1,641 matches
-
în literatura și critica literară. E de reținut crezul profund umanist al scriitorului, care atribuie "omeniei" (și, subiacent, sentimentului morții) rolul de factor de echilibru, absolut necesar în elaborarea vieții active, deoarece împiedică "dezlănțuirea voinței de putere într-o formă pasională, de lipsă de obiectivitate, de micime sufletească, de ură și de răzbunare, de jalnică zădărnicie și de zbucium inutil sub glaucul ochi al neantului". "Omenia" constituie de fapt, pentru Lovinescu, virtutea supremă, singura care conferă criticului literar (discernătorului de valori
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
e vorba de dragoste. Negăsindu-și o exteriorizare legitimă, el se reține și invadează toate încăperile sufletului [...], ajunge să paralizeze toate forțele sufletești prin întreținerea unei febre continue, de care omul de rând nu poate scăpa decât doar prin crimă pasională, iar artistul prin transferul ei în ficțiune poetică: procesul cel mai obișnuit al creației artistice". 99 Vezi comentariul Gabrielei Omăt din E. Lovinescu "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., pp. 484-485. Femeile la care se referă frecvent Lovinescu sunt
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în română. Metafora lui e smulsă din expresia identității, din specificul național. În amintirea lui, Monica Lovinescu citează poezia Țara din gând (act neobișnuit în memorii), deoarece o consideră semn "al fervorii unui atare angajament în același timp lucid și pasional"133, măsură a degradării condiției umane. Monica Lovinescu revine în Madrid ca într-un spațiu de reculegere, de regăsire, de trăire spirituală. Convorbirile interminabile cu Busuioceanu o determină să-l considere unul dintre cei mai fervenți intelectuali, mereu aflat în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
necorupt. Ținta lui este de a oferi coerență culturii românești. Cronicile de la "Europa Liberă" nu pot exista în afara dialogului argumentativ și polemic. Camil Petrescu subliniază contrastul dintre textele sale și insuficiența, eroarea, falsul criticii impresioniste: "om al "antitezelor" încorporate, trăite pasional și exhibate pe un plan estetic psihologizat, într-o "lăcomie" de tensiuni, scriitorul își ascute stilul diatribelor, muindu-l în substanțe corozive"265. Pentru Monica Lovinescu, critica este artă și știință, studiu sistematic al literaturii diferit de literatură, prilej de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cum îl numește N. Manolescu: „Preponderența moralului asupra psihologicului: subiectul se pierde în obiect. Caracteriologie, tipicitate“. - Portretul psihic surprinde caracteristici ale personalității eroului, aptitudini înnăs cute sau dobândite (natură introvertită/extravertită; temperament impulsiv, coleric/melancolic, ezitant; fire rațională, lucidă/pragmatică/pasională/visă toare/șovă ielnică/contradictorie, imprevizibilă; gândire logică/asocia tivă/imagina tivă/creativă/prac tică etc.). Este utilizat frecvent în proza modernă, „ionică“, în care „va lorile dominante sunt de ordin personal. Autenticitate, interioritate, intimitate“ (N. Manolescu). - Portretul complex (mixt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sens, următoarea afirmație a lui Xenopol: "Faptele omenești sunt de două soiuri: acelea ce se referă la inteligență, care sunt necontenit schimbătoare, istorice, și acelea ce țin de viața lui animală, în care intră partea cea mai intimă a vieții pasionale. Aceasta din urmă se vor repeta totdeauna, schimbându-se numai prea puțin și aceasta numai în modul lor de manifestare care împreună adeseori elemente intelectuale. Limba, gândirea, religia, știința, artele și meseriile poporului se vor schimba. Iubirea, ura, gelozia, invidia
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
la același feliu de fapte. Dacă ar fi deci cu totul neistoric a conchide de la un fenomen intelectual din vremurile noastre la unul de aceeași natură din timpurile trecute, este din contra cu totul îndreptățit a admite că în sfera pasională omul a lucrat întotdeauna în același mod și a induce, acolo unde nu avem probe direct, din faptele precum ele se petrec sub ochii noștri, cele ce au trebuit să se întâmple în timpurile necunoscute"4. Aceleași structuri nucleare în jurul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
îngerească, / cu sufletul din vânt" poate fi victimă a ielelor. "Zburătorul", altă făptură imaginară, lasă "pete vineții" pe trupurile femeilor și văduvelor tinere, precum și o melancolie tip "mal d'amour". Mulți bolnavi psihici, mai ales cei cu stări așa-zise "pasionale", erau considerați ca victime ale unor astfel de acțiuni. În Moldova sunt încă recunoscute "faptul" sau "datul", boli care nu vin de la spirite, ci de la anumite persoane, în special de la femei, care "leagă". Din practică știm că mulți rurali suferind
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și care poate căpăta o semnificație medico-legală (Romanescu; 1970, 1973 etc.). Dimpotrivă, pentru a obține simpatia unor persoane, în scopuri special matrimoniale, sau de desfacere a unor căsătorii sau legături deja existente, în scopul de a influența deci legături afective, pasionale, se utilizează, încă, "farmece" care, prin prezența și răspândirea lor, atestă mentalitatea mei veche, tradiția de a chema spiritele în necazurile sufletești de tot felul (S. Fl. Marian). Biserica acceptă unele "cetiri" religioase, admise de oficialitatea canonică, dar într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
acomodate timpului. Astfel, sunt încă obișnuite și numeroase reclamații de otrăvire criminală contra unor femei, care, prin tradiție, știu arta fierturilor secrete. Am amintit de obișnuita convingere a unor psihastenici, obsedați de impotență sexuală, că au fost "legați". Multe stări pasionale sunt încă atribuite unor farmece. Circulația acestor idei se face însă numai subsidiar. Numai intimilor și medicului sunt, eventual, confesate. BIBLIOGRAFIE 1. Arh. Stat. Iași, Mss. nr. 1627 2. Arh. Stat. Iași, Mss. nr. 1791 Alexandria. Copie comentată de Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Pentru judecătorul pravilist alienația era acută, cronică sau periodică. Diferențierea relativ clară a acestora este recomandabilă. Pe lângă cazurile în care starea psihică patologică este evidentă, există încă alte situații, printre care dragostea și beția. Pentru dragoste referința vizează, probabil, stările pasionale, căci se menționează: "Dragostea se aseamănă cu beția, așișderea și cu nebunia și mai vârtos easte și mai rea chinuire decât acelea, decât toate, drept aceea... și pedepsirea vinovatului din dragoste este mai mică". În cazul beției, vraciul expert va
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sau hiperhipofizar. În cadrul aceluiași tip somatic intră numeroși epileptici, deliranți cronici sau dictatori. Fără a voi să face aici nici un fel de considerație de ordin politic, apropierea de mai sus nu poate să nu ne impresioneze. La escroci, la criminalii pasionali, găsim mai des un alt tip somatic, cel longilin,cu osatura mai subțire, mai puțin masivă etc.". Alături de Gh. Marinescu, C. I. Parhon este unul dintre primii autori români care au studiat sistematic procesele complexe, biologice, psihologice și sociale ale
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de discurs și stilul sînt privite nediferențiat, cît și conceperea textului filozofic ca fiind ceva incomparabil cu scriitura caracteristică altor tipuri de opere culturale. Particularizarea scrisului filozofic după învățații alcătuitori de sisteme se realizează în mod eficient, nu prin diferențele pasionale, volitive sau de fantezie, ci prin manierele diversificate și multilaterale, dar întotdeauna coerente, ale manifestării rațiunii. B i b l i o g r a f i e Austin, J. L., Cum să faci lucruri cu vorbe, Editura Paralela 45
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
piatră"; "Ai să te faci urâtă, fată tristă, fată de fum"; "Ai să te faci urâtă, fată amară..." În texte subliniat lirice ca acestea, sentimentalul Geo Dumitrescu, marcat de "alergia singurătății" (Singur-lună), pune surdină ironiei sau e de-a dreptul pasional. Când problematizează la modul grav (ca în Treptele iertării, în Macarale la marginea orașului și în alte pagini), rostirea, alta decât cea ținând de "realismul" străzii, e mai puțin personalizată. În totul, frazarea eruptivă din tinerețe, comportă, o dată cu Aventuri lirice
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Ioan Alexandru reia biblicul ubi sunt: Unde sunt frații, unde-i sora (...) / Unde-i groparul cel bătrân (...) / Ce-i cu aceste cruci prin cimitire, / Aceste reci inscripții cine sunt?" Pelerin imaginar în toate unghiurile și în special explorator al etniei, pasional și reflexiv, programul său tinde spre panoramic și uriașenie. Stilistic, arhitectonic, Imnele bucuriei prefațează toate construcțiile viitoare de gen: viziunea (supradimensionată hugolian), regia, mișcarea, instrumentația verbală, toate instituie o heraldică particularizantă între introspecție și oracular. Texte imnice, acum uitate, publicase
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Esențială în discursul lui Ioan Alexandru ca imnograf e participarea la o frumusețe multiformă: frumusețe-natură, frumusețe-istorie, frumusețe etică. Timpului care macină cetăți i se opune, existențial vorbind, o viață plenitudinară demn adăugată înaintașilor din fresce și vechi inscripții. Masca imnografului pasional, conștient totuși de semnele relativității, e a unui cronicar și a unui moralist; în rostirea cronicarului coexistă tandrețe și flăcări; în cea a moralistului frapează tristeți, opriri în loc, gravitate. Imnele iubirii(1983) proclamă prioritatea absolută a iubirii creștine, dimeniune unificatoare
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Și-mi stă bine cu franjurii ploii în păr. Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că tu Ești departe plecat și eu te aștept. Sunt cea mai frumoasă femeie și știu să aștept. Valorificat scenic de actrița Valeria Seciu, textul acesta pasional prevestind o carieră era certificatul de liberă-trecere spre marea poezie. Pereche cu inspiratul Descântec de ploaie era un Dans în ploaie, în regie subtil-fascinatorie; în fapt, nu mișcarea exterioară, nu spectacolul în sine focalizează atenția, ci vitalismul, un tumult vivace
