3,524 matches
-
părintele Ștefan Tătaru a fost transferat la București (prin adresa nr. 393) la parohia părintelui Niculăeș. Vitregiile vremurilor au făcut ca mărețul proiect al parohiei IV București să nu poată fi terminat; parohul D. Niculăeș a fost confirmat guardian și paroh de București, atât în capitulul provincial din 1938, cât și în cel din 1947. Din Raportul Ministrului general din 28 februarie 1948 rezultă că la București se aflau Dominic Niculăeș, superior și paroh, Ștefan Tătaru, vicar parohial și Iosif Binițeanu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
D. Niculăeș a fost confirmat guardian și paroh de București, atât în capitulul provincial din 1938, cât și în cel din 1947. Din Raportul Ministrului general din 28 februarie 1948 rezultă că la București se aflau Dominic Niculăeș, superior și paroh, Ștefan Tătaru, vicar parohial și Iosif Binițeanu, frate laic. Din data de 1 Decembrie 1948, de ziua națională, Biserica Greco-Catolică a fost scoasă în afara legii, bunurile ei au fost confiscate, iar bisericile ei au intrat în posesia Bisericii Ortodoxe. A
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
terțiarii din Brăila înscriși în particular ori aparținând de altă Congregațiune, din acea zi formează o Congregațiune canonică cu toate drepturile și privilegiile publice acordate lor de Sfântul Scaun Apostolic. Cu îngăduirea Prea Cucerniciei Sale Pr. Bronislaw Falewski Decan și Paroh de Brăila, care este numit Director al acestui Congregațiuni s-a determinat și încredințat pentru Congregațiunea din Brăila Altarul Prea Sfintei Inimi din biserica parohială romano-catolică. Încredințarea acestui altar nu înseamnă altceva decât că Congregațiunea Terțiarilor trebuie să aibă o
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
10 abonamente. 4. Craiova 1938 Anul trecut 1937 în luna lui Noiembrie s-a împlinit un an de când s-a introdus în parohia romano-catolică din Craiova Ordinul al III-lea al Sf. Francisc de Assisi. Având bune referințe de la Părintele Paroh despre purtarea celor înscriși în acest Ordin de pocăință, înainte de a proceda la Sf. Profesiune, am cerut de la Înalt Prea Sf. Sa Mons. Alexandru Th. Cisar Arhiepiscop și Mitropolit latin de București ca să binevoiască a da învoire ca cei înscriși
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
după cum cere Dreptul Canonic. Până în prezent, cei înscriși în Ordin se bucurau numai individual de binefacerile și privilegiile Terțiarilor. La cererea noastră, Înalt Prea Sf. Sa a binevoit să ne răspundă precum urmează: „P.C. Sale Părintelui Iosif Tălmăcel Decan și Paroh de Bacău Prea Cucernice Părinte Decan, Prin prezenta Vă dau bucuros încuviințarea ca să ridicați Asociația „Armata Maicii Domnului” resp. Membrii Ordinului al III-lea al Sf. Francisc la o Cofraternitate Canonică, după regulile stabilite ale Ordinului al III-lea și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de bine pentru înălțarea evlaviei către Maica Domnului și râvnei către imitarea vieții Sfântului Francisc. Salutare și Binecuvântare în Domnul! Iar pentru Sf. Sărbători multă mângâiere sufletească!” Ca urmare la acest binevoitor răspuns al Înalt Prea Sfinției Sale am comunicat Părintelui Paroh din Craiova că Terțiarii din parohia Sf. Sale, din ziua Nașterii Domnului 25 Decembrie 1937 sunt constituiți canonicește în Fraternitatea publică și oficială cu toate drepturile și privilegiile acordate lor de Sfântul Scaun Apostolic. Reproducem aici Actul Constitutiv: Act Constitutiv
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din Craiova vor aduce un aport adevărat la propășirea vieții Catolice din parohia din care fac parte și vor avea mare răsplată de la Bunul Dumnezeu. Pentru conducerea aceste Fraternități numim ca Director, pe Prea Cucernicia Sa Părintele Dr. Adolf Bachmeier, Decan și paroh de Craiova, care spre pilda credincioșilor săi, s-a înscris cel dintâiu în acest Ordin de pocăință al Sărăcuțului din Assisi, cu ocazia Sfintelor Misiuni predicate de parohia sa în Noiembrie 1936. Acest act constitutiv al Fraternității Ordinului al III
