4,933 matches
-
ignoranți (7%), fără încredere (10%), cu încredere scăzută (25%) și cu încredere ridicată cel puțin într-un partid (58%). După stabilitatea opțiunii de vot distingem tot patru categorii: „afoni” sau ignoranți (14%), non-votanți sistematici (8%), votanți „pragmatici” (47%) și votanți „partizani” (31%). Cele două tipologii sunt puternic legate, votanții pragmatici tinzând să aibă nivele de încredere mai degrabă scăzută, cei partizani ridicată, non-votanții să nu aibă încredere, iar ignoranții să nu poată aprecia nivelul de încredere. Prin combinarea tipologiilor, rezultă trei
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
stabilitatea opțiunii de vot distingem tot patru categorii: „afoni” sau ignoranți (14%), non-votanți sistematici (8%), votanți „pragmatici” (47%) și votanți „partizani” (31%). Cele două tipologii sunt puternic legate, votanții pragmatici tinzând să aibă nivele de încredere mai degrabă scăzută, cei partizani ridicată, non-votanții să nu aibă încredere, iar ignoranții să nu poată aprecia nivelul de încredere. Prin combinarea tipologiilor, rezultă trei tipuri mari de alegători: „pragmatic cu încredere mare” (27%), „partizan cu încredere mare” (24%) și „pragmatic cu încredere scăzută” (14
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
tinzând să aibă nivele de încredere mai degrabă scăzută, cei partizani ridicată, non-votanții să nu aibă încredere, iar ignoranții să nu poată aprecia nivelul de încredere. Prin combinarea tipologiilor, rezultă trei tipuri mari de alegători: „pragmatic cu încredere mare” (27%), „partizan cu încredere mare” (24%) și „pragmatic cu încredere scăzută” (14%), categorii din care se recrutează și cea mai mare parte a votanților cu ocazia diferitelor alegeri. Apartenența la aceste tipuri este, în principal, rezultatul încrederii în partide, al interesului pentru
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
tip de votant este rezultatul preponderent al încrederii într-un partid, în liderii acestuia și al partizanatului (orientării pe termen lung spre un anumit partid). Cei care votează au încredere cel puțin într-un partid (în liderii acestuia sau sunt partizani), iar cei care nu votează/sunt indeciși nu au încredere în nici un partid (în liderii acestuia și nu sunt partizani). Mai mult chiar, indecișii și non-votanții au profile foarte apropiate, în special cu privire la caracteristicile care contează în orientarea spre un
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
lung spre un anumit partid). Cei care votează au încredere cel puțin într-un partid (în liderii acestuia sau sunt partizani), iar cei care nu votează/sunt indeciși nu au încredere în nici un partid (în liderii acestuia și nu sunt partizani). Mai mult chiar, indecișii și non-votanții au profile foarte apropiate, în special cu privire la caracteristicile care contează în orientarea spre un anumit partid (încredere și partizanat), fiind foarte probabil ca cea mai mare parte a indecișilor declarați să fie în realitate
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
un vot de tip cognitiv. Într-adevăr, diferențele de natură sociodemografică tind să se atenueze (în prezent acestea explică destul de puțin preferințele de vot) dar ceea ce apare nu este doar un vot de tip cognitiv, ci și unul de tip partizan. Foarte probabil, pe măsură ce sistemul de partide se va consolida, iar familia va avea un rol mai important în transmiterea orientărilor politice ale părinților copiilor, această tendință se va consolida (deși tendința actuală în democrațiile occidentale este una inversă, ponderea partizanilor
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
partizan. Foarte probabil, pe măsură ce sistemul de partide se va consolida, iar familia va avea un rol mai important în transmiterea orientărilor politice ale părinților copiilor, această tendință se va consolida (deși tendința actuală în democrațiile occidentale este una inversă, ponderea partizanilor și mai ales a celor puternici tinzând să scadă; Harold et al., 2004, p. 41; Denver, 2003, p. 74; Dalton, 2002, p. 184). Anexe Grafice și tabele Sursa: BOP, FSD (mai 2005; date la nivel urban) Sursa: „România Urbană”, FSD
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p ≤ 0,05). Exemple de citire: Celelalte caracteristici considerate fiind similare, șansele ca o persoană să fie votant D.A. sunt mult mai mari (cresc de aproape 12 ori) dacă persoana consideră că este partizan D.A.; șansele ca o persoană să fie votant D.A. scad foarte mult (la aproximativ un sfert) dacă persoana are încredere ridicată în PSD. Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 5. Predictori ai încrederii în partide (regresie logistică; model parțial) Variabilă dependentă
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
supraunitară semnifică o relație de asociere pozitivă iar o valoare sub-unitară asociere negativă. Lipsa unei valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p≤0.05). Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 7. Predictori ai partizanatului (regresie logistică; model parțial) Variabilă dependentă: partizan... PSD D.A. PRM Bărbat 1,70 Numărul anilor de școală 0,92 Relații 1,09 Maghiar 0,33 0,53 0,00 Pensionar 1,81 Transilvania 1,92 Muntenia 1,84 Direcția în care merge țara (-1 greșită; +1 bună
