3,841 matches
-
cât mai aproape de centrul sacru) și oficianți devin evidente: În timpul slujbei de binecuvântare, spațiul devine obiect de confruntări Între hospitalieri și pelerini, În căutarea unei poziții cât mai bune. ș...ț. Pe măsură ce slujba se apropie de momentul culminant, granițele dintre pelerinii bolnavi și cei sănătoși sunt greu de menținut, deoarece credincioșii se Îmbulzesc către primele rânduri pentru a atinge Însemnele divine sau hainele preoților din alaiul care vine după preotul ce oferă binecuvântarea. Asemenea momente de intensă fervoare religioasă ilustrează În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
religioase și canonizează formele de comunicare cu divinitatea sau oamenii prin care aceasta se manifestă. În al treilea rând, numeroasele categorii de beneficiari ai pelerinajului: organizatorii (de la congregații religioase la firme de turism), facilitatorii (cei care asigură cazarea și hrana pelerinilor), beneficiarii (numeroasele grupuri care produc și vând obiecte legate de cultul respectiv) și promotorii (de la reprezentanții unor culte care fac propagandă pentru un anumit centru sacru la reprezentanții mass-media, pentru care pelerinajul, prin amploarea lui socială, și pelerinii, prin caracterul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și hrana pelerinilor), beneficiarii (numeroasele grupuri care produc și vând obiecte legate de cultul respectiv) și promotorii (de la reprezentanții unor culte care fac propagandă pentru un anumit centru sacru la reprezentanții mass-media, pentru care pelerinajul, prin amploarea lui socială, și pelerinii, prin caracterul spectaculos al experiențelor lor, constituie un subiect inepuizabil). Pelerinajele modernetc "Pelerinajele moderne" În lumea contemporană, pelerinajele dovedesc o vitalitate aparte, nu numai prin perpetuarea prestigiului istoric și a practicilor tradiționale, ci și prin sporirea atracției unor locuri sfinte
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sfinte și prin apariția de noi practici, datorită popularizării lor prin mijloacele de comunicare de masă: slujbele de la locurile sfinte sunt transmise live la televizor și radio, presa scrisă reproduce momente emoționante, filmele documentare oferă imagini și argumente care motivează pelerinii să se Îndrepte spre centre religioase Încă neexplorate, muzica și arta difuzează teme și simboluri specifice universului pelerinilor, numeroase site-uri Web promovează locuri sfinte și invită la pelerinaje. De asemenea, universul religios produce permanent alte miracole și generează apariția
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
locurile sfinte sunt transmise live la televizor și radio, presa scrisă reproduce momente emoționante, filmele documentare oferă imagini și argumente care motivează pelerinii să se Îndrepte spre centre religioase Încă neexplorate, muzica și arta difuzează teme și simboluri specifice universului pelerinilor, numeroase site-uri Web promovează locuri sfinte și invită la pelerinaje. De asemenea, universul religios produce permanent alte miracole și generează apariția unor noi centre de pelerinaj. Exemple edificatoare În acest sens sunt oferite de minunile (vindecările miraculoase) atribuite unor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unor moaște binefăcătoare, care au generat numeroase pelerinaje: moaștele Sfintei Parascheva de la Iași, ale sfântului Dumitru de la București, ale Sfântului Calinic de la Cernica etc. Între acestea se distinge pelerinajul la moaștele Sfintei Parascheva depuse la Iași, care atrage nu numai pelerinii (evaluați de mass-media la un milion În ziua sacră de 15 octombrie), ci și numeroase figuri ale vieții politice. În plus și, poate, mai important, pe lângă pelerinajele clasice, legate de religiile constituite, au apărut numeroase pelerinaje (aparent) laice, către centre
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
al pelerinajului canonic. Această viziune duce Însă la totala dizolvare a notelor specifice ale pelerinajului și la relativizarea totală a componentelor sale: călătoria pierde elementele de asceză, centrul atrăgător se justifică doar din rațiuni de divertisment, nu de credință, comunitatea pelerinilor se transformă Într-un agregat de oameni aflați În căutarea unor experiențe plăcute, eventual memorabile, iar transfigurarea spirituală dispare cu desăvârșire (vezi dezbaterile din V. Elizondo, S. Freyne, 1996; W. Swatos, L. Tomassi, 2002). Totuși, așa cum observă S. Coleman (2002
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
locurile sacralizate de religiile tradiționale au crescut În intensitate, proces facilitat de noile mijloace de transport și de fenomenul globalizării - care afectează nu numai sfera economică sau politică, ci și pe cea religioasă. Spre exemplu, anual, peste trei milioane de pelerini sosesc la Mecca sau la Roma. În plus, numeroasele forme de religiozitate care apar În modernitate generează, și ele, locuri sacre și pelerinaje. Astfel, după M.A. York (2002), așa-numitele religii păgâne guvernează pelerinajele de la Stonehenge, Tara și Avebury
