1,360 matches
-
Dicționar enciclopedic, Editura Enciclopedică, București, 1993; Florin Manolescu, Enciclopedia exilului literar românesc: 1945-1989, Editura Compania, București, 2003; CNSAS, Membrii CC al PCR: 1945-1989, Editura Enciclopedică, București, 2004; Aurel Sasu, Dicționar biografic al literaturii române, Editura Paralela 45, Pitești, 2006; Mihai Pelin, Opisul emigrației politice: destine în 1222 de fișe alcătuite pe baza dosarelor din arhivele Securității, Editura Compania, București, 2002; Dorina N. Rusu, Membrii Academiei Române, 1866-1999: dicționar, Editura Academiei Române, București, 1999; Ștefan Ștefănescu, Enciclopedia istoriografiei românești. N.M. și D.T. ANTOLOGIA RUȘINII
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pe umeri Ca-ntr-un străvechi renascentist tablou, Noi hotărâm prin toți aleșii noștri Să învestim în rang suprem din nou Pe cel ce ne-a redat independența Și să-l alegem iarăși pe Erou.“ („Baladă“, Flacăra, 29 martie 1985) PELIN Mihai „Partidul, independența noastră de stat, libertatea tuturor națiunilor oprimate au fost idealuri care s-au împlinit prin muncă și sunt astăzi realități dincolo de care aflăm un necontenit efort uman, un șir prelung de acte de sacrificiu prin care leagănul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
corymbosum, Chrisantemumleucanthemum), Steluțe vinete, Vărsătoare (Aster amellus), Blidărel, Bănuți (Bellis perennis), Arnica (Arnica montana), Iarbă mare (Inula Helenium, Inulla britannica), Tăietoare (Inula hirta), Floarea reginii (Gnaphalium silvaticum, Gnaphalium leontopodium), Schiriduș (Gnaphalium supinum, Gnaphalium dioicum), Lăptuca (Lactuca virosa), Podbeal (Tussilago farfara), Pelin (Artemisia absinthium), Pene de rândunea (Tanacetum vulgare), Aripa sturzului (Tanacetum macrophyllum), Ruje mare (Tanacetum rotundifolium, Calendula officinalis),Mușețel (Matricia chamomilla), Coada șoricelului (Achilea schurii, Achilea ptarnica, Achilea millefolium, Achilea distans, Achilea cartilaginea), Spălăcioasă (Chrisantemum rotundifolium, Doronicum cordatum, Senecio integrifolius, Senecio
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
au lăsat alții. Unele cântece populare românești reiau cam același motiv : „Când s-o-mpărțit nărocu’,/ Fost-am plecat la lucru/ Și la toți le-a dat cu carul,/ Numa mie cu păharul,/ Nici acela n-o fost plin,/ Jumătate-o fost pelin,/ Nici acela n-o fost ras,/ Jumătate-o fost necaz” sau „Când s-au Împărțit noroacele,/ Eram pe câmp cu vacile ;/ Iar când s-a Împărțit norocul,/ Păzeam pe coastă porcul !” (149, p. 61). 266. Această mentalitate a supraviețuit În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prima ediție, 1933). 457. Ion Creangă, „Moș Nichifor Coțcariul”, În vol. Ion Creangă, Povești, Amintiri, Povestiri, Editura Eminescu, București, 1980. 458. Constantin Racoviță-Cehan, domnitor În Țările Române la jumătatea secolului al XVIII-lea, care se droga cu afion și vin pelin (139, p. 66), a murit pentru că, „În fierbințeala boalei - zice cronicarul -, a băut vreo trei-patru sticle de spirt de melisă ; peste șase ceasuri a murit”. 459. Nicolae Iorga, O gospodărie moldovenească la 1777 după socotelile cronicarului Ioniță Canta, București, 1928
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
