2,964 matches
-
spre adevărul și viața care sunt Dumnezeu însuși. 3.2.2.16. Purtător de grija 3.2.2.16.1. ho poimgn șho kalósț: „păstoriul șcel bunt” (toate traducerile românești); „pastorul șcel bunt” (G-R, BS); „Pastorul șcel bunt” (BVA, C); „pastor șbonusț” (Vg); „le șbonț pasteur” (BJ); „the șgoodț shepherd” (RSV). Metaforă păstorului pentru a descrie grijă lui Dumnezeu față de popor, preluată din Vechiul Testament 303, străbate Evangheliile - în cele sinoptice inspiră parabole (Lc 15,4-7), asemănări (de pildă Judecătorul, la Judecata
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
a descrie grijă lui Dumnezeu față de popor, preluată din Vechiul Testament 303, străbate Evangheliile - în cele sinoptice inspiră parabole (Lc 15,4-7), asemănări (de pildă Judecătorul, la Judecata de Apoi, îi va despărți pe cei buni de cei răi cum desparte pastorul oile de capre); multe metafore din spusele lui Isus sunt din universul pastoral, dar la Ioan găsim o amplă alegorie în care e descrisă grijă păstorului pentru oi, ocrotirea pe care le-o asigura chiar cu prețul vieții, alegorie pe
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
o amplă alegorie în care e descrisă grijă păstorului pentru oi, ocrotirea pe care le-o asigura chiar cu prețul vieții, alegorie pe care Isus o traduce apoi spunând: egÀ eimi ho poimgn ho kalós (În 10,11): „Eu sunt Pastorul cel bun.” Epistola către evrei îl numește și ea, la un moment dat, pe Hristos ho poimgn tÄÎn probátÄn ho mégas, „Pastorul cel mare al oilor” (13,20), iar Epistola întâi a lui Petru, archipoimen, „Mai-marele pastorilor” (5,4) și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
pe care Isus o traduce apoi spunând: egÀ eimi ho poimgn ho kalós (În 10,11): „Eu sunt Pastorul cel bun.” Epistola către evrei îl numește și ea, la un moment dat, pe Hristos ho poimgn tÄÎn probátÄn ho mégas, „Pastorul cel mare al oilor” (13,20), iar Epistola întâi a lui Petru, archipoimen, „Mai-marele pastorilor” (5,4) și ho poimgn kaì epískopos tÄÎn psychÄÎn hymÄÎn, „Pastorul și purtătorul de grija al sufletelor voastre” (2,25). 3.2.2.16.2
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
11): „Eu sunt Pastorul cel bun.” Epistola către evrei îl numește și ea, la un moment dat, pe Hristos ho poimgn tÄÎn probátÄn ho mégas, „Pastorul cel mare al oilor” (13,20), iar Epistola întâi a lui Petru, archipoimen, „Mai-marele pastorilor” (5,4) și ho poimgn kaì epískopos tÄÎn psychÄÎn hymÄÎn, „Pastorul și purtătorul de grija al sufletelor voastre” (2,25). 3.2.2.16.2. ho epískopos: „Socotitoriul” (SC); „Păzitoriul” (Blaj); „Veghetorul” (BVA); „Păzitorul” (G-R); „păzitorul” (BS); „Episcopul” (cu notă
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și ea, la un moment dat, pe Hristos ho poimgn tÄÎn probátÄn ho mégas, „Pastorul cel mare al oilor” (13,20), iar Epistola întâi a lui Petru, archipoimen, „Mai-marele pastorilor” (5,4) și ho poimgn kaì epískopos tÄÎn psychÄÎn hymÄÎn, „Pastorul și purtătorul de grija al sufletelor voastre” (2,25). 3.2.2.16.2. ho epískopos: „Socotitoriul” (SC); „Păzitoriul” (Blaj); „Veghetorul” (BVA); „Păzitorul” (G-R); „păzitorul” (BS); „Episcopul” (cu notă: „sau priveghetorul”) (C); „episcopus” (Vg); „le gardien” (BJ); „the Guardian” (RSV
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de celebre în această tradiție, ei caută să le transfere într-o formă recognoscibila ca atare: al-′"kim și al-F"ti≤ („Judecătorul”), al-‘Alm („Știutorul”), Gh"fir, Ghafór/Ghaff"r („Iertător”/„Mult-Iertător”) și numele biblice BÄrQ’ („Creator”), Ro‘eh („Pastor”), ŠÄpQ” („Judecător”). Traducerea lui S.O. Isopescul ține însă mai puțin la acest lucru, si multe participii active, chiar intensive, sunt redate prin verbe la indicativ prezent: ≤așb („răsplătește”), ′afð („păzește”), Mu≤”, ‘!lim și ‘All"m („știe”), etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
