1,467 matches
-
română. Manual pentru clasa a V-a. București, EDP, 1983; Mihaela Butoi; Gh. Constantinescu-Dobridor, Limba română. Manual pentru clasa a VI-a. București, EDP, 1983], în: Luceafărul, 26, nr. 39, 1983 p. 1,6. [215] TUDORACHE, GEORGETA, Studierea noțiunii de pastel în legătură cu poezia „Iarna" de Vasile Alecsandri, CM, 2, 1983, 20-24. [216] ȚEPELEA GABRIEL, Limba română în școli și facultăți, în Argeș, Pitești, an 18, nr. 4 (1940), p. 15, nr. 5 (141), mai, 1983. [217] ȚION, ALEXANDRU, Lectura literară și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
conținutului. Tribînv, 3, nr. 5, 1992, 7. [5] ANTONESCU, F.; ANTONESCU, S. M. Teste de limba română pentru admiterea în liceu. București, TL, 1992, 62 p. [6] ANTONESCU, GHEORGHE. Lucian Blaga: Gorunul. în: SC, 1992, p. 79 80 [7] ANTONESCU, GHEORGHE. Pastelul Oaspeții primăverii de Vasile Alecsandri. în: LRAL, 1992, p. 117-118. [8] AVRAM, MIOARA, Admiterea în învățământul superior. Pregătirea la limba română, Tribînv, 3, nr. 3, 1992, 3. [9] AVRAM, MIOARA, Inventarul cunoștințelor de bază, Tribînv, 3, nr. 12, 1992, 4
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Gramatica practică pentru ciclul primar, București, Editura Coresi, 2006, 192 p. [5] BRÂNZEI, GHEORGHE, Literatura contemporană în școală, Piatra-Neamț, Alfa, 2006, 104 p. [6] BRICEAG, ADRIANA; BOGDAN, CĂTĂLINA, Jocul cuvintelor: exerciții de limba română pentru clasa a IV-a, Brașov, Pastel, 2006, 84 p. [7] BUȚIU, OVIDIU V., Eminescu și constelația sublimului, Târgu Mureș, Ansid, 2006, 251 p. [8] CASANGIU, LARISA ILEANA, Literatură română și literatură pentru copii: note de curs și sugestii de lecturi plurale ale unor opere, Constanța, Nautica
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de verosimil, Încât o clipă am crezut că D-na Oltea, ca o adevărată alpinistă a participat la expediție! Ipostaza În care Își exprimă eul creator se aseamănă cu aceea a poetului călător Vasile Alecsandri, și mai ales cel din pastelul Serile la Mircești: Aci-n singurătate, pe când afară ninge Gândirea mea se plimbă pe mândri curcubei Pân’ce se stinge focul și lampa-n glob se stinge Și saltă cățelușul de pe genunchii mei. Și autoarea noastră trăiește În solitudine, cu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
-ar Dumnezeu/ Să-i se-ntoarcă tot în bine/ Cum se-ntoarce fusul meu!// ...Baba Cloanța se pornește/ Fără grijă de păcat,/ Cu Satan încălecat/ Ce din dinți grozav scrâșnește/ Și tot blastămă turbat". Încheierea este într-o feerie de pastel la poemul Baba Cloanța: "Iară-n urmă liniștită/ Dulce unda-și alină,/ Și în taină legăna/ Fața lumii înnălbită/ Ce cu ziua se-ngâna...". Astfel apare determinismul ce anunță inițiatului sfârșitul: Când pe malu-i trece noaptea/ Călătorul șuierând,/ Printre papuri
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Ce cu ziua se-ngâna...". Astfel apare determinismul ce anunță inițiatului sfârșitul: Când pe malu-i trece noaptea/ Călătorul șuierând,/ Printre papuri când și când/ El aude triste șoapte/ ș-un glas tainic suspinând." În fiecare poem și mai ales în Pasteluri mesajul pare incomplet, conștiința lumii exterioare fiind receptată de organele noastre de simț la nivel mental. Lanțul de asociație nu se sfârșește prin ultimul vers. Subconștientul este doar sensibilizat; trezește o întreagă realitate parcă frustrată de liniștea ce deghizează un
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de Prof. Gh. Balan, P. Neamț L-am cunoscut pe Aurel Băeșu când era la Gimnaziul din Fălticeni, cu prilejul expoziției de Caligrafie și Desemn la sfârșit de an școlar (1912), când m-au atras planșele lui cu desene în pastel și Condé (terminase 4 clase). În toamna aceluiași an a plecat la Școala de Belle Arte din Iași și ne întâlneam când venea în vacanță la Folticeni. Hoinăream împreună prin împrejurimile orașului și pictam, până când pleca toamna la cursuri în