alii (ed.), Martiriul evreilor din România, 1940-1944. Documente și mărturii, Editura Hasefer, București, 1991. 555. Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry During the Holocaust, selecție și editare Jean Ancel, 12 volume, The Beate Klarsfeld Foundation, New York, 1986. 556. M. Pelin (ed.), Sioniști sub anchetă : A.L. Zissu, Edart-FFP, București, 1993. 557. Victor Neumann, Istoria evreilor din Banat. O mărturie a multi - și interculturalității Europei central-europene, Editura Atlas, București, 1999. 558. Josef Kaufman, Cronica comunităților israelite din județul Neamț, vol. I-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Filderman, 2001. Loewenstein, Theodor, Istoria mișcării și organizației sioniste, Biblioteca Hehaluț, București, 1945. Mircu, Marius, Oameni de omenie în vremuri de neomenie, București, Editura Hasefer, 1996. Niemirower, Iacob Ițhac, Iudaismul, studiu introductiv de Lucian Zeev Herșcovici, Editura hasefer, București, 2005. Pelin, Mihai, Legendă și adevăr, București, Editura Edart, 1994. Palty, Sonia, Evrei, treceți Nistrul!, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2006. Raport Final, editori: Tuvia Friling, Radu Ioanid, Mihail E.Ionescu, Comisia internațională pentru studierea Holocaustului în România, Iași, Polirom, 2005. Rosen, Avram, Contribuția
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
canoe. Și, dintr-un fel de disperare, a tot aruncat cu pietre în apă, apucat de ciudă. * Alte după-amieze le-am petrecut sus, la Repedea, de unde se vede panorama albastră a Iașului, unde am aprins și focul. Acolo miroase a pelin, se aude din vale, dinspre Vișan, un clopot sfios, stâncile sunt pline de mici fosile, scoici de milioane de ani, împletite în istoria de milioane de ani, care erau vii pe vremea când era, aici, Marea Sarmatică. Ne-am umplut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pătrat”. Când am întrebat ce este „Triunghiul albastru”, mi s-a răspuns că e un cerc...!” Nu era prima oară când Păstorel îi supăra pe oamenii importanți. Alt cal de bătaie a fost Nicolaie Iorga căruia îi scria Versuri cu pelin de mai Contra Iorga Neculai. O butadă a lui Păstorel despre marele istoric, care anual publica câte 30-40 de volume, suna: „Domnul Iorga scoate un volum pe zi iar duminica, două...” Cotitura din 1946 a fost sancționată de Păstorel printro
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
leagă și reține închisă o carte precum celelate șapte peceți zăgduind izbucnirea unei nenorociri. Această a opta pecete nu îndiguiește un torent de otravă spre a-l lăsa liber atunci când ar fi ruptă, ci ea însăși reprezintă un izvor de pelin ce odată așezat pe inima mea își revarsă deplinul în interiorul ei. Pecetea a opta sau numărul fiarei este stigmatul ce îmi sigiliează pulsația conștiinței în imperiul demonului și nici o mână divină nu o va frânge, dăruindu-mi libertatea întoarcerii și
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
pe viitorul șaman să respecte interdicțiile sexuale și alimentare, să dobândească viitoarele capacități șamanice; c) prin căutarea voluntară, dar cu aprobarea spiritelor. Frecventă la vârsta pubertății, în America de Nord. Presupune retrAgerea în locuri pustii. Neofitul face băi de aburi, fumigații cu pelin, apoi băi cu apă rece. Caută viziunile prin practici și privațiuni autoimpuse: coborârea în fugă a povârnișurilor, înotul contra curentului, postul, abstinența sexuală; d) prin voința comunității. Nici în acest ultim caz, alegerea clanului nu trece peste experiența extatică. Dacă
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
scriitorului. SCRIERI: Anii tinereții, îngr. Ion Manea, Berkeley (SUA), 1991; Rapsodii de vacanță. Călătorie în America de Sud, pref. Constantin Mihăescu, București, 2002; Rapsodii de vacanță. Călătorie în Italia, pref. Constantin Mihăescu, București, 2003. Repere bibliografice: Sasu, Dicț. scriit. SUA, 292-293; Mihai Pelin, Opisul emigrației politice, București, 2002, 324; Manolescu, Enciclopedia, 686-687. L. Cr.
ŢIMIRAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290172_a_291501]
-
sau imbecil, când nu e și trist și imbecil”. Epigramistul incontinent și impenitent („Eu fac epigrame cum face găina ouă”) se revendică de la aceleași principii, și numai celor care „nu pricep gluma” le pot părea sacrilege versurile din Strofe cu pelin de mai contra Iorga Nicolai. Cu o scrisoare inedită de la Dante Alighieri (1931). Ele vizează enciclopedismul (toți oamenii se trag din maimuță, „Numai Iorga știm prea bine / Că se trage din Larousse”) și depășirea competențelor (în discuție fiind omul politic
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
Vălătuc, București, 1928; ed. 2, București, 1930; ed. îngr. și pref. Titus Moraru, Cluj, 1972; ed. îngr. și postfață Petre D. Anghel, București, 1992; Trei fabule, București, 1928; Mici satisfacții, cu un portret de Ștefan Dimitrescu, București, 1931; Strofe cu pelin de mai contra Iorga Nicolai. Cu o scrisoare inedită de la Dante Alighieri, cu ilustrații de Ion Sava și gravuri de Teodor Kiriacof, Iași, 1931; Un porc de câne, București, 1933; ed. îngr. Petre D. Anghel, București, 1992; Tămâie și otravă
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
ai făcut?” „Păi, am făcut șapte.” „Aaa, și mai ai opt. Nu mai ajungi tu să-i faci.” M-a dus la spital, În sfârșit, medicul respectiv, văzându-mă că am icter, m-a supus unui tratament cu ceai de pelin, că n-avea altceva la Îndemână. Și mi-a dat câte două gamele de ceai de pelin, foarte amar, neîndulcit și le-am luat timp de 70 de zile. Asta ca să mă scoată din pericolul de evoluție a icterului și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
faci.” M-a dus la spital, În sfârșit, medicul respectiv, văzându-mă că am icter, m-a supus unui tratament cu ceai de pelin, că n-avea altceva la Îndemână. Și mi-a dat câte două gamele de ceai de pelin, foarte amar, neîndulcit și le-am luat timp de 70 de zile. Asta ca să mă scoată din pericolul de evoluție a icterului și să mă poată opera. Și după 70 de zile m-a pus pe masa de operație, a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
1968; Ilia Volen, Oamenii lui Dumnezeu, București, 1969; Din țara trandafirilor. Lirică bulgară contemporană, București, 1970 (în colaborare); Ivan Cankar, Dreptatea lui Jernej, București, 1973; Gheorghi Rajcev, La periferia orașului, București, 1973; Silijan cocostârc. Povestiri populare macedonene, București, 1975; Elin Pelin, Puterea necuratului, București, 1978 (în colaborare cu Mihaela Deșliu); Tânăra proză bulgară, București, 1978 (în colaborare cu Mihaela Deșliu); Meto Jovanovski, Brumă pe florile de migdal, pref. trad., București, 1979; Cornul de capră, București, 1981 (în colaborare cu Mihaela Deșliu
DESLIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
Galaad, Cluj, 1973; Enigmatica noblețe, București, 1974; Lied, das in der Flöte blieb, tr. Georg Scherg, București, 1974; Marta, fata cu povești în palme, București, 1974; Poeme, pref. Emil Manu, București, 1974; O ureche de dulceață și-o ureche de pelin, București, 1976; Pălărierul silabelor, București, 1976; Bacovia. Sfârșitul continuu, București, 1977; ed. 2, București, 1979; Interogarea magilor, București, 1978; Lacrimi perpendiculare, pref. Mihail Petroveanu, București, 1978; Lucrurile de dimineață, București, 1978; Cântecul Singurei-Le Chant de l’Unique, ed. bilingvă
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
Fragmente, II, 34-37, III, 200-212; Manolescu, Litere, 265-270; Emil Manu, Ion Caraion, București, 1999; Bucur, Poeți optzeciști, 40-42; Dicț. esențial, 146-149; Ungureanu, La vest, II, 57-66; Manolescu, Lista, I, 70-75, III, 151-154; Popa, Ist. lit., I, passim, II, 372-377; Mihai Pelin, „Artur”. Dosarul Ion Caraion, București, 2001; Behring, Scriit. rom. exil, 124-143; Silvian Floarea, Universul și noutatea poeziei lui Ion Caraion, București, 2002; Alex. Ștefănescu, Ion Caraioan, RL, 2003, 11; Manolescu, Enciclopedia, 123-128. L.H.
