6,349 matches
-
la semănatul prea timpuriu, datorită activității maxime a insectelor vectoare (cicade, afide). Recoltarea la timp a culturilor, previne pierderile de recoltă și formarea samulastrei care, atunci când apare, este gazdă pentru diferiți agenți patogeni. Întârzierea recoltării favorizează, de asemenea, atacul unor patogeni, care degradează producția obținută. 3.3. Legislația în protecția plantelor și carantina și fitosanitară 3.3.1. Reglementări internaționale Prima Convenție internațională privind protecția plantelor a fost semnată în 1851 și avea în vedere lupta împotriva filoxerei. În 1929 a
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
Hotărârea Guvernului nr. 477, care reglementează activitatea de carantină teritorială și vamală. După obiectivele urmărite, carantina fitosanitară este organizată astfel: Carantina internă se ocupă cu următoarele aspecte: * controlul fitosanitar al culturilor pentru a se cunoaște în orice moment, spectrul ageților patogeni de carantină și aria lor de răspândire, cât și pentru depistarea unor noi agenți de carantină; * la culturile provenite din material de import, se vor efectua controale periodice în timpul vegetației, pentru a depista prezența unor organisme de carantină; * aplicarea măsurilor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
internă, sunt interdependente și se completează reciproc, atât la importul cât și la exportul materialelor de origine vegetală; precum și alte acțiuni de carantină pe teritoriul țării, constituind un tot unitar. 3.4. Măsurile și metodele de combatere integrată a agenților patogeni 3.4.1. Cultivarea de soiuri și hibrizi rezistenți - măsură principală în combaterea integrată 3.4.1.1.Noțiuni generale despre rezistență Rezistența la boli a organismelor constituie o însușire naturală, fiind o condiție a vieții. Fără această însușire, nici o
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
principală în combaterea integrată 3.4.1.1.Noțiuni generale despre rezistență Rezistența la boli a organismelor constituie o însușire naturală, fiind o condiție a vieții. Fără această însușire, nici o plantă, nici un animal nu ar supraviețui, în lupta cu agenții patogeni (virusuri, bacterii, ciuperci). Rezistența la boli a fost definită de L. Pasteur ca "un fenomen biologic ale cărei forme pot fi cunoscute și folosite spre binele omenirii". Rezistența plantelor la boli este un fenomen biologic natural, dar care se poate
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
între aceste două stări ale plantelor existând altele intermediare. Imunitatea este o rezistență la un nivel ridicat, când efectele maladiei nu sunt vizibile și doar un mic număr de celule este afectat. Utilizarea soiurilor sau hibrizilor rezistenți sau toleranți față de patogeni este calea cea mai eficientă de prevenire a bolilor, chiar dacă rezistența este limitată. De aceea, este de neconceput, introducerea în producție a unor soiuri sau hibrizi de plante nou create sau ameliorate, care să nu posede o rezistență sporită față de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
calea cea mai eficientă de prevenire a bolilor, chiar dacă rezistența este limitată. De aceea, este de neconceput, introducerea în producție a unor soiuri sau hibrizi de plante nou create sau ameliorate, care să nu posede o rezistență sporită față de principalii patogeni. Metodele de ameliorare trebuie să fie în concordanță, cu condițiile de cultură cerute și să răspundă imperativelor socioeconomice Plantele se pot apăra, prin intermediul mecanismelor structurale care acționează ca bariere mecanice și opresc pătrunderea și dezvoltarea agenților patogeni și prin reacțiile
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
sporită față de principalii patogeni. Metodele de ameliorare trebuie să fie în concordanță, cu condițiile de cultură cerute și să răspundă imperativelor socioeconomice Plantele se pot apăra, prin intermediul mecanismelor structurale care acționează ca bariere mecanice și opresc pătrunderea și dezvoltarea agenților patogeni și prin reacțiile biochimice, ce sunt mecanisme fiziologice sau funcționale. Acestea induc formarea în plantele atacate a unor substanțe bacteriosau fungistatice (flavonele, alcaloizii, glicozidele) care reduc foarte mult, acțiunea patogenului. În funcție de momentul intrării în funcțiune a rezistenței, acesta poate fi
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
acționează ca bariere mecanice și opresc pătrunderea și dezvoltarea agenților patogeni și prin reacțiile biochimice, ce sunt mecanisme fiziologice sau funcționale. Acestea induc formarea în plantele atacate a unor substanțe bacteriosau fungistatice (flavonele, alcaloizii, glicozidele) care reduc foarte mult, acțiunea patogenului. În funcție de momentul intrării în funcțiune a rezistenței, acesta poate fi preinfecțională (preexistentă) sau postinfecțională (indusă). 3.4.1.2 Rezistența structurală Rezistența structurală preinfecțională (preexistentă). Așa cum s-a arătat, planta este supusă la o multitudine de agenți infecțioși potențiali, dar
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
