent. Împreună cu Alain Braconnier, am descris „criza parentală” (Marcelli, Braconnier, 1980) asupra căreia nu vom reveni aici decât doar pentru a reaminti, pe scurt, că și părinții trebuie să înceapă acest travaliu de doliu și, poate mai mult chiar, de transformare psihică: - doliu în legătură cu rolul lor de părinte
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
așa cum erau în perioada copilăriei acestuia; - acceptarea ca o altă persoană să ia locul acesta și să mobilizeze de acum înainte învestițiile de dragoste ale copilului lor, în timp ce ei înșiși sunt ținte ale învestițiilor agresive ale acestuia. Acest travaliu psihic parental este susceptibil de a intra în rezonanță cu dificultățile adolescentului, conducând la situații familiale rigide și la probleme de dezvoltare pentru adolescentul însuși. Problemele de dezvoltare conduc mai ușor la depresii narcisiace, lucru pe care l-am spus deja. Observăm
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
într-o reflexie asupra morții, apoi asupra sinuciderii. Anxietatea apare repede marcând aceste gânduri apoi, pe neștiute, întărind legătura ambivalentă anxioasă dintre părintele supraviețuitor și adolescent: se poate stabili atunci o legătură depresogenă. În cazul depresiei cu aspect nevrotic, poziția parentală este în general mai modulată. Ținând cont de experiența noastră în consiliere familială, vom prezenta câteva informații clinice evocând trei tipuri de interacțiune părinți-adolescent deprimat întâlnite adesea: - ignorarea depresiei adolescentului; - identificarea depresivă între adolescent și unul dintre părinții depresivi; - amenințarea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de antecedente de episoade depresive, de doliu non-elaborat, de depresie la adolescență a unui părinte, problematică reactualizată pe de o parte prin oscilațiile afective ale copilului lor devenit adolescent, și prin amenințările cu separarea pe de altă parte. Această depresivitate parentală este adesea observată așa cum o atestă rezultatele anchetelor epidemiologice. Atunci când părinții „folosesc” copilul într-o manieră proiectivă, ești mai ușor confruntat cu o patologie cu aspect de depresie narcisiacă; în schimb, în cazul de care ne ocupăm acum, stabilirea unei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
PREA RECOMPENSATIVE Existența unei legături foarte intense și adesea prea recompensative între adolescent și unul dintre părinți poate constitui un obstacol major în desfășurarea acestui travaliu de „dezangajare”. Într-un anumit fel, adolescentul nu poate totuși să renunțe la dragostea parentală, indiferent că aceasta este oedipiană în mod direct sau indirect. În mod obișnuit, dinamica familială este caracterizată în această situație printr-un dezechilibru al cuplului cu insatisfacție cronică a unuia dintre părinți față de perechea sa și o deplasare masivă a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în această situație printr-un dezechilibru al cuplului cu insatisfacție cronică a unuia dintre părinți față de perechea sa și o deplasare masivă a afectelor și așteptărilor către unul dintre copii. Este evident că este vorba aici de o problematică nevrotică parentală. ALAIN - LEGATURA DE PROXIMITATE MAMĂ-FIU Alain, 16 ani, prezintă o stare depresivă gravă și a avut succesiv două tentative de suicid, dintre care ce-a de a doua prin spânzurare a fost cât pe ce să reușească. El are o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
1992; Williamson și colab., 1995). Studiul lui Choquet și colab. analizează printre alți factori ponderea elementelor perturbatoare în viața adolescenților. Într-un interval de doi ani consecutiv, autorii remarcă un anumit număr de evenimente: schimbări de domiciliu, separare sau divorț parental, boală sau deces în familie, schimbare de profesie a unuia dintre părinți, șomaj. 51% dintre adolescenți au cunoscut cel puțin un eveniment perturbator. Dar, într-un mod cu totul surprinzător, apariția unor astfel de evenimente este mai adesea evocată de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ca factor cauzal sau explicativ pentru starea lor de disconfort actuală. Dar băieții par a fi mai vulnerabili decât fetele la evenimentele perturbatoare care ar genera situații mai clar patologice (vezi în legătură cu acest subiect diferența băiat-fată în caz de deces parental). În orice caz, se pare că acumularea „evenimentelor de viață” constituie un factor favorizant pentru depresia din adolescență. Pentru Berndt și Zinn (1992) există chiar o corelație între acumularea schimbărilor de viață impuse adolescentului și severitatea depresiei globale. Acești autori