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
supraunitară semnifică o relație de asociere pozitivă, iar o valoare subunitară asociere negativă. Lipsa unei valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p ≤ 0,05). Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 8. Predictori ai partizanatului (regresie logistică; model complet) Variabilă dependentă: partizan... PSD D.A. PRM Maghiar 0,42 Pensionar 1,38 Transilvania 0,39 Muntenia 0,41 Probleme la nivelul localității 1,02 Evoluția așteptată a traiului pentru anul următor 0,70 Interes declarat pentru politică 1,56 Se informează pe teme
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
FULL RELEASE șdatasetț. Ann Arbor, MI: University of Michigan, Center for Political Studies, 4 august 2003. *** World Values Survey (WVS) și European Values Survey (EVS) (1999 / 2000), CD-ROM. Index Afiliere religioasă Alegători tipuri de determinanți ai apartenenței la tipurile de „partizani” „pragmatici” non-votanți „ignoranți” Capital relațional social uman Corupție Comunism Credincios orientat mai mult spre rugăciune obișnuit de duminică minimalist Credință religioasă Criminalitate reală percepută consecințe Criticism social Cultură rurală politică Deprivare relativă Dezirabilitate socială Dezordine socială Dezvoltare a localității socială
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
spațiu privat Satisfacție față de viață față de locuință/locuire Secularizare Sentiment de insecuritate în locuință în zona rezidențială Socializare modele de de gen Spațiu urban Stereotipuri despre locuri Stratificare socială Străin Străinătate Teamă de infracțiuni Toleranță Urbanizare Venit Victimizare Vot pragmatic partizan teorii despre relația dintre încredere și predictori ai intenției de Zone rezidențiale caracteristici ale etichetarea percepția Pentru setul de date din 2005 KMO = 0,702, factorul explicând 33% din variația variabilelor, saturațiile factorilor fiind peste ±0,500. Pentru setul de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
protest. Cei care votează diferit în funcție de contextul electoral de la un moment dat, analizând comparativ spațiul partidelor și al candidaților, pot fi considerați, într-un anumit sens, votanți raționali. Prin opoziție însă, această etichetare ar putea duce la ideea că votanții partizani ar fi unii iraționali (ceea ce nu e cazul, din anumite perspective teoretice). Prin urmare, am preferat să denumim acest tip de votant „votant pragmatic”, preluând denumirea propusă de Andrei Gheorghiță în cadrul unei discuții pe marginea acestui material. Ponderea partizanilor este
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
votanții partizani ar fi unii iraționali (ceea ce nu e cazul, din anumite perspective teoretice). Prin urmare, am preferat să denumim acest tip de votant „votant pragmatic”, preluând denumirea propusă de Andrei Gheorghiță în cadrul unei discuții pe marginea acestui material. Ponderea partizanilor este relativ mai apropiată de cea înregistrată în alte democrații foste comuniste, deși inferioară (doar Polonia are o pondere similară), însă la aproape jumătate din media celorlalte țări europene (53% conform ESS 1, 2003; 51% conform ESS 2, 2005). Ponderea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
este relativ mai apropiată de cea înregistrată în alte democrații foste comuniste, deși inferioară (doar Polonia are o pondere similară), însă la aproape jumătate din media celorlalte țări europene (53% conform ESS 1, 2003; 51% conform ESS 2, 2005). Ponderea partizanilor puternici este, de asemenea, ceva mai mică. Fiecare model a opus un tip de alegător la toate celelalte tipuri cumulate, prin urmare coeficienții de regresie logistică (reprezentați în tabel prin semne) din dreptul unui predictor (variabilă independentă) arată șansele ca
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
tradițional. Acești zece ani de istorie italiană care i-au adus pe locuitorii Peninsulei să voteze în favoarea lui „contra” la referendum i-au produs - prin același mecanism profund - și pe acești fasciști a căror cultură este identică cu cea a partizanilor lui contra la referendum. De altfel, ei sunt câteva sute sau mii; iar dacă guvernul și poliția ar fi vrut, ei ar fi dispărut complet din scenă încă din 1969. Fascismul masacrelor este deci unul nominal, lipsit de o ideologie
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
luptător și, pe deasupra tuturor oscilațiilor sale politice, om cu ferme convingeri progresiste, era firesc pentru Hasdeu, care încerca și profunde sentimente de simpatie și recunoștință pentru domnitorul Al. I. Cuza, să intre fără ezitare în aspra dispută publicistică pe care partizanii lui Cuza o purtau cu adversarii acestuia, combătând cu violente mijloace satirice „coalițiunea” dintre partidele „anti-conservatoriu” și antiprogresist”. Spre deosebire de alte periodice satirice ale epocii, în A. satira și literatura se împletesc reușit. Hasdeu nu se mulțumește numai să ia în
AGHIUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285199_a_286528]
-
publicație care merită să fie menționată este Bulletin d’Informations pour les Roumains en Exile (BIRE). Încercînd să se adreseze tuturor românilor din exil, editorii considerau că „majoritatea tipăriturilor românești nu se adresează publicului cititor, ci unei clici restrînse de partizani ai ideilor susținute de publicațiile În chestiune”. În țară, tirajul cel mare Îl aveau ziarele de informație, pe cînd În exil „toate publicațiile sînt făcute de amatori și diletanți”. Primul număr a apărut la 10 februarie 1948. De regulă, ziarul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Partidul Socialist revenea la putere, sub conducerea lui Fatos Nano, de curînd eliberat din Închisoarea la care fusese condamnat pentru corupție, iar autorul, albanez din Statele Unite și director din 1986 al secției albaneze de la Voice of America, este evident un partizan al lui Berisha, președintele Înlăturat În 1997. Cu toate acestea, avem de-a face cu o lucrare temeinic documentată și capabilă de a prezenta imparțial o situație extrem de complexă. Chiar acolo unde singurele explicații sînt acelea pe care le aduc
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
speranța ca o restaurație a monarhiei să garanteze ordinea și o viață politică onestă. Proclamat rege În exil, În 1961, la moartea tatălui său Zog, Leka I a fost susținut de partidele Național-Democrat și Legalitatea, dar la referendumul din 1997 partizanii săi reprezentau numai 33% din numărul votanților (cifră contestabilă, avînd În vedere că opțiunea pentru republică a avut loc În condițiile În care partidul Socialist domina cea mai mare parte din teritoriu, iar monarhiștii erau asociați cu partidul a cărui
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a descrie acest fenomen, cercetătorul Shari J. Cohen a formulat conceptul de „uitare statal-organizată a istoriei” care, În cazul României, a fost perfect aplicat, iar astăzi asistăm la demonstrarea lui. Perioada antonesciană este un astfel de subiect controversat, dezbătut, cu partizani și contestatari. Pentru cinci decenii, cazul Antonescu a reprezentat un subiect tabu, interzis dezbaterilor publice, documentele epocii fiind analizate de un cerc restrîns de istorici (În general, cei de la Institutul de Istorie al CC al PCR), iar după angajarea regimului
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
regimului comunist au fost rare și nici una nu a amenințat să-l răstoarne” este chiar prima frază a capitolului (p. 176; aceeași idee este reluată la p. 180). Cea de-a doua chestiune: „cîtă vreme au fost În libertate, ei [partizanii] au contrazis afirmația regimului potrivit căreia ar avea control deplin asupra țării” (p. 178). Fenomenul nu a fost cunoscut În vest. Însuși autorul nu amintește decît grupurile de rezistență foarte cunoscute; este vorba despre cele din Munții Făgăraș, atît pe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
celor considerați nesiguri, În contextul măsurilor „antititoiste” mai largi. De altfel, chiar din cifrele oferite de autor, proporția etnicilor români (inclusiv refugiați basarabeni, bucovineni și macedoromâni) apare covîrșitoare. Cei doi securiști (Constantin Apăvăloaie și Florea Lungu) morți În confruntarea cu partizanii din grupul „Haiducii Muscelului” (Arsenescu-Arnăuțoiu), În noaptea de 18/19 iunie 1949, nu erau ofițeri (p. 179), ci subofițeri. CÎt despre Ion Marinescu și Titi Mămăligă, doi membri ai rezistenței din Munții Făgăraș, versantul sudic, ei nu au căzut În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
50 privind lumea rurală și să explice, cu mijloacele psihologiei, reacția violentă a comunității țărănești la această politică. „Astăzi: Nucșoara”, primul capitol, este o anchetă sociologică a Nucșoarei contemporane, realizată prin intermediul interviurilor de istorie orală atît cu foștii susținători ai partizanilor, cît și cu cei care au preluat puterea În sat după 1946-1947. Autoarea descoperă o comunitate care nu reușește, Încă, după cincizeci de ani, să-și găsească echilibrul. Memoria Își cere drepturile: Nucșoara este marcată de dispute care au ca
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
argumentate, formulele și cifrele folosite fiind greu de contestat. Tema aleasă este de actualitate, iar concluziile pot fi utilizate În cadrul unui eventual proces de ajustare a sistemului electoral românesc. Ea are, de altfel, un vag caracter normativ, autorul declarîndu-se un partizan al proporționalismului În cadrul sistemul reprezentativ mai degrabă decît al majoritarismului. Raționamentele sînt construite cu grijă, firul lor putînd fi relativ ușor urmărit pînă la concluzii, În ciuda abundenței de cifre și formule statistice. Lucrarea umple un gol În analiza politică românească
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]