adesea drept o religie în fața filosofilor și viceversa... Astfel încât nici unii nici alții nu abordează acest continent, convinși că aparține celeilalte corporații. Augustin, episcop de Hippona, Toma d’Aquino dominican și doctor în problemele îngerilor, mai târziu Malebranche oratorian sau Kirkegaard pastor protestant nu-i împiedică totuși pe filosofii de profesie să-i considere ca fiind de-ai lor. Creatori de concepe, inventatori de personaje conceptuale, utilizatori stângaci ai unui limbaj inventat, ai unei muzici, ei corespund din toate punctele de vedere
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
obicei în zonele rurale, dar și în orașe mici și centre urbane. Este un grup strâns legat și format din membrii mai multor generații și condus de către laici, conducerea este asigurată de două sau mai multe persoane ridicate din familii, pastorul are roluri specifice și nu este exclus ca relația dintre el și conducătorul principal să fie slabă sau chiar deteriorată, procedurile și concepțiile sunt neoficiale, nescrise, deciziile și planificările sunt făcute spontan, nu există o declarație scrisă a scopurilor și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
dominante timp de mai multe generații, luarea deciziilor și planificarea se situează undeva între oficial și neoficial, pentru a face o schimbare într-o astfel de biserică este nevoie de permisiunea coaliției dominante, deciziile pot fi luate spontan, fără prezența pastorului, acesta poate fi cel mult informat, deoarece el nu este considerat drept membru al grupului, pastorul își îndeplinește funcția de lider, mentor, și mai puțin de mediator). Pentru aceste biserici, planificarea și organizarea nu joacă un rol important, ține de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
neoficial, pentru a face o schimbare într-o astfel de biserică este nevoie de permisiunea coaliției dominante, deciziile pot fi luate spontan, fără prezența pastorului, acesta poate fi cel mult informat, deoarece el nu este considerat drept membru al grupului, pastorul își îndeplinește funcția de lider, mentor, și mai puțin de mediator). Pentru aceste biserici, planificarea și organizarea nu joacă un rol important, ține de eveniment sau criză, scopul principal este îndeplinirea nevoilor persoanelor participante. Membrii noi sunt acceptați dacă au
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
viitorului organizațiilor. J.C. Maxwell accentuează necesitatea creșterii preocupărilor pentru dezvoltarea viziunilor asupra viitorului bisericii. „Fără o viziune, oamenii și bisericile devin egocentrici. Oamenii încep să-și caute greșeli unii altora și biserica se autodistruge. Viziunea este un lucru fără de care pastorii și biserica nu-și pot permite să trăiască.” (Maxwell, 2001) Autorul pune direct în legătură activitatea conducerii cu dezvoltarea viziunii: „Fără o viziune, oamenii aflați în poziții de conducere vor pieri. Nu numai că îți vei pierde oamenii, îi vei
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
preoți, atunci nu vă trebuie filosofi, iar dacă vreți să aveți filosofi, nu vă trebuie preoți...” (Vlăduțescu, 1974, p. 11). În prezent, mai sunt promovate opinii asemănătoare. Pentru D.A. Lichi, lucrurile sunt clare: „...credincioșii vor continua să-l considere pe pastor drept sursa primară de ajutor atunci când se vor confrunta cu probleme în viața lor, evitând să apeleze la un specialist în boli mintale” (Lichi, 2001). În acceași direcție se înscrie și părerea lui H. Vlachos, care, deși recurge la o