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Provincial a făcut vizita canonică a Comunității terțiarilor din parohia romano-catolică din Craiova. Comunitatea a fost înființată la 8 Noiembrie 1936 cu ocazia Sfintelor Misiuni predicate de P. Comisar Provincial. În parohie erau 2 frați terțiari profeși de la Maria-Radna. Părintele paroh Dr. Adolf Bonaventura Bachmeier împreună cu alte 3 persoane au primit în acea zi scapularul franciscan și au început anul de noviciat. În ziua de 8 Decembrie din același an 1936 au mai primit scapularul alte 5 persoane. În ziua de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de 4 Sept. 1938 comunitatea terțiarilor din Craiova este compusă din 10 profeși - 4 novici și 4 candidați. Comunitatea este înființată în mod canonic și recunoscută de Autoritatea Bisericească competentă ca atare. Cu ocazia Vizitei canonice, Păr. Dr. Adolf-Bonaventura Bachmeier paroh și Director al Comunității a făcut Profesiunea în mâinile Părintelui Comisar Provincial. Tot cu aceiași ocazie s-a făcut alegerea oficialilor precum urmează: 1. Păr. Director a fost ales și Secretar al Comunității negăsindu-se altă persoană pentru acest oficiu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Comunitatea terțiarilor din Craiova deși mică la număr totuși în scurt timp de când este înființată a dat dovadă că-și dă seama de menirea sa, căutând să dea pildă bună celorlalți credincioși din parohie și fiind de mare ajutor Părintelui Paroh în dezvoltarea vieții creștinești în parohie. Comunitatea și-a procurat deja un foarte frumos steag pentru procesiuni - se îngrijește de altarul Sfântului Iosif - a cumpărat o statuie a Sfântului Francisc și se îngrijește pentru întreținerea unui Seminarist în Seminar. 1
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
parohie. Cu ocazia vizitei canonice Congregațiunea s-a înscris cu una mie lei la tipărirea Catehismului Terțiar. A doua zi 21 Noiembrie, s-a făcut vizita canonică la congregațiunea terțiarilor de la Parohia Bărăția. Director al acestei Congregațiuni este P. Horvat Parohul Bărăției. Terțiarii existau în parohie din 1895, dar în mod regulat s-a înființat Congregațiunea în această parohie în anul 1909 de către P. Nazareno Cipolloni, Misionar Conventual în Moldova. Congregațiunea a fost aprobată de către Arhiepiscopie la 1 Decembrie 1909 cu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
membre, în majoritate bătrâne. Oficiali nu există decât Superioara sau Ministra în persoana Elenei Baron, aleasă chiar în această vizită canonică din ziua de azi 21 Noiembrie 1938. Aceeași soră este și vizitatoarea bolnavilor și împărțitoarea pomenilor. Casierul este Pr. Paroh Horvat. Congregațiunea de la Bărăție are un mic fond pentru ajutorarea terțiarilor pentru caz de moarte. Pomenile ce se adună la adunările lunare se împărțesc tot terțiarelor sărace. 1. Brăila. În fiecare lună se face adunarea prescrisă de Regulă și terțiarii
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
comunității. Cu această ocazie Sora Caterina Paillard superioara comunității și-a dat dimisia din motive de sănătate și în locul ei a fost aleasă ca superioară cu unanimitate de voturi Sora Valentina Dubois. 4. Pentru terțiarii români uniți Mult onor. Preoți Parohi și Directori locali ai Ord. III Franciscan, Scumpi Frați Terțiari. „Împrejurările au făcut să ne despărțim între noi, din pricina distanței unde m-a așezat Pronia de acum aproape doi ani. Totuși sufletește am rămas cu toți Onorații Preoți și cu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
sunt pomenile făcute săracilor, vizitarea bolnavilor, sunt un mijloc de ispășire a păcatelor proprii și ale altora, sunt un mijloc de a atrage milostivirile cerurilor asupra lor; - mărturisirea credinței lui Hristos, supunerea față de Pontiful Roman, de Episcopul diecezan și de parohul propriu încadrează pe membrii Ordinului în adevărata Biserică a lui Hristos, îi înrolează în acea armată atât de solid închegată a cărei izbândă e sigură, căci Hristos e în fruntea ei și precum El a biruit, tot așa vor birui
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în care sunteți deja, ci și în alte parohii, ca astfel spiritul lui Hristos să triumfeze tot mai mult în suflete; împărăția Lui să se lățească tot mai mult spre fericirea multora și spre slava Celui Atotputernic. Mult Onorați Preoți Parohi și Directori locali și terțiari franciscani, să-mi învoiți a vă adresa cu această ocazie și Sfințiilor voastre câteva cuvinte, ca un mai mic tovarăș în apostolatul Evangheliei lui Hristos. Mai întâiu o rugăminte insistentă vă fac. De dragul sufletelor, ce
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
la Revista Terțiarilor români din Moldova, „AURORA FRANCISCANĂ”. Această Revistă de 1 Ianuarie 1939, va fi și organul Ordinului al treilea franciscan român-unit și în ea se va publica activitatea diferitelor noastre comunități. Rog de aceea stăruitor pe Mulți Onorații Parohi și Directori să facă raport amănunțit asupra comunității ce o conduc, de nu se poate lunar, cel puțin trimestrial și să-l trimită mie aici la București, ca să se păstreze la Arhiva Terțiarilor și să se publice în Revista amintită
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în Revista amintită. Iar pentru o intensificare a activității Ordinului al treilea, cu toată jertfa și îndepărtarea, m-am hotărât să fac o vizită fiecărei comunități, ținând pentru acele zile și un curs de misiuni. În consecință rog pe Onorații Parohi să binevoiască a-mi comunica cât mai în grabă, când cred ca ar fi mai potrivit să mă aflu în parohia proprie, în Postul Crăciunului sau al Paștilor, și anume în ce zile ale lunii. Având răspunsul voi ști cum
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
buchetul de rugăciuni format din: Liturghii, împărtășanii, rozarii, Calea Crucii, vizite la sf. Sacrament, litanii și rugăciuni făcute anume în câteva adunări pentru Sf. Părinte Papa Piu al XII. Toate aceste rugăciuni și împreună cu ale enoriașilor, le-am comunicat Părintelui Paroh pentru a le înainta la București. Din partea terțiarilor s-a oferit de două ori câte 500 de lei pomană pentru răposați, la mănăstirea Sf. Maria. Am dat 900 de lei pentru repararea încălțămintelor unei terțiare sărace. S-a mai dat
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
facă o nouă alegere a Superiorilor. 2) Pentru ca să nu fie nici o nemulțumire între Confrați despre întrebuințarea pomenilor ce se adună după prescrierea Regulei la fiecare adunare, s-a hotărât ca banii să fie depuși ori la Episcopie sau la P. Paroh și despre orice întrebuințare a lor să se dea seama la adunările generale. Scopul pomenilor este determinat în Regulă. „Să pună câte ceva împreună după putința fiecăruia pentru a sprijini mai ales în timp de boală, pe frații nevoiași, sau pentru
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Francisc și al Papilor, care recomandă cu atâta căldură această instituție, Ordinul al treilea este menit să fie o armată de apărare a credinței și a bunelor moravuri, s-a recomandat mult terțiarilor din București ca să ajute mult pe P. Parohi și pe ceilalți preoți întru a conduce la biserică pe atâția rătăciți, mai ales căutând să se reguleze atâtea căsătorii în neregulă ce se află între catolicii din oraș. S-a recomandat de asemenea într-un chip deosebit ca terțiarele
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din anul 2012 confesori la catedrală au fost frații Anton Roca și Adrian Herciu. În anul 2008 a fost acceptată propunerea Î.P.S. arhiepiscopului Ioan Robu de a fi preluată parohia „Sf. Iosif Muncitorul” din Buftea (din anul 2012 este paroh părintele Eusebiu Pișta). Fundația „Pacea” din Roman, din toamna anului 2014 a început realizarea câtorva dintre numeroasele ei proiecte și în București. Necesitatea înnoirii „Mi-am îndeplinit sarcina; Cristos să vă învețe să o îndepliniți pe a voastră”. (Toma de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în țară prin bunăvoința regelui Carol I, cu orga Gebrüder-Riege cu 26 de registre, cu altare, statui și mobilier de cel mai rafinat gust. În revista „Viața” preotul Iosif Tălmăcel a scris, la 20 de ani de la moartea mult iubitului paroh: „Meritele acestui bărbat mare dintre franciscanii din Moldova, nu se pot restrânge în câteva rânduri de cronică... prin sârguința și dibăcia sa, a lăsat în urma sa, monumentul cel mai măreț din Moldova, chiar și din România veche: Biserica din Săbăoani
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
laicilor întru credință și spiritualitate, educarea familiilor, a copiilor, a tineretului, și, mai ales, ridicarea nivelului spiritual al preoților; a accentuat asupra demnității preoției catolice: rolul ei este ca și cel al lui Cristos: să-i slujească pe toți oamenii. Parohul de atunci din Târgoviște, Pr. Fr. Augustin remarca: „veți rămâne mereu, pentru fiecare, un superior bun și drept, un sfătuitor înțelept”. Moldova, în inima Episcopului „Plângeam cu toții și Preasfințitul, cu ochii în lacrimi, ne-a spus: aș vrea nespus să
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
pentru creștinii din România, cât de frumos a sunat regretul Eminenței Sale, Cardinalul L. Mureșan, că „nu a fost preot de țară”). A semănat cu putere mult Bine, în mii și mii de feluri. De la el și de la alți minunați „parohi de țară”, dăinuie și acum în Moldova salutul creștin: „Lăudat fie Isus! Și Maria în veci!”. Suflet nobil, moralist rafinat, dăruit cu harul versului, al vindecării (vestitele ceaiuri PIT) și al abilităților practice, părintele I. Tălmăcel a contribuit cu devotament
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
student eminent. În Italia a fost și profesor de teologie la Cherso și apoi la San Miniato. În 1912 a susținut la Roma examenul de misionar apostolic și apoi a revenit în țară. A fost numit vicar la Săbăoani, unde paroh era zelosul preot franciscan G. Carpati; împreună au înființat în 1913 revista „Viața”, cel mai important eveniment cultural al localității, după construcția bisericii „Sf. Arhanghel Mihail”. Între 1914-1923 a fost preot la Răducăneni, Galați, Brăila, Huși și Faraoani. Între 1923-1944
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]