rămâne o excepție și nu o regulă. În anumite situații, planta-gazdă menține invadatorii potențiali în afara posibilităților de atac, la o oarecare distanță. Aceasta se realizează prin eliminarea unor substanțe cu miros dezagreabil sau a unei culori neatractive, care îndepărtează agenții patogeni. În alte situații, încărcătura electronegativă a suprafețelor plantelor, respinge elementele infecțioase (sporii) cu încărcătură similară. Unii dintre trichomi (apendici de pe suprafața plantelor) sunt conectați la glande care secretă substanțe, ce împiedică contaminarea. De exemplu, soiurile de năut rezistente la Mycosphaerella
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
apendici de pe suprafața plantelor) sunt conectați la glande care secretă substanțe, ce împiedică contaminarea. De exemplu, soiurile de năut rezistente la Mycosphaerella rabiei au pe frunze, mai mulți peri glandulari producători ai acidului malic, care inhibă germinarea sporilor și creșterea patogenului (Goodman și col., 1967). Cuticula, prin structura sa multistratificată (pectică, cutinizată și ceroasă) când este integră, constituie un obstacol pentru patogeni. Plantele sunt rezistente atunci când cutina din cuticulă are 0,1 mg/cm2 de suprafață foliară. Capacitatea cuticulei de a
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
Mycosphaerella rabiei au pe frunze, mai mulți peri glandulari producători ai acidului malic, care inhibă germinarea sporilor și creșterea patogenului (Goodman și col., 1967). Cuticula, prin structura sa multistratificată (pectică, cutinizată și ceroasă) când este integră, constituie un obstacol pentru patogeni. Plantele sunt rezistente atunci când cutina din cuticulă are 0,1 mg/cm2 de suprafață foliară. Capacitatea cuticulei de a nu reține apa la unele specii, reduce foarte mult posibilitatea infecției. Epiderma este stratul extern de celule care acoperă toate organele
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
organele plantelor, în ea fiind incluse cuticula și apendicii, ai căror rol a fost prezentat. Duritatea epidermei este conferită de prezența celulozei și hemicelulozei, iar rezistența plantelor în acest caz, este invers proporțională cu degradarea enzimatică a acestora la acțiunea patogenilor. Încrustarea pereților celulari cu diferite substanțe. Celulele epidermei pot fi încrustate cu compuși organici înalt polimerizați (lignină, cutină, ceruri, suberină) sau cu substanțe minerale, care constituie straturi impermeabile (siliciu, calciu). Pentru efectuarea schimbului de energie și gaze cu exteriorul, pereții
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
că numărul stomatelor este invers proporțional cu gravitatea infectării hameiului cu Pseudoperonospora humuli. Grosimea și rezistența pereților celulelor din interiorul țesuturilor constituie, uneori, o barieră eficientă. De asemenea, xilemul din celulele sclerenchimatice ale nervurilor foliare blochează eficient extinderea unor agenți patogeni de natură fungică sau bacteriană, care produc pătări unghiulare pe frunze, prin limitarea dezvoltării acestora numai în zonele dintre nervuri, dar nu și dincolo de ele. Rezistența structurală postinfecțională. Chiar dacă agenții patogeni au reușit să învingă "barierele structurale" superficiale sau interne
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
sclerenchimatice ale nervurilor foliare blochează eficient extinderea unor agenți patogeni de natură fungică sau bacteriană, care produc pătări unghiulare pe frunze, prin limitarea dezvoltării acestora numai în zonele dintre nervuri, dar nu și dincolo de ele. Rezistența structurală postinfecțională. Chiar dacă agenții patogeni au reușit să învingă "barierele structurale" superficiale sau interne, plantele pot să manifeste diferite grade de rezistență, răspunzând prin formarea uneia sau mai multor tipuri de structuri care se opun, mai mult sau mai puțin eficace, invaziei patogenilor. În această
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
Chiar dacă agenții patogeni au reușit să învingă "barierele structurale" superficiale sau interne, plantele pot să manifeste diferite grade de rezistență, răspunzând prin formarea uneia sau mai multor tipuri de structuri care se opun, mai mult sau mai puțin eficace, invaziei patogenilor. În această categorie este inclusă generarea unor structuri histologice și reacția necrotică. Barierele interne postinfecționale constau din suberizarea și lignificarea țesuturilor, îngroșarea pereților celulozici și cutinizați. Formarea straturilor de suber la periferia punctului de infecție, ca rezultat al stimulării celulelor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
generarea unor structuri histologice și reacția necrotică. Barierele interne postinfecționale constau din suberizarea și lignificarea țesuturilor, îngroșarea pereților celulozici și cutinizați. Formarea straturilor de suber la periferia punctului de infecție, ca rezultat al stimulării celulelor gazdei de către activitățile metabolice ale patogenului, nu numai că blochează răspândirea ulterioară a acestuia dincolo de leziunea inițială, dar împiedică și răspândirea substanțelor toxice, pe care le-ar putea secreta patogenul; de asemenea, opresc circulația apei și a substanțelor nutritive dinspre țesuturile sănătoase spre cele infectate, privând
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