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
literatura română secolul al XIX-lea reprezintă o etapă determinantă în consolidarea orientării către sistemul literar european modern, îi consacră alte studii, între care Lectură și interpretare. Un model epic (1988), dedicat începuturilor romanului românesc. Modelul epic identificat este bonus pastor și s-ar fi constituit dintr-o îmbinare a structurilor epice europene curente cu elemente literare autohtone de mare circulație, precum epistolaritatea, retorica, dramaturgia istorică și baladescul. Demonstrația se întemeiază pe argumente literare, culturale și de istoria mentalităților, plecându-se
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
Faifer, „Argumente de istorie literară”, CRC, 1978, 40; Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Mihai Zamfir, „Argumente de istorie literară”, LL, 1980, 1; Șerban Cioculescu, Căile Sfinxului, RL, 1988, 53; Ion Buzera, „Bonus pastor” și narcisismul naratorial, R, 1989, 5; Ioan Holban, Originile romanului românesc, ATN, 1989, 11; Horst Fassel, „Lectură și interpretare”, „Südostforschungen” (München), 1990, 501-503; Satco-Pânzar, Dicționar, 141-142; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății, II, Chișinău, 1994, 144-157; Ioan Holban, Sensul recuperator al demersului
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
nu poate concepe lumea decât prin Iisus, ca singurul Domn care o întruchipează. Hristos este măsura universală vie cu care sunt măsurați oamenii. M. îl despoaie, în poezie, și îl împământenește, făcându-l să semene cu păstorul cel bun (bonus pastor), cu semănătorul și plugarul. Mitul cristic crește, ca la Crainic, „din vlaga pământului românesc”, Iisus este mereu cu cei mulți și necăjiți: „Când crucea vieții te doboară/ Pe tine la pământ, creștine,/ Grozava soartă te-nfioară/ Fă-ți pace: Domnu-i cu
MATEEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288063_a_289392]
-
chiar Hasdeu” și „se despica pământul” lăsând să apară triumfător ca un zeu N. Iorga, e magistral și, fără îndoială, i-a servit ca model lui G. Călinescu în portretul consacrat istoricului. Nici V. Pârvan, „îmbrăcat în negru ca un pastor protestant” (detaliu preluat de Călinescu: „Pastorul Brand al lui Ibsen, cu haina neagră”), nu e cruțat, cu toate că i se recunoaște știința. Din obediența tânărului Pârvan față de Iorga, profesorul său, se trag concluzii defavorabile pentru caracterul marelui arheolog. În portretul în
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
lăsând să apară triumfător ca un zeu N. Iorga, e magistral și, fără îndoială, i-a servit ca model lui G. Călinescu în portretul consacrat istoricului. Nici V. Pârvan, „îmbrăcat în negru ca un pastor protestant” (detaliu preluat de Călinescu: „Pastorul Brand al lui Ibsen, cu haina neagră”), nu e cruțat, cu toate că i se recunoaște știința. Din obediența tânărului Pârvan față de Iorga, profesorul său, se trag concluzii defavorabile pentru caracterul marelui arheolog. În portretul în cărbune al lui Sadoveanu, ca și
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
Est, numărul total al funcționarilor care existau În RDG a fost redus la jumătate. Singurele două mari administrații Întemeiate În ultimul an de existență a acestui stat și care au fost preluate de către Germania reunificata sunt Comisia Gauck și Treuhandanstalt (pastorul Gauck era cel mai Înalt funcționar din administrația federală care provenea din Est). După epurări, posturile ocupate În administrație de germanii din Est (În ministerele tehnice Îndeosebi) s-au stabilizat la 25% (din fostul personal RDG). Aceștia provenind În exclusivitate