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ei: atât spectacolul (care, prin punerea În scenă, a avut aspectul unei epifanii), cât și experiența asociată lui au corespuns așteptărilor, s-au Încadrat În schema fixată de imaginarul social. Concertul a permis realizarea „mutației” pe care o râvnește orice pelerin, a condus la acea transfigurare În așteptarea căreia ei se puseseră În mișcare: Întâlnirea cu idolul a oferit celor prezenți o „consacrare”, le-a dăruit o experiență prin care ei se vor deosebi de ceilalți, de cei absenți, le-a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mai mult cu procesiunile decât cu paradele (care instituie o separare clară Între participanți și excluși, actori și spectatori) și demonstrațiile (generate și marcate de diferențieri de clasă evidente). În pelerinaj, mișcarea este dinspre periferie (diversele zone din care vin pelerinii) către un centru consacrat, În timp ce procesiunile pleacă dintr-un centru și se Întorc tot acolo. Paradele instituie mai multe „centre”, Între care se impun punctul de adunare și formare a coloanei, punctul unde se află spectatorii privilegiați (lideri politici sau
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
trecute par fixate În peisajul În care au avut loc. Textele pot fi corectate sau rescrise, filmele pot să modifice povestea, iar fotografiile pot fi trucate. Peisajul rămâne Însă imuabil. De secole, această impresie de imuabilitate a pus În mișcare pelerinii către locuri geografice care Încorporează memoria evenimentelor sacre” (C. Koonz, 1994, p. 258). În această categorie intră locuri precum Gettysburg, Alamo, Lexington și Mount Rushmore din SUA, Waterloo, Omaha Beach sau Verdun În Europa, mausoleele și monumentele de la Mărășești, Oituz
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
importante, pentru a prezenta succesele sau pentru a aduce un omagiu. ș...ț Deși cultul lui Lenin se Întinde pe toată durata anului, el atinge punctul maxim În ziua de 22 aprilie, aniversarea nașterii lui Lenin. În acea zi, numărul pelerinilor care vizitează mausoleul sau alte monumente memoriale Închinate În toată țara lui Lenin, crește considerabil. Unii vin singuri, spontan, să depună flori la monument. Alții vin În grup, cum ar fi pionierii care, aliniați solemn În fața mausoleului, Îi raportează lui
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
întări cealaltă parte a trecătorii. De-aici, în mijlocul Câmpulungului românesc, ei ridică un cloașter (fortificație), pe vremea când puterea era în mâinile unui "comes" săsesc, Laurențiu. Așezarea "cavalerilor Maicii Domnului a teutonilor" din Ierusalim, călugări-ostași, îngrijitori de spitale, ocrotitori de pelerini, auxiliari prețioși este un fapt de cea mai mare importanță pentru "rostul românesc" (Iorga), la începutul secolului al XIII-lea. Din Țara Bârsei, unde fuseseră instalați, cavalerii teutoni și-au extins aria de locuire și stăpânire-ei puteau bate monede, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Volumul Manifest liric (1945) este distins cu premiul Editurii Forum. În anul 1975 solicită azil politic și se stabilește în Franța. Volumul de debut, Tavernale, apărut în 1941, împreună cu volumele ce îi succedă ritmic, într-un interval scurt de timp - Pelerinul serilor (1942), Arhipelag (1943) și Manifest liric (1945; Premiul Editurii Forum) -, reprezintă o primă etapă în cariera poetului, expresia unei sensibilități cu ecouri avangardiste ce se simte lezată și răspunde prin atitudine de frondă și bravadă: „Mi-am trimis umbra
CORLACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286417_a_287746]
-
egoismul implicării în termenii profesiunii și angajarea în termeni sociali. Mărturia dramatică din Tout espoir sera puni, un volum postum, apărut în 1984 la Paris, restituie o imagine a vieții literare românești din anii ’50-’70. SCRIERI: Tavernale, București, 1941; Pelerinul serilor, București, 1942; Arhipelag, București, 1943; Manifest liric, București, 1945; Moartea lângă cer, București, 1946; La trântă cu munții, București, 1949; Candidatul, București, 1950; Timpii de aur, București, 1951; Pâinea păcii, București, 1951; Noaptea de la Ipotești: două episoade, București, 1957
CORLACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286417_a_287746]
-
jalonează orientarea către fenomenul literar, faptul științific și de cultură, cu ecouri din ideile cipariene: „Vom dărui tiparului gândurile noastre, presărând printre ele nestemate vechi din biblioteci și arhive. Drumul îl vrem străjuit de mâini prietenești, întinse cu același consemn: pelerini, fără ezitări, spre zi de sărbătoare a sufletului!” Revista a publicat studii, articole, documente, cronici și recenzii, tratând aspecte diverse de cultură, literatură, artă, istorie, filosofie, estetică, sociologie, politică. Un spațiu larg este destinat literaturii originale, versuri și proză, semnate
BLAJUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285757_a_287086]
-
intelectuală și din înclinarea spre scris a lui C. rămâne cel al traducătorului liric, începând cu cele Opt poeme din ciclul „Nenumita lumină”, ale lui Alexandru Busuioceanu, transpuse din spaniolă în română, continuând cu poeme ale lui Shakespeare în Pătimașul pelerin (1966), cu versurile tălmăcite din Federico García Lorca (Bocet pentru Ignacio Sánchez Mejías) și Antonio Machado, din T. S. Eliot (Pământ deșert), din Boris Pasternak (Hamlet), până la Paradisul lui Dante. La acestea se adaugă antologia Mai aproape de îngeri (1986), cuprinzând
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
Roxana Sorescu, vol. III: Proză, București, 2003. Traduceri: Federico García Lorca, Bocet pentru Ignacio Sánchez Mejías, Paris, 1959; Antonio Machado, Câmpiile Soriei, Paris, 1960; Al. Busuioceanu, Opt poeme din ciclul „Nenumita lumină”, introd. Al. Ciorănescu, Paris, 1963; W. Shakespeare, Pătimașul pelerin, cu desene de Eugen Drăguțescu, Paris, 1966; Mai aproape de îngeri, cu desene de Eugen Drăguțescu, postfață Ion Negoițescu, München, 1986; ed. anastatică, București, 2003. Repere bibliografice: Pavel Chihaia, Un scriitor de frunte al exilului românesc, RL, 1993, 11; Nicolae Stroescu
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
Trei teroriști sunt uciși. * 1978. Fostul prim-ministru italian Aldo Moro este răpit de teroriștii Brigăzilor Roșii și ucis după 55 de zile de captivitate. * 1979. Două sute de teroriști islamici iau ostatici, în Marea Moschee din Meca (Arabia Saudită) sute de pelerini. Forțele de securitate franceze și saudite preiau controlul asupra celui mai important lăcaș de cult din lumea islamică după o intensă luptă în care și-au pierdut viața 250 de oameni, alți 600 fiind răniți. * 1981. Premierul suedez Olaf Palme
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
câteva cuvinte, dar nu primi nici un răspuns, semn că femeia își decuplase sistemele de comunicare. Johansson privi săgetarea de foc a navetei și își fixă obiectivul spre piața din fața Templului de pe Laesia. Priveliștea era spectaculoasă, ca de obicei. Mii de pelerini, veniți din toate colțurile celei de-a treia Planete Agricole ca mărime din întreaga Galaxie, formau o coadă imensă pentru a privi o raclă ce multă vreme fusese ferită de priviri indiscrete. Laesia fusese un caz special pentru Abație. Populația
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Johansson înregistra cu satisfacție că oamenii pe care îi pregătise cu multe luni înainte acționau în perfectă coordonare. Din colțul cel mai îndepărtat al pieței izbucniră pocnituri surde urmate de apariția unui nor de gaz exact la intrarea în Templu. Pelerinii stricară profilul ordonat al rândului și începură să alerge haotic căutând un loc în care să-și ferească ochii vălătucii de gaz arzător care se întindeau cu repeziciune. Curând, începură și focurile de armă și Johansson văzu de pe orbită chiar
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
după adversar. Profitând de acest ajutor nesperat, cei care declanșaseră atacul se strânseră în jurul navetei și formară un grup compact, cu Oksana în centru. Numai trei dintre ei rămaseră să păzească vehiculul spațial și să-i țină la respect pe pelerini, care, oricum, nu dădeau semne că ar dori să participe în vreun fel la luptă. Johansson apucă să vadă cum Oksana arată în sus semnul victoriei și își dădu seama că femeia și-a găsit timp chiar și în miezul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ei spre Oksana, gesticulând frenetic. Femeia ținea în mână o cutie destul de mare, pe care o ducea cu greu. Ajunse însă repede la navetă și se urcă pe una din aripile ei scurte, cuplă instalația de sonorizare și strigă spre pelerinii care nu înțelegeau încă pe deplin ce se întîmplă: - Din această raclă vă voi aduce conducătorul. V-o spun eu, Oksana Bint Laesia. Așteptați-vă la vremuri mărețe! Sub conducerea lui vom împlini tot ceea ce și-au dorit vreodată Voluntarii
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
intrare în sanctuarul de la Delfi era un avertisment: "cel cu mâinile necurate să nu se apropie". Unii comentatori ne dau de înțeles că persoanele cu mâinile necurate se aflau de multă vreme înăuntru (erau preoții, care se foloseau de credulitatea pelerinilor). A. Gide considera că este primejdios să te cunoști prea bine, că e dăunător să te studiezi prea mult, întrucât oricine ține să se observe atent își descoperă limitele. Frumosul Narcis l-a precedat pe urâtul Socrate. El duce, de
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
teologi. Acestea constituie un pas important în abordarea interdisciplinară a omului, o premisă a găsirii unor soluții pentru rezolvarea impasului existențial al multor persoane prinse în viață pe picior greșit. Bibliografie Adrian, S. (1998), Biserica, sectele și frații mincinoși, Editura Pelerinul, Iași. Achimescu, N. (2002), Noile mișcări religioase, Editura Lemis, Cluj-Napoca. Amédée, P., Megglé, D. (1997), Monahul și psihiatrul - Convorbiri despre fericire, Christiana, București. Anghelescu, Gh.F., Ioniță, Șt. (coord.) (1999), Viața religioasă din România, Editura Paideia, București. Antim, R. (1996), Societatea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]