6,187 matches
-
clipa de fericire nerostită când alături de cel drag am trăit experiența unei iluzorii proiecții dincolo de timp ca zei ai propriei idile. Cazul dispariței totale, al morții celui drag implică survenirea unor alte aspecte și presupune o nouă experiență afectivă în perceperea și asumarea imaginii persoanei ce ne-a părăsit într-un astfel de mod radical. Astfel, în această situație, nu mai survine un gol metafizic în locul celui pe care l-am investit ca țintă a iubirii noastre, nu mai apare menținându
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
și dinspre care să poată surveni durerea propriu-zisă acestea sunt cele trei forme de suferințe evocate aici. Raportul lor cu lumea se rezumă la inter-relaționarea suferindului cu sfera împrejmuitoare a mundaneității. Fundamentul dinspre care pleacă această inter-relaționare este modul de percepere al lumii de către suferind, perspectiva sa asupra imanentului ce-l învăluie, asupra cotidianului răsfirat în succesiunea temporală și așezat sub reperele extensiei spațiale. Așadar, reluând întrebarea cum privește lumea împrejmuitoare cel pătruns de ascuțimea sfredelitoare a durerii remise dinspre trup
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
formă de întăriri externe ale acestuia, si care își exercită influență prin procese de condiționare operanta sau instrumentata; * al treilea este constituit din procesele cognitive mediatoare, care reglează influență mediului determinând stimulii cărora li se va da atenție, modul de percepere al acestora și influența pe care aceștia o au asupra comportamentelor viitoare. Această teorie insistă pe conceptul de autoeficiență că o componentă centrală și totodată element explicativ principal în ceea ce privește dobândirea, menținerea și schimbarea comportamentului. Teoria ia în considerare, în același
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
centrului de greutate de la factorii situaționali către cei dispoziționali. Tradiția măsurării satisfacției cuprinde variabilele organizaționale externe individului: condițiile fizice de muncă, varietatea și autonomia sarcinilor, recompensele, comunicarea organizațională, justiția procedurală. Dintre factorii intrinseci postului, munca în sine și mai ales perceperea muncii ca interesantă și provocatoare sunt variabilele care par a determina în cea mai mare măsură satisfacția (Saari și Judge, 2004). După anul 1980, accentul este pus pe variabilele personale, interne: trăsături de personalitate, temperament, dispoziții determinate genetic. Cercetările recente
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
angajaților deoarece funcționează pe baza procedurilor de lucru și impun standarde cu privire la ceea ce trebuie făcut și felul în care trebuie făcut. "În exercițiul unei autorități limitată de realizarea ca la carte (a sarcinilor, n.m) poate fi puțină realizare, puțină percepere a dezvoltării (...) Exercițiul inventivității și al inițiativei este descurajat. Pe de o parte este prea confuz pentru toți atunci când există îndepărtări individuale față de procedură, iar pe de altă parte sunt puține recompense oferite pentru asemenea îndepărtări" (Herzberg, Mausner, Snyderman, 1959
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
intrinsecă crește. Sentimentul competenței conduce la creșterea motivației intrinseci doar dacă implică autonomia, ceea ce înseamnă în termenii teoriei atribuirii, locus intern al cauzalității. Recompensele tangibile, financiare, precum și cele intangibile, constrângătoare (cum sunt termenele limită, directivele, evaluările, obiectivele impuse) conduc la perceperea locus-ului cauzalității ca extern, ceea ce atrage după sine diminuarea motivației intrinseci. Problematica influenței recompenselor asupra motivației intrinseci este una centrală în teoria evaluării cognitive. Autorii apreciază că recompensele (în special cele financiare) au două caracteristici: informațională și de exercitare a
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
cognitive. Autorii apreciază că recompensele (în special cele financiare) au două caracteristici: informațională și de exercitare a controlului. Recompensele externe facilitează exercitarea controlului de către instanța care alocă recompensa așa cum este cazul angajatorului care își plătește angajatul pentru îndeplinirea anumitor sarcini. Perceperea recompensei ca fiind o pârghie de control favorizează localizarea cauzei comportamentului în mediul extern, implică un nivel scăzut al autodeterminării și în consecință conduce la scăderea motivației intrinseci. Dimpotrivă, aspectul informațional se manifestă atunci când subiectul percepe recompensa ca o întărire
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
o modalitate de creștere a nivelului auto-eficienței. Persuadarea venită din partea "altora semnificativi" determină un comportament orientat în direcția confirmării așteptărilor persoanelor pe care angajații le respectă și le admiră. De asemenea, menținerea unei stări afective pozitive în cadrul grupului conduce la perceperea unui nivel mai ridicat de auto-eficiență decât în situația în care angajații sunt tensionați și anxioși. Potrivit teoriei lui Bandura un alt factor care determină inițierea unui comportament este așteptarea ca acel comportament să conducă la rezultatele dorite. Absența informației