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
obligatorie la sfarsitul studiilor erau principalele caracteristici comune. În politica de recrutare (Zulassungspolitik), determinată de nevoia de cadre calificate pentru economie, planificarea efectivelor (staatliche Bedarfsplanung) era Însoțită de restricții de ordin politic referitoare la copiii, mai ales ai celor de pastori, constrânși practic să urmeze studii teologice. Dimpotrivă, copiii muncitorilor și țărânilor aveau șanse suplimentare, ceea ce s-a Întâmplat cu precădere În anii ’50. Recrutarea pentru facultățile de drept și pentru cele de jurnalism era rezervată aproape fără excepție cadrelor din
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de o largă mediatizare. Se pot cita printre acești intelectuali profetici scriitori cunoscuți precum Mircea Dinescu, poetul care-l Înfruntase pe dictator și-i anunțase fugă, Doina Cornea, o femeie În măsura de a da lecții de curaj bărbaților, un pastor protestant, Laszlo Tokes, reprezentant al minorității maghiare, un fost ziarist și diplomat comunist, Silviu Brucan, autor al «sacrisorii celor șase», devenit lider informal al Frontului Salvării Naționale și inspiratorul principalelor decizii politice din momentul «revoluției». Puterea de predicție a «sfârșitului
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și pentru cei care aveau venituri ridicate ca urmare a pozițiilor ce le ocupau. 25000 de persoane ar fi fost În cauză, după estimările lui Frankfurter Allgemeine Zeitung. Comisia Însărcinată cu gestiunea dosarelor fostei Securități est-germane („Stasi”), condusă inițial de pastorul Joachim Gauck. În total, epurările politice și comisiile de verificare a judecătorilor și procurorilor, precum și cele stabilite pentru parlamente și universități au Înregistrat 2,7 milioane de cereri, rezultatele fiind de 10% „Stasi-pozitiv” (colaborare), iar sancțiuni fiind luate În 1
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
repede, în câteva luni - că nu e vorba decât de o sinecură, de un loc strategic menit să paveze cu catifea treptele unor cariere viitoare. A fi membru într-un asemenea Consiliu înseamnă să te situezi la înălțimea morală a pastorului Gauck, dar într-o țară în care omologii lui Marcus Wolf n-au lăsat nici o clipă din mână dosarele și frâiele puterii. Cred că o analiză a comunismului românesc și a bestialităților securității abia urmează să înceapă. Dacă discuțiile vor
Pastorul Gauck: Unsprezece ipostaze by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17155_a_18480]
-
atât de surprinzător, ni le-a făcut Europa. Departe de a fi ușoară, această bătălie va fi la fel de cruntă ca și înscenarea securistă din decembrie 1989. Și - să dea Dumnezeu să mă înșel - la fel de sângeroasă. Doar forța morală a unui pastor Gauck multiplicat de unsprezece ori ne va putea salva de aceste primejdii.
Pastorul Gauck: Unsprezece ipostaze by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17155_a_18480]
-
Timp Modern, dar probabil că lucrurile nu se schimbaseră prea mult în decursul secolelor), în negru. Vopseau firele - de lână, de in, de tort (Michel Pastoureau încearcă să ne convingă că, în Apus, în Evul Mediu „se vopsește aproape mereu pastorul șesut, mai rar firul [cu excepția firului de mătase] sau lâna nescărmănată”133, dar și pânzeturile și chiar dimia, obținând nu totdeauna negrul dorit ci diverse nuanțe ale „culorii întunericului” (cafeniu, cenușiu etc.). Erau folosiți coloranți naturali (ordinea „rețetelor” - preferate în funcție de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]