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de singurătate, / Zeitate ambiguă / Îngropată până la brâu în pământ (Iubire). În urmă, un șir de părinți necunoscuți, / În față, un șir de fii necunoscuți, / Ce știm? Pe cine cunoaștem? (Nordul). Eul mobil al poetei balansează între o trăire meta-rațională, eruptivă, pasională, și o luciditate transtemporală; legănare continuă între memoria trecutului, cu mecanismele ei, și proiecție în cântul eliberator. O poetică a reveriei, o nobilă formă de umanism activ își aliază rigorile conștiinței morale. O caracterizează exilul unei părți a ființei intime
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
elocvență" (Letteratura italiana, 1936). La rându-i, Dimov amplifică (prin reluări în exces) un cuvânt, o imagine, un nucleu mental, risipindu-se în eforturi variaționale. Prețiozitățile, tiradele lui lirice, mostre de oratorie savantă, cresc pe un fond unduitor, pe cât de pasional, pe atât de neutru, de unde tandrețea difuză și ludicul. O astfel de poezie de jocuri calculate e, de multe ori, un derivat cultural agrementat cu inserții parodice, discurs deturnat în calambur și zeflemea. În Examenul, să zicem, autorul e cel
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Goethe și Dostoievski, la Rilke și Borges; modernul eruptiv, "nebun după pictură", cheamă în pagină exponenți ai freamătului mundan precum Géricault, norvegianul Munch, Van Gogh, japonezul Hokusai. Trei ani mai târziu, în Poeme din Ev-mediul odăii (1991, un George Vulturescu pasional, un imaginant bine așezat în propria-i mitologie și în prorpiile tipare mentale, se adresează (ca odinioară Vinea, Emil Botta, Tonegaru, Roll) unei Doamne -, fantomă mută, simbolizare spectrală a feminității. "Cel singur, Doamnă, intră pe străzi / Ca soarele-n nouri
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de viață. Curentele de stânga, tineretul rebel, ecologia radicală au declarat război contra pseudonevoilor, contra consumului iluzoriu de obiecte, contra risipei bogățiilor. O întreagă generație a denunțat domnia pasivității și a condiționării generalizate, în numele libertății totale, al creativității, al voluptății pasionale. În mod evident, această fază și-a trăit traiul, spiritul revoluționar nerezistând farmacelor Edenului consumerist. S-a edificat o cultură nouă care substituie visurilor de discontinuitate istorică un cult al înfloririi persoanei, al calității vieții, al sănătății perpetue. Înseamnă aceasta
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ce reduce cursa spre consum la niște confruntări și rivalități onorifice, ea a știut să recunoască aici un fel de experiență metafizică, o „explorare a existenței”, implicând chestiunea timpului, a spațiului și a sinelui. Aceste analize care insistă asupra dimensiunilor pasionale, ludice, existențiale ale lumii tehniciste merită salutate. Rămâne de văzut dacă metafora dionisiacă se potrivește într-adevăr vremurilor ce vin. Ecoul provocat de această problematică și analizele sociologice pe care le-a alimentat cer să ne oprim asupra ei, reexaminându
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
hiperconsum care, preamărind plăcerile vieții private, favorizează traiectorii mai personalizate, priorități diferite între polul privat și polul profesional al existenței. De aici rezultă diversificarea modurilor și a gradelor de implicare a propriei persoane în viața profesională. Când distanțare, când atașament pasional: faza III e însoțită de pluralizarea și de subiectivarea modurilor de a te raporta la muncă 11. La fel cum se adâncesc inegalitățile economice, tot astfel se adâncesc și inegalitățile subiective în materie de implicare profesională. În societatea de hiperconsum
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cuplu, despre fidelitate, gelozie, decepție. Iubirile și despărțirile celebrităților alimentează presa people. În mod evident, sentimentul constituie o tematică majoră permanentă a producției și a consumului cultural. Astăzi, ca și ieri, publicul din democrațiile de hiperconsum e amator de imaginar pasional. Promovarea socială a lui homo eroticus n-a provocat naufragiul așteptărilor și nici al discursului în materie de iubire. Cum poate cineva vorbi de lipsa sentimentului și de secătuirea conținutului afectiv al relațiilor, când despărțirea unui cuplu celebru ocazionează drame
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cu aspect erotoman, ca manifestare incipientă a unei stări maniacale, ansamblul de tulburări ameliorându-se prin litioterapie. Și noi, împreună cu Gal (1993), am observat recent două cazuri de erotomanie la doi adolescenți: - un adolescent de 16 ani prezenta un delir pasional în cadrul manifestării unei stări depresive majore. Dacă revendicările amoroase se definesc prin existența a trei faze, speranță, supărare, ranchiună, caracteristici ale erotomaniei după Clerambault, un sindrom depresiv apare în prim plan. Adolescentul este trist. Starea depresivă invadează puțin câte puțin
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]