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
alocate prin decizia unei persoane, resentimentul este maximizat atunci când oamenii cred că ar fi putut obține rezultate mai bune, dacă cel care a luat decizia ar fi utilizat alte proceduri (Cropanzano și Folger, 1989); f) există cinci criterii care determină perceperea "tratamentului" primit într-o organizație, ca unul corect: i. luarea în considerare a opiniei celorlalți; ii. diminuarea erorilor personale; iii. aplicarea consecventă a criteriilor de luare a deciziilor; iv. oferirea de feedback la timpul potrivit asupra deciziilor; v. explicarea adecvată
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
conduc la dezvoltare teoriei stabilirii obiectivelor: mecanismul alegerii obiectivelor (studiat îndeosebi în domeniul sportului), obiectivele de învățare (un tip special de obiective, adecvate pentru îndeplinirea unor sarcini complexe, desfășurate în condiții de incertitudine), cadrul de referință (încadrarea contextuală a obiectivelor, perceperea acestora drept provocări și nu ca amenințări), afectele (perceperea obiectivelor ca dificile determină sentimentele de succes și bunăstare), obiectivele grupurilor (conflictul dintre obiectivele individuale și cele ale grupului, accesul la informație în grupurile de lucru), trăsăturile de personalitate (relația dintre
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
studiat îndeosebi în domeniul sportului), obiectivele de învățare (un tip special de obiective, adecvate pentru îndeplinirea unor sarcini complexe, desfășurate în condiții de incertitudine), cadrul de referință (încadrarea contextuală a obiectivelor, perceperea acestora drept provocări și nu ca amenințări), afectele (perceperea obiectivelor ca dificile determină sentimentele de succes și bunăstare), obiectivele grupurilor (conflictul dintre obiectivele individuale și cele ale grupului, accesul la informație în grupurile de lucru), trăsăturile de personalitate (relația dintre stabilirea obiectivelor ca acțiune și orientarea către obiective ca
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
informarea managerilor de la toate nivelele cu privire la obiectivele și rezultatele așteptate ale acestui proiect. Comunicarea internă defectuoasă a condus, mai ales în grupurile de firme cu puncte de lucru aflate în zone diferite ale municipiului și chiar în orașe diferite, la perceperea consultanților drept prezențe intruzive și amenințătoare. În aceste situații rata de răspuns a fost mai scăzută, durata interviurilor mai mare, programarea realizării interviurilor nu a putut fi respectată, toate acestea generând un consum inutil de resurse. Poziția de consultant exclude
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
le au, cu gradul de satisfacție față de diferitele aspecte legate de muncă, să conducă la creșterea așteptărilor, mai ales în direcția eliminării sau diminuării surselor de nemulțumire. De asemenea, pe termen scurt este posibilă creșterea randamentului muncii ca urmare a perceperii procedurii de evaluare ca o formă de preocupare a proprietarilor companiilor față de resursa umană. Intrând în schema profețiilor de autorealizare, angajații care cred că există o preocupare autentică a managementului de vârf față de nivelul motivației în muncă, vor începe să
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
membrilor unui sistem este dat și de structura individului, dar și de o anumită dinamică de grup. Pentru a putea implementa noul, în orice sistem, discursurile trebuie astfel concepute încît mesajele transmise de acestea să se muleze pe modul de percepere al grupurilor sistemului și, mai ales, trebuie să țină cont de reacțiile pe care le poate dezvolta grupul față de un anumit mesaj. Din această cauză, în momentul în care se dorește implementarea noului într-un anumit sistem, promovarea de idei
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
va fi publicat. Pentru materialele mai lungi puteți scrie și un intro care să pună în evidență un cadru în care se dezvoltă tema respectivă. Pentru o mai bună structurare a ideilor din materialul informativ și pentru o mai bună percepere a acestora este bine să aveți și subtitluri în cadrul totului unitar. Materialul trebuie astfel scris, încît în partea stîngă sau dreaptă a acestuia să rămînă o ban-dă liberă de aproximativ 5 cm, pentru ca jurnalistul să poată adăuga observațiile proprii la
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
omului de presă. Din această cauză aceste fotografii trebuie bine gîndite și bine realizate. Recomandăm conlucrarea cu un fotograf profesionist, care vă poate ajuta la alegerea anumitor motive și care ar putea lucra și pentru anumite ziare cunoscînd optica de percepere a fotografiilor, a conducătorilor acelor publicații. În acest mod alături de un material informativ scris, puteți trimite și o poză care să fie pe gustul unui anumit redactor șef și care, astfel, automat va avea o deschidere mai mare față de materialul