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de către acesta, provoacă o pierdere relativă a camarazilor și prietenilor (schimbarea orașului, a colegiului sau a liceului), accentuează temporar dependența de părinți (deoarece adolescentul se trezește într-un oraș necunoscut), în sfârșit, se adaugă frecvent altor evenimente de viață: separare parentală, dificultăți personale ale unui părinte, repetare a schimbării de domiciliu datorită unor profesii parentale. Importanța evenimentelor de viață negative și a stresului, în special a celor cu evoluție pe termen lung, este de asemenea menționată ca factor de risc pentru
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sau a liceului), accentuează temporar dependența de părinți (deoarece adolescentul se trezește într-un oraș necunoscut), în sfârșit, se adaugă frecvent altor evenimente de viață: separare parentală, dificultăți personale ale unui părinte, repetare a schimbării de domiciliu datorită unor profesii parentale. Importanța evenimentelor de viață negative și a stresului, în special a celor cu evoluție pe termen lung, este de asemenea menționată ca factor de risc pentru sinucideri și tentative de suicid ale adolescenților (Gispert și Wheeler, 1992). 5. EVALUARE: PROGNOSTIC
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
atașament anxios”: ea își solicită mereu mama pentru a o ajuta să învețe în timp ce are note din ce în ce mai slabe. La aceste șapte cazuri de separări dureroase, ar fi normal să adăugăm cazurile de „separare” de un părinte după divorț sau deces parental, pentru a măsura impactul diferitelor „separări” din perioada copilăriei, prin seria de cinci adolescenți orfani de tată și unsprezece adolescenți care au trăit un divorț sau o separare parentală, rezultând un total de 21 din 41 (51% din cazuri) (doi
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adăugăm cazurile de „separare” de un părinte după divorț sau deces parental, pentru a măsura impactul diferitelor „separări” din perioada copilăriei, prin seria de cinci adolescenți orfani de tată și unsprezece adolescenți care au trăit un divorț sau o separare parentală, rezultând un total de 21 din 41 (51% din cazuri) (doi adolescenți au trăit o separare apoi un deces). Totuși, aceste șapte cazuri sunt destul de diferite. Într-adevăr, acești șapte adolescenți trăiesc cu toții în sânul familiilor naturale sau adoptive în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
doi adolescenți au trăit o separare apoi un deces). Totuși, aceste șapte cazuri sunt destul de diferite. Într-adevăr, acești șapte adolescenți trăiesc cu toții în sânul familiilor naturale sau adoptive în care n-a avut loc nici un divorț sau un deces parental. Dacă examinăm dinamica familială a acestor șapte cazuri, putem spune că este vorba despre familii foarte unite, care fac să trăiască și să funcționeze mitul „familiei perfecte” care oferă toate satisfacțiile. Nu este exclus ca această „familie perfectă” să genereze
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
destul de mult, primii ignorând realitatea anatomică și fiziologică a sexului feminin, celelalte păstrând credința că într-o zi vor fi și ele dotate cu atributele puterii falice. Această bisexualitate potențială pe de o parte, iar pe de altă parte idealizarea parentală pe care copilul pre-puber simte că o deține explică sentimentul frecvent de omnipotență infantilă. Transformarea pubertară duce la pierderea de către copil a acestui sentiment de omnipotență și a acestei bisexualități potențiale. De acum înainte corpul său va fi purtătorul unei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