suber la periferia punctului de infecție, ca rezultat al stimulării celulelor gazdei de către activitățile metabolice ale patogenului, nu numai că blochează răspândirea ulterioară a acestuia dincolo de leziunea inițială, dar împiedică și răspândirea substanțelor toxice, pe care le-ar putea secreta patogenul; de asemenea, opresc circulația apei și a substanțelor nutritive dinspre țesuturile sănătoase spre cele infectate, privând agentul patogen de hrană (Ioniță și Kupferberg, 1988). Fox și col. (1971) au observat că suberina formează o barieră eficientă în calea infecției tuberculilor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
numai că blochează răspândirea ulterioară a acestuia dincolo de leziunea inițială, dar împiedică și răspândirea substanțelor toxice, pe care le-ar putea secreta patogenul; de asemenea, opresc circulația apei și a substanțelor nutritive dinspre țesuturile sănătoase spre cele infectate, privând agentul patogen de hrană (Ioniță și Kupferberg, 1988). Fox și col. (1971) au observat că suberina formează o barieră eficientă în calea infecției tuberculilor de cartof cu Erwinia carotovora pv. carotovora. Depunerea de caloză. Imediat după pătrunderea patogenului în plantă, aceasta reacționează
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
cele infectate, privând agentul patogen de hrană (Ioniță și Kupferberg, 1988). Fox și col. (1971) au observat că suberina formează o barieră eficientă în calea infecției tuberculilor de cartof cu Erwinia carotovora pv. carotovora. Depunerea de caloză. Imediat după pătrunderea patogenului în plantă, aceasta reacționează prin două căi: mobilizarea substanțelor existente și producerea de ”arme” chimice noi. Prima constă prin acumularea în celule, în fața hifelor a unor substanțe caracteristice pereților celulari. Această masă are sau nu o formă precisă și poartă
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
între două straturi circulare de celule care înconjură leziunea foliară. După infecție, lamela mediană a acestor două straturi de celule este dizolvată pe toată grosimea frunzei, separând complet arealul central care, treptat, se ofilește, moare și este împins înafară odată cu patogenul pe care îl conține. De remarcat, că formarea ligninei nu este indusă de factori abiotici ci de prezența în tesuturi a unor compuși chimici, numiți “elicitori” (chitina la grâu și precursorii fenolici cu greutate moleculară mică la pomii sâmburoși). Depunerea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
de factori abiotici ci de prezența în tesuturi a unor compuși chimici, numiți “elicitori” (chitina la grâu și precursorii fenolici cu greutate moleculară mică la pomii sâmburoși). Depunerea de gome este întâlnită la multe plante în jurul leziunilor produse atât de patogeni, cât și de alți factori. Rolul lor defensiv constă în faptul că, fiind depuse rapid în spațiile intercelulare și în celulele care înconjoară locul de infecție, formează o barieră impenetrabilă pentru patogeni și toxinele acestora. Gomele sunt întâlnite la speciile
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
la multe plante în jurul leziunilor produse atât de patogeni, cât și de alți factori. Rolul lor defensiv constă în faptul că, fiind depuse rapid în spațiile intercelulare și în celulele care înconjoară locul de infecție, formează o barieră impenetrabilă pentru patogeni și toxinele acestora. Gomele sunt întâlnite la speciile de sâmburoase, care au capacitatea de a secreta aceste substanțe protectoare. Tilozele se formează în vasele xilemice ale majorității plantelor, în condiții de stres sau infecție cu paraziți vasculari. Ele sunt evaginări
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
ale majorității plantelor, în condiții de stres sau infecție cu paraziți vasculari. Ele sunt evaginări ale protoplastului celulelor parenchimatice, cu pereți celulozici care pătrund în vasele xilemului și pot prin număr și mărime, să le obtureze, blocând astfel calea agentului patogen. 3.5.1.3 Rezistența funcțională Deși barierele structurale oferă un oarecare grad de protecție față de atacul și invazia agenților patogeni, rezistența plantelor depinde mai mult de substanțele produse în celulele vegetale înainte sau ca urmare a infecției. Mecanismele rezistenței
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
celulozici care pătrund în vasele xilemului și pot prin număr și mărime, să le obtureze, blocând astfel calea agentului patogen. 3.5.1.3 Rezistența funcțională Deși barierele structurale oferă un oarecare grad de protecție față de atacul și invazia agenților patogeni, rezistența plantelor depinde mai mult de substanțele produse în celulele vegetale înainte sau ca urmare a infecției. Mecanismele rezistenței funcționale constau, în prezența sau absența unei anumite substanțe sau grup de substanțe într-o plantă gazdă, care interferează cu creșterea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
depinde mai mult de substanțele produse în celulele vegetale înainte sau ca urmare a infecției. Mecanismele rezistenței funcționale constau, în prezența sau absența unei anumite substanțe sau grup de substanțe într-o plantă gazdă, care interferează cu creșterea și multiplicarea patogenilor (Agrios, 1978). Modul de exprimare a rezistenței fiziologice este rezultatul potențelor genetice ale celulelor plantei gazde. Rezistența funcțională preinfecțională. Unele substanțe chimice cu rol de apărare, cunoscute în literatură sub diferite denumiri, printre care și "prohibitine", există în plante independent
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]