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
de realizare a acestuia cu tot ceea ce implică aceasta, trebuie astfel planificată încît acesta să poată fi structurat la parametri standard și trimis într-un timp optim, cît de repede posibil, mijloacelor de comunicare în masă. Pentru o mai bună percepere a timpului, în aceste acțiuni unii consilieri PR, chiar cronometrează tot ceea ce fac, pentru a ști cam de cît timp au nevoie la o acțiune similară viitoare. 4. Consecvențe. Pentru evitarea oricărui fel de conflict sau de urmare cu caracter
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
legat și de generația tînără căreia, prin intermediul unor astfel de acțiuni i se oferă posibilitatea de afirmare. Modul de lucru prin care implicați generația tînără în proiectele și programele dumneavoastră are un impact deosebit asupra populației, aspect care contribuie la perceperea siste-mului într-un mod pozitiv și, implicit, la creșterea imaginii sale. 22. Coloană de informare. Este una dintre cele mai vechi metode de a face un sistem cunoscut, dar care este rar întîlnită în ziua de astăzi. Ea constă în
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
săptămînă sau într-o lună. Aceasta este un proces de lungă și chiar foarte lungă durată, în care constanța, coerența și originalitatea au roluri principale. Cultura sistemică depinde atît de sistemul însuși care o promovează cît și de modalitățile de percepere a acestuia, de către diferitele entități exterioare și interioare sistemului. În acest proces complex, alături de sistemul emitent, foarte important e și sistemul receptor. Corporate design. Conceptul de "corporate design" desemnează practic Gestalt-ul de imagine a sistemului cu care acesta se prezintă
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
Loop, cehul Josef Sabovcik, la CE de la Copenhaga; performanța i-a fost contestată, săritura fiind considerată imperfect realizată (gheata atinsă cu piciorul liber, la aterizare); 1988 Quadruplu Toe Loop perfect, canadianul Kurt Browning, la CM de la Budapesta). -de tipul de percepere al jocului de către publicul sportiv, devenit altul în contemporaneitate, cu acțiuni, ce privesc teatralizarea sportului, -sport colectiv, -sport individual, -sport cu animale, -discipline atletice conexe cu gimnastica, -caiac-canoe, -sport cu racheta, -sport basc, -sport de iarnă, -sport cu minge și
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
organizează jocul reciproc, al tuturor persoanelor reale, ce construiesc un imaginar virtual. O emisiune despre lumea sport se concentrează pe anumite teme (sport cu animale) se concentrează pe un anumit spațiu (Europa, Africa), descifrează operațiile fizice sau mentale din interiorul perceperii sportivului în acțiune. 3. RELAȚIILE SOCIALE SPORTIVE ORGANIZATORICE Relația sportivă utilizează un limbaj codificat social (organizat), secret, psihologic: (bucuria victoriei, eroismul, depășirea capacităților obișnuite și explicația faptului că o patinatoare de excepție la Olimpiadă nu a câștigat un campionat după
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
jucat indiferent de bani, de vârstă, în multe țări de pe glob, în mod remarcabil, în afara adoptării sistemului tie-break, regulile sale au rămas neschimbate din 1890), -foc (pilotaj de automobile, avioane, motociclete, carting, curse de anduranță, curse pe gheață). Numele și perceperea jocurilor sportive depinde de timpul receptării și de spațiul țării și de ortografie, de pronunție (football (UK); soccer (US, Australia), pronunțat în Slovacia (futbol), în România, (fotbal), adeseori diferența socială este marcat prin îmbrăcăminte (sportivi, organizatori, public și diferența între
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
rațională cu sensibilitatea iubirii, fiind capabil să le supună pe amândouă voinței lui Dumnezeu. El nu se lasă dirijat de instinct. Are un anumit grad de autonomie față de partea sa somatică, oferind prioritate spiritului. Conduita sa religioasă se caracterizează prin: - „perceperea clară a lui Dumnezeu, a omului, a Bisericii și a reprezentanților ei, a vieții religioase și a vieții cotidiene” (altfel ar trăi într-o lume „construită” de el, ireală, așa cum este cea în care se află persoana imatură); - capacitatea de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
problemele cu care se confruntă la nivel psihic se exprimă și la nivelul somatic. Obișnuiește să afirme că toate aceste lucruri i se întâmplă numai lui. Religiozitatea unui astfel de penitent este puternic marcată de întreaga tulburare, fiindu-i afectată perceperea imaginii corecte despre Dumnezeu. Crede că Dumnezeu presară viața omului cu experiențe negative, cu suferințe și lipsuri, iar el, penitentul, trebuie „să își ducă crucea”. Dumnezeu îi apare ca fiind cel care dă și cel care apoi ia, privilegiindu-i
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sunt expuși prin strategii de rezolvare activă a problemelor, în timp ce alții vor reacționa exprimând schimbări atitudinale negative. Cherniss consideră că burnout-ul este un proces ce se dezvoltă în timp și reprezentă o formă de adