43,651 matches
-
arătate mai sus, cu obligația pentru acestea de a reține și viră Fondului Plastic din Republică Populară Română taxele de 2%, potrivit art. 10 din Decretul nr. 294/1954 . Articolul 8 Muzeele și colecțiile statului au dreptul să achiziționeze de la particulari obiecte necesare expunerii sau documentarii și vor putea plăti în numerar valoarea acestor obiecte. Evaluarea obiectelor se va face de comisii locale numite de instituția tutelara a muzeului cu avizul Ministerului Culturii. Aprobarea sumelor ce urmează a se plăti se
DECRET nr. 591 din 17 decembrie 1955 pentru reglementarea contractelor privitoare la executarea lucrărilor de arta plastica, precum şi achiziţionarea de lucrări de arta plastica şi de obiecte de muzeu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106155_a_107484]
-
care le-a făcut "de fapt a adus prejudicii statului ungar". După părerea mea, domnul Kover a făcut o mare greșeală în primul rând pentru că s-a implicat în campania electorală. El nu poate spune că vine ca și persoană particulară. El este președintele Parlamentului Ungariei și chiar dacă vine ca o persoană particulară el reprezintă de fapt Parlamentul Ungariei. Asta știe foarte bine", a spus Borbely. În opinia deputatului UDMR, reînhumarea scriitorului Nyiro Jozsef a fost politizată, iar declarațiile făcute la
Horthyst-ul Nyiro Jozsef bagă zâzanie și între liderii UDMR () [Corola-journal/Journalistic/44620_a_45945]
-
părerea mea, domnul Kover a făcut o mare greșeală în primul rând pentru că s-a implicat în campania electorală. El nu poate spune că vine ca și persoană particulară. El este președintele Parlamentului Ungariei și chiar dacă vine ca o persoană particulară el reprezintă de fapt Parlamentul Ungariei. Asta știe foarte bine", a spus Borbely. În opinia deputatului UDMR, reînhumarea scriitorului Nyiro Jozsef a fost politizată, iar declarațiile făcute la "ședințe de campanie de 15-25 de oameni" au fost "total deplasate". "De
Horthyst-ul Nyiro Jozsef bagă zâzanie și între liderii UDMR () [Corola-journal/Journalistic/44620_a_45945]
-
Externe ungar au fost foarte corecte și au zis că nu se implică statul ungar, nu se implică oficialitățile ungare. Această poziție a fost dezmințită din păcate și de ambasadorul Ungariei la București, când a venit tot așa, ca persoană particulară, la Târgu Mureș ca să se intereseze de campanie, ceea ce e total în afara uzanțelor diplomatice. Nu e întâmplător că nici nu au răspuns la solicitările noastre când am solicitat un punct de vedere oficial, nu au avut ce să spună. Și
Horthyst-ul Nyiro Jozsef bagă zâzanie și între liderii UDMR () [Corola-journal/Journalistic/44620_a_45945]
-
constatat că, în limba engleză, nu există traducere potrivită a conceptului. Politică practică sau politică realistă desemnează, nimic de zis, un cert spirit pragmatist, dar cancelarul încărca mai mult conceptul, printr-un dinamism neobișnuit al acțiunilor publice și, mai ales, particulare, unde păcălirea preopinentului făcea parte din delikatessen. Demnitari cu o considerabilă experiență au fost induși în eroare de proteismul comportamental exhibat de Bismarck, capabil de a trece de la dispoziția cea mai colerică la impulsul, pe cât de des, pe atât de
Oameni de fier by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4460_a_5785]
-
Președintele Traian Băsescu a trimis la Curtea Constituționlă o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii Educației. Președintele contestă articolul referitor la patrimoniul universităților particulare. Președintele contestă punctul în care patrimoniul universităților private revin fondatorilor, în cazul falimentului. Conform contestației, acestea ar trebui să revină titularilor din acest moment. "Învederăm că Legea pentru modificarea și completarea Legii Educației Naționale nr. 1/2011, transmisă Președintelui României
Băsescu contestă Legea Educaţiei la CCR () [Corola-journal/Journalistic/44664_a_45989]
-
titular', precum și prevederilor art. 32 alin. (6) din Constituția României, care garantează autonomia universitară'', se arată în sesizarea președintelui. Traian Băsescu atrage atenția cu privire la faptul că prevederea conținută de legea transmisă spre promulgare, potrivit căreia patrimoniul instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare este proprietatea privată a fondatorilor și nu a persoanei juridice, constituie o "îngrădire a dreptului de proprietate asupra propriului patrimoniu al acestor instituții de învățământ superior, ca persoane juridice".
Băsescu contestă Legea Educaţiei la CCR () [Corola-journal/Journalistic/44664_a_45989]
-
art. 32 alin. (6) din Constituția României, care garantează autonomia universitară'', se arată în sesizarea președintelui. Traian Băsescu atrage atenția cu privire la faptul că prevederea conținută de legea transmisă spre promulgare, potrivit căreia patrimoniul instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare este proprietatea privată a fondatorilor și nu a persoanei juridice, constituie o "îngrădire a dreptului de proprietate asupra propriului patrimoniu al acestor instituții de învățământ superior, ca persoane juridice".