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
cotropindu-ți până și intimitatea, să nu prindă. Pe acest principiu funcționează propaganda, care până la urma-urmei, este o împrăștiere de știri false. Vă mai amintiți de sceneta aceea hazlie, cu care poetul care vrea cu orice preț să-și lanseze pastelul? „Versurile” sunt prea valoroase ca să nu le fi ținut minte din prima audiție: „Danga-langa! Danga-langa!” Sună-n asfințit talanga Și de la pășune, iaca, Tacticoasă vine vaca. Nu mai vrea să umble creanga, Vinea-acasă, Danga-lanaga!” „Versurile” cu pricina erau băgate insistent
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pe sublinierea doar a unei/a unor trăsături sau a unor mijloace/ procedee de portretizare) - sau la prima vedere; ... c) argumentarea apartenenței unui text la un gen și/sau la o specie literară (basmul, schița, nuvelă, românul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia); ... d) analiza sumara a unui text literar, prezentat candidatului, valorificând structura acestuia și resursele expresive ale limbii; ... e) exprimarea, într-un mod corect, logic, convingător și coerent, a unor idei și opinii despre textul selectat; ... f) aplicarea normelor
PROGRAMA din 29 august 2001 PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE CAPACITATE 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]
-
trecere de la o unitate narativa la alta, conflicte, personaje, semnificația titlului operei; organizări specifice genului epic: povestirea, schița, nuvelă, românul, poemul eroic, epopeea); - identificarea secvențelor constituente ale unui text descriptiv liric (tema, elemente de structură, motive; organizări specifice genului liric: pastelul, elegia, meditația, oda, glosa, satiră, sonetul, rondelul); - identificarea și relevarea structurilor specifice genului dramatic (structura subiectului, particularitatea subiectului, a conflictului, specificul personajelor, /limbajul, convenția spectacolului; organizări specifice genului dramatic: tragedia, comedia, dramă); - analiza unui text integral sau a unui fragment
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
Călinescu - Enigmă Otiliei 11. Mircea Eliade - La țigănci, Maitreyi 12. Vasile Voiculescu - Lostrița 13. Marin Preda - Morometii I, ÎI 14. Mari Sorescu - Iona POEZIA 15. *** - Balada (la alegere, una dintre următoarele balade: Miorița, Toma Alimos, Monastirea Argeșului) 16. Vasile Alecsandri - Pasteluri (Miezul iernei, Malul Șiretului) 17. Mihai Eminescu - Floarea albastră, Sară pe deal, Revedere, Luceafărul, Scrisoarea I, Glossa Oda (în metru antic) 18. Alexandru Macedonski - Noaptea de decemvrie, Rondelul rozelor de august 19. Octavian Goga - Rugăciune 20. George Bacovia - Plumb, Lacustra
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
vârfuri pentru penițe - 10 9608.99 -- Altele: 9608.99.10 --- Portcreioane, portstilouri și altele similare - 10 --- Altele: 9608.99.92 ---- Din metal - 10 9608.99.98 ---- Altele - 10 96.09 Creioane (altele decât creioanele de la poziția 96.08), mine, creioane pastel, cărbune pentru desen, cretă de scris sau de desenat și cretă pentru croitorie; 9609.10 - Creioane cu mină și creioane pastel, având mină într-un înveliș rigid. 9609.10.10 -- Cu mină de grafit - 10 9609.10.90 -- Altele - 10
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