complică prin prezența reală, concretă a părinților. Rezultatul cel mai rapid al acestui proces pulsional se observă prin noua calitate care definește distanța relațională dintre adolescent și părinții săi. În timp ce în copilărie starea de liniște era direct proporțională cu proximitatea parentală (cu cât copilul era mai aproape de părinții săi, cu atât mai mult se simțea asigurat, liniștit, calm...) la pubertate există o limită a proximității între părinte și adolescent, dincolo de care apropierea devine mai degrabă excitantă decât liniștitoare. Excesul de proximitate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
părinți; idealizarea părinților de către copil; idealizarea copilului de către el însuși. În timpul adolescenței, primele două surse de idealizare sunt în pericol, chiar suprimate. Adolescentul nu-și mai idealizează părinții, ba chiar îi devalorizează. Această acțiune de retragere constituie chiar esența „crimei parentale simbolice”. În ceea ce-i privește, părinții retrag o parte din idealizarea pe care o manifestă față de copilul lor. Într-adevăr, acesta nu se mai arată la fel de supus proiecțiilor lor idealizante ca atunci când era copil. Mai rămâne atunci a treia sursă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
colab., 1996), sau atunci când trecutul acestor subiecți îi predispune la aceasta (vezi capitolul 5). ADOLESCENȚĂ ȘI FIXAȚIE DEPRESIVĂ Există un consens pentru a recunoaște faptul că depresia există la copil dar expresia sa semiologică, frecvența, legătura strânsă cu calitatea relației parentale și familiale și incertitudinile persistente în ceea ce privește evoluția acestei semiologii în adolescență, apoi la vârsta adultă, provoacă menținerea unei distincții între depresie prepubertară și depresie în adolescență (vezi capitolul 5). Fie că este vorba despre semnele tensiunilor psihologice care provoacă disforia
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
precoce legate de deficiențele interacțiunilor precoce au tendința de a se ameliora, chiar de a dispare între 7-8 ani și 11-12 ani. Astfel, copilul este relativ protejat față de o suferință depresivă prin locul particular pe care îl ocupă investiția „obiectelor parentale”. ECHILIBRUL NARCISIACO-OBIECTAL AL ADULTULUI Să fii adult înseamnă, printre multe alte lucruri, să accepți ideea că subiectul se înscrie, nolens, volens, într-o dependență relativă față de mediul său. Individul recunoaște că investițiile obiectuale, investițiile dorințe sunt necesare, că ele nu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la descrierea particularităților acestei relații cu obiectul din trecut. Cantitatea de energie investită în această relație se poate să fi fost prea importantă pentru a permite travaliul de detașare, excesul investiției pulsionare provenind fie de la una dintre cele două imagini parentale (sau de la amândouă), fie de la copil. Unele depresii observate la adolescenți copii unici pot fi explicate astfel. Este aceeași situație ca în cazul unui părinte decedat, investiția idealizată a imaginii parentale poate împiedica orice posibilitate a adolescentului de a se
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pulsionare provenind fie de la una dintre cele două imagini parentale (sau de la amândouă), fie de la copil. Unele depresii observate la adolescenți copii unici pot fi explicate astfel. Este aceeași situație ca în cazul unui părinte decedat, investiția idealizată a imaginii parentale poate împiedica orice posibilitate a adolescentului de a se detașa, judecata sa morală în legătură cu presiunea Supraeului nefăcând altceva decât să accentueze relația cu imaginea idealizată pe de o parte și să devalorizeze sinele pe de altă parte (cf. cazul lui
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cf. cazul lui Thomas). O altă cauză a imposibilității de a se detașa de relația internă poate proveni din fragilitatea reală sau presupusă a uneia dintre cele două figuri ale atașamentului, fie imaginea de sine a adolescentului însuși, fie imaginea parentală. Pentru ca starea de dezordine, de „deprimare” sau de proastă dispoziție să fie tolerată, trebuie ca fundamentul său narcisiac să ofere adolescentului sentimentul necesar de continuitate. Astfel, Benoît este direct confruntat cu fragilitatea propriilor sale fundamente narcisiace, cu amenințarea unei rupturi
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]