Băsescu contestă Legea Educaţiei la CCR () [Corola-journal/Journalistic/44664_a_45989]
-
putut ei Înșiși să acumuleze, Însă un lucru e cert: le ia, și Încă foarte mult. Și stai și te Întrebi ce rost au toate astea și de ce (dacă tot tindem spre vest) nu facem ca vesticii?! Taxă pe școală particulară unde copilul, tânărul să aibă tot ce-i trebuie: educatori de marcă, masă, casă; iar cei care vin seara la ora 19-20 acasă, să aibă, de aici până la culcare, timpul la dispoziția lor. Și mai este o problemă gravă (foarte
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
atâta tevatură națională și internațională? Știți la fel de bine ca și mine că și aici, ca peste tot, trebuie să se păstreze echilibrul. Și atunci mă Întreb de ce nu se dă o bucată de pâine unora care vor să fie hingheri particulari și altora, care ar vrea să fie producători particulari de mănuși, poșete, curele, pantofi din piele de câine. Uite că așa s-ar lua grija de pe capul bietului primar general care ar trebui să mai plătească doar câțiva specialiști, pentru
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
și mine că și aici, ca peste tot, trebuie să se păstreze echilibrul. Și atunci mă Întreb de ce nu se dă o bucată de pâine unora care vor să fie hingheri particulari și altora, care ar vrea să fie producători particulari de mănuși, poșete, curele, pantofi din piele de câine. Uite că așa s-ar lua grija de pe capul bietului primar general care ar trebui să mai plătească doar câțiva specialiști, pentru control, și astfel s ar face economie În bugetul
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
vest, profesori care nu știu să facă o compunere, nu știu cum se numesc părțile unei lucrări - ce vor preda ei copiilor?! Ce?! Nu se Întreabă nimeni, pentru că cei care ar trebui să se Întrebe au de unde-și plăti meditatori și școli particulare bune. Dar de ce nu toți; de ce să nu plece toți cu baza de șanse egale?! Trierea se face de la sine apoi. Dar pe noi nu asta ne interesează; ne interesează să facem sluj la dispozițiile primite din afară și astfel
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
cu un salariu de câte 8 (opt) zerouri și ce-o mai fi și cifra din fața lor?! Nu vă e rușine domnilor să spuneți că nu puteți face nimic pentru „amărășteni” (vorba cuiva), când de stat depindeți, nu sunteți regii particulare. Dar nu, domnul În cauză preferă să fie vedetă la televiziune În loc să facă Într-adevăr ceva, acum, pentru oameni. Dar el și toți ca el au uitat un mic amănunt. Ordinea și Disciplina sunt și ele Legi imuabile ale Universului
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
război și de ocupație. Introducerea releelor poștale, cu schimb de cai, pe la jumătatea secolului al XVII-lea, a fost un pas înainte pentru buna funcționare a poștelor. Serviciul poștal, organizat la început numai pentru nevoile statului, admite acum călătoria persoanelor particulare, dar cu autorizația domnului. În acest timp, curierii interni se mai numesc lipcani. Cei pentru străinătate, călărașii, realizau legătura între Țările Române cu Constantinopol, Polonia, Rusia, Transilvania și Austria. Tot călărașii asigurau tranzitul de corespondență prin Țările Române, între ambasadorii
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
politico-administrativă unui consiliu condus de un ban și numind câte un vornic și câte un ispravnic în fiecare județ. Totodată, au organizat serviciul poștal cu un conducător, 20 de poștași și 80 de vătafi, care să transporte scrisorile oficiale și particulare. Caii necesari însă, proveneau tot de la populația satelor. Dările tot mai multe și tot mai apăsătoare, cu abuzurile în rechiziționarea cailor și căruțelor, obligau țăranii să fugă din calea olăcarilor, amenințând serviciul poștal cu dezorganizarea. Această situație a silit pe
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ca poștele să fie date în antrepriză, de la 1 mai 1795. Condițiile antreprizei prevedeau că o parte din personalul necesar, să fie numit de statăhatmanul poștelor, beșlii și surugii), iar o parte de antreprenorăcăpitanii de poștă și subordonații lor). Persoanele particulare nu puteau călători cu poșta gratuit și fără să posede un permis, emis de hatmanul poștelor în București, de ispravnici în capitalele județelor și de autoritățile locale în comune. Pe la menziluri se întâmplau multe abuzuri și nereguli: menzilgii “dând cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștal rămas tot sub autoritatea Marelui Postelnic, ajutat de mai mulți vătafi de călărași, capătă o nouă dezvoltare datorită atât problemelor administrative, fiscale și de siguranță, care au condus la înmulțirea numărului de curieri, cât și introducerii transportului de persoane particulare prin poștă, dar numai cu autorizația Domnului. Curierii erau aceeași, împărțiți în: interni sau "lipcani" și curieri pentru străinătate sau "călărași". Călărașii făceau legătura cu Constantinopol, Polonia, Rusia, Transilvania și Viena și totodată asigurau tranzitul corespondențelor între diferite țări și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