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
Micu (colaborator), Ion Petrescu (stenograf) - au fost răniți, pentru o parte dintre ei fiind necesară spitalizarea. Textele pregătite pentru consfătuire au fost distruse de flăcări. în prefața la volumul de amintiri al lui Mihai Novicov, ziaristul cu preocupări istorice Mihai Pelin formulează ipoteza că accidentul de avion ar fi fost „aranjat” de sovietici, iar Moscova n-ar fi știut că din delegația PMR nu mai face parte Gheorghiu-Dej. Nu există însă nici o dovadă în acest sens, cu atât mai mult cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
migrație se numără articolul lui Dorin Dobrincu, care preia explicația oferită pentru termeni ca emigrație sau exil din Dicționarul explicativ al limbii române, ceea ce păstrează efortul de teoretizare în zona generalului. Din acest punct de vedere, definiția propusă de Mihai Pelin se plasează în aceeași sferă a generalului, căci, spune el, „termenul de emigrație acoperă situația generală - și majoritară - a cetățenilor născuți în România care au părăsit țara voluntar la maturitate pentru o lungă perioadă sau definitiv, între 1940 și 1990
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ca un semn al neparticipării acestuia din urmă la ședință (ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 49/1957, f. 2). Paul Niculescu-Mizil, op.cit., p. 68. Aceeași interpretare o oferă și editorul volumului de amintiri al lui Novicov, Mihai Pelin, care consideră că afecțiunea gripală a lui Dej „a fost una strict diplomatică” (Moartea lui Grigore Preoteasa..., ed. cit., p. 5). ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 86/1957, ff. 2-3. Paul Niculescu-Mizil, op.cit., p. 69; ANIC, Fond
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
n Constantin Sănătescu, Jurnal, cu o prefață de Simona Ghițescu-Sănătescu, Editura Humanitas, București, 1993, p. 185. Alesandru Duțu, Florica Dobre, Leonida Loghin, Armata Română `n al doilea război mondial (1941-1945). Dicționar enciclopedic, Editura Enciclopedică, București, 1999, pp. 86, 166; Mihai Pelin, „Un caz special de conștiință: generalul Platon Chirnoagă”, Dosarele istoriei, nr. 4/1997, p. 29 (articolul a fost publicat anterior, `ntr-o altă formă, cu titlul „Divizia trădată”, `n Antonescu, Mareșalul României și războaiele de re`ntregire, vol. II, ed. I.C.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
acesta „cuprinde cel mai bine referirile la românii desțărați după 1945”. Vezi Dorin Dobrincu, „Note pentru o istorie a exilului politic românesc. Primul deceniu postbelic”, Xenopoliana. Buletinul Fundației Academice A.D. Xenopol din Iași, VII, nr. 1-2, 1999, p. 135. Mihai Pelin, Opisul emigrației politice. Destine `n 1222 de fișe alcătuite pe baza dosarelor din arhivele Securității, Editura Compania, București, 2002, p. 9. Gheorghe Glodeanu, Incursiuni `n literatura diasporei și a disidenței, Editura Libra, București, 1999, pp. 14-16. Eva Behring, Scriitori români
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Teodor Cazaban, interviu de autor, 6 aprilie 2001, Paris, `nregistrare audio. Vezi doc. nr. 92, „Proces-verbal al `nt`lnirii pentru crearea Ligii românilor liberi din Statele Unite ale Americii și statutul acesteia”, `n Ion Calafeteanu, op.cit., pp. 347-356. Vezi și Mihai Pelin, op. cit. Cafés littéraires, `n 1999, Encyclopaedia Universalis France S.A. (database on-line) accesată la 12 aprilie 2001. Monica Lovinescu, interviu cu autorul, `nregistrare audio, 3 aprilie 2001, Paris. „Corona” a fost una dintre cafenelele literare ale Parisului frecventate de intelectualii români
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]