metal - 10 9608.99.98 ---- Altele - 10 96.09 Creioane (altele decât creioanele de la poziția 96.08), mine, creioane pastel, cărbune pentru desen, cretă de scris sau de desenat și cretă pentru croitorie; 9609.10 - Creioane cu mină și creioane pastel, având mină într-un înveliș rigid. 9609.10.10 -- Cu mină de grafit - 10 9609.10.90 -- Altele - 10 9609.20.00 - Mine pentru creioane sau creioane mecanice - 10 9609.90 - Altele: 9609.90.10 -- Creioane pastel și cărbuni pentru
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
mină și creioane pastel, având mină într-un înveliș rigid. 9609.10.10 -- Cu mină de grafit - 10 9609.10.90 -- Altele - 10 9609.20.00 - Mine pentru creioane sau creioane mecanice - 10 9609.90 - Altele: 9609.90.10 -- Creioane pastel și cărbuni pentru desen - 10 9609.90.90 -- Altele - 10 9610.00.00 Plăci de ardezie și table pentru scris sau desen, cu sau fără râma - 10 9611.00.00 Ștampile manuale de datare, sigilare, numerotare, timbrare și articole similare
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
cu importanța fiecăruia...” (C.Petrescu, Procust, 76) șcircumstanțial referențialț, „Îl cunosc de când trăia prima lui soție, care va să zică, de mai bine de 30 de ani.” (M.Eliade, 426) șcircumstanțial temporalț, „Poezia de imitație a naturii duce la descripție și, deci, la pastel.” (G. Călinescu, U.P., 81) școmplement indirectț Uneori, coordonarea concluzivă nu se desfășoară în continuitate semantică. Termenul secund al relației, purtător al concluziei, poate reprezenta o deducție determinată de planul semantic al termenului (sau enunțului) anterior: „- Dar cine ești d-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Genaru”. Două certificate demne de istoria literaturii române. Vă mulțumim! VASILE ORAC: Fiecare carte are universul ei Stimate Vasile Orac, la sfârșitul lunii octombrie ați deschis, la Galeriile „Arta” din Bacău, o excelentă expoziție de grafică de carte, desen și pastel. De ce ați ales simezele băcăuane pentru prima dumneavoastră ieșire în public de unul singur? Pentru că, anul trecut, în Tabăra de creație plastică de la Tescani, pictorul Ilie Boca, președintele Filialei UAP, mi-a făcut o invitație în acest sens, reînnoită cu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
genera îmbunătățiri impresionante ale stării de spirit, ale randamentului în muncă și ale stării de sănătate. Culoarea pereților din clădirile destinate tratării sănătății pacienților are o mare influență în vindecarea acestora. Se poate alege astfel între verde-deschis și un albastru pastel. Nu este indicat ca birourile , sălile de ședință sau de conferințe să aibă pereții albi, întrucât albul induce micșorarea ritmului și intensității diferitelor activități. Pentru aceste spații de lucru culorile cele mai potrivite sunt galben, verde, orange sau combinații ale
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
ambianța, modifică luminile și umbrele spațiilor, formele și contururile interioarelor. Fiecare culoare se poate obține într-o mare diversitate de nuanțe. Culorile prea închise (albastru, verde) induc în general stări depresive, cele prea tari (roșu, orange) sunt obositoare însă culorile pastel (azuriu, roz) crează bună dispoziție și optimism. Culoarea dinamizează spațiul, îi înnobilează dimensiunile, tot ea este cea care poate „mări” sau „micșora” un interior, îl poate anima și înveseli sau îl poate face monoton, neagreabil sau chiar ostil. Culorile au
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
cuvântului voiles - pânze și voaluri își află deopotrivă „mobilul” inspirației în mediul artistic frecventat de Debussy la cumpăna dintre secole. Considerând prima dintre acestea, respectiv cea de „pânze”, imaginile vizuale corespondente pot fi considerate peisajele marine ale lui Whistler sau pastelurile mai puțin cunoscute ale lui Degas, care se presupune că ar fi fost admirate de către Debussy. Privind din prisma celei de-a doua semnificații, numeroși comentatori consideră acest preludiu ca o posibilă aluzie la voalurile strălucitoare ale lui Loie Fuller
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
56) ; lună (79) - soare (30) ; nor,umbră (100+37) - senin (21); întuneric,întunecime (13+2) - lumină (54) Transformarea primelor două metale nobile în efluvii reverberante și sonore are loc în clipa revelației, iar versurile în care T. Vianu văzuse un pastel, conțin de fapt magia proteică a elementelor: „Când torsul s-aude l-al vrăjitor caier Argint e pe ape și aur în aer.” Aceeași obsesie eufonică metaliferă domină subconștientul bolnav al lui Eminescu, autor în anii întunecării al strofei perfecte
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
noi înșine prin legături intime“ (Constantin Negruzzi. Introducere la scrierile lui). O mărturie înrudită, mergând până la conștiința scindării, ne oferă mai vârstnicul C. Negruzzi: „în mine sânt doi oameni deosebiți, românul vechi și românul nou“ (Scrisoarea VIII). Și în autorul Pastelurilor, consideră G. Ibrăileanu, „s-au luptat întotdeauna două tendinți: tendința de înnoire, de reformare, și tendința de conservare, care au rămas alăturea, antagonice“ (Spiritul critic...). O structură duală, după opinia aceluiași, ar fi avut și A. Russo: „om nou“ prin
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
pentru modul retoric al pașoptismului; "colindele line ale stelelor vechi urcă în clarul de lună încet ca un fum" ar putea oricând să fie o parafrază aritmică, din punct de vedere al ritmurilor clasice, antice, după vreo imagine luată din pastelurile de iarnă ale lui Alecsandri; "scutură-ți părul, unduiosul, de zână" sună eminescian, datorită rarului epitet "unduiosul", proprietate lirică a poetului care a scris versul ce-l obseda prin muzicalitatea lui pe Sadoveanu, "unduioasa apă sună". Poemul acesta reușește singur
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
să trăiască. Amalgamarea idealului cu concretul ("orașul-idee") șterge posibilitatea unei dihotomii ontologice între lumea ideilor și cea reală. Singura realitate cunoscută sau intuită de umanitatea aceasta confruntată cu iminența morții este aceea sumbră, cenușie a suferinței. Poate de aceea și pastelurile lui Caraion sunt adesea proiecții fantasmatice, grotești ale angoasei. Legătura cu universul acvatic se realizează într-o manieră diferită, nu mai este prezentată aici o lichefiere a lumii care se îndreaptă lent către moarte, căci moartea este deja aici: "diminețile
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Lunii mă îneacă precis". Proiectarea în viitor banalizează trăirea care-și pierde caracterul de inedit. Cu aceeași retorică a provocării audienței (pe care o descoperim și la avangardă) se deschide și Conspect de toamnă, titlul refăcând ironic sintagmele consacrate pentru pasteluri. Textul poetic nu mai e unul mimetic. "Domnilor,/ am vrut să scriu ceva și despre toamnă,/ dar toamna aceasta a fost banală/ căci toate toamnele-s la fel și vă asigur:/ Niciuna n-are temă originală". Se observă o anumită
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
șirul/ Floricică de izvor, -/ Ori te-a tremurat zefirul/ Pe cînd eu plîngeam de dor?...” Cum se vede: o retorică facilă, diminutive folclorice, epitete uzate. Lîngă „Marguerite”, „Alean” apare mult mai pregnant decît ar fi fost plasat altundeva singur: un pastel realist, în tonuri de gri, sobru și evocare cu un accent nostalgic scurt, dramatic: „E-n zori, e frig de toamnă,/ Și cît cu ochii vezi/ Se-ncolăcește fumul,/Și-i pîlcă prin livezi.// Răsună, trist, de glasuri/Cîmpiile pustii
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]