birnici o nouă obligație fiscală, "caii de menzil", "fânul de menzil". La menziluri se aflau caii și olacele necesare pentru a transporta mai departe curierii statului, funcționarii în misiune etc. și tot pe aici se scurgea o parte din corespondența particulară. Abuzurile în rechiziționarea de cai și căruțe sau furaje pentru nevoile poștei, au obligat un mare număr de țărani să părăsească satele așezate de-a lungul drumurilor, ceea ce a amenințat serviciul poștal cu dezorganizarea, fapt care, a determinat introducerea unor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a suporta cheltuielile pentru întreținerea cailor, releelor, surugiilor și cărucerilor. Corespondența oficială se expedia din capitala Moldovei la Fălticeni prin "țimirași", de două ori pe săptămână, iar în cadrul ținutului, transportul corespondenței se făcea de către călărașii isprăvnicești. Transportul taxat al persoanelor particulare depindea de posibilitățile antreprenorului sau ale oamenilor săi, admițându-se transportul în contul statului numai pentru turci și tătari, ce soseau cu porunci, pentru lipcani și curierii de la Țarigrad, precum și pentru zapciii visteriei. Ocuparea Moldovei, în 1828, de către trupele țariste
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din Moldova erau deservite de 1.500 de cai. Printre acestea era și drumul: Târgul Frumos - Fălticeni - RomanPiatra - Bacău și Ocna. Contractul încheiat la 1 ianuarie 1834, mai prevedea pe lângă alte obligații, admiterea transportului de corespondență și bani, de la persoane particulare. Ajutat de boieri, Kiseleff a elaborat Regulamentul Organic al Moldovei, o adevărată constituție, cuprinzând și dispoziții referitoare la îmbunătățirea serviciului poștal prin: întreținerea drumurilor, construirea de șosele, desființarea dreptului de a călători gratuit, desființarea dării în natură de orz și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Iancu Cașul. Prin contract s-a stabilit, ca și mai înainte, numărul cailor necesari poștelor, dar împărțiți pe drumuri și relee, la Fălticeni 12 cai, iar la Drăgușeni 16 cai; sumele necesare pentru întreținerea lor; taxele de transport pentru persoanele particulare și pentru funcționarii statului etc. Antreprenorii primeau din partea statului sumele stabilite pentru întreținerea cailor precum și contravaloarea taxelor pentru cei care călătoreau în interes de serviciu. Contractul permitea antreprenorilor să transporte contra plată și pe răspunderea lor, corespondența particularilor, numai dacă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
contravaloarea taxelor pentru cei care călătoreau în interes de serviciu. Contractul permitea antreprenorilor să transporte contra plată și pe răspunderea lor, corespondența particularilor, numai dacă voiau. În Moldova, administrația poștelor purta denumirea de ,,Casa menzilurilor”. Clauza referitoare la transportul scrisorilor particulare prevedea: "Cât însă pentru particularnicele scrisori, dacă antreprenorii vor voi a se însărcina cu purtarea lor, vor fi slobozi a primi și plată, după pilda plății la poșta nemțească, rămânând siguranța purtării lor, pe a lor răspundere". În această privință
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
transportul corespondenței particularilor se efectua de mai multă vreme de către antreprenorii de poștă, însă pe răspunderea lor și cu plata prin înțelegere. Așa se poate explica regularitatea și rapiditatea cu care se făcea și mai înainte de 1834, schimbul de corespondențe particulare între Fălticeni, capitală și alte orașe. Scrisorile particulare sau comisioanele circulau și prin mijlocirea călătorilor, mai ales a negustorilor care cutreierau drumurile, în interesul afacerilor. La fel se realiza schimbul de corespondență între persoanele particulare din Moldova și cele din
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
vreme de către antreprenorii de poștă, însă pe răspunderea lor și cu plata prin înțelegere. Așa se poate explica regularitatea și rapiditatea cu care se făcea și mai înainte de 1834, schimbul de corespondențe particulare între Fălticeni, capitală și alte orașe. Scrisorile particulare sau comisioanele circulau și prin mijlocirea călătorilor, mai ales a negustorilor care cutreierau drumurile, în interesul afacerilor. La fel se realiza schimbul de corespondență între persoanele particulare din Moldova și cele din Țara Românească sau din alte țări. O scrisoare
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
înainte de 1834, schimbul de corespondențe particulare între Fălticeni, capitală și alte orașe. Scrisorile particulare sau comisioanele circulau și prin mijlocirea călătorilor, mai ales a negustorilor care cutreierau drumurile, în interesul afacerilor. La fel se realiza schimbul de corespondență între persoanele particulare din Moldova și cele din Țara Românească sau din alte țări. O scrisoare din București, datată 16 iulie 1826, adresată fraților Focșăneanu din Fălticeni, a fost adusă de un negustor. Altă scrisoare din Viena, datată 26 octombrie 1829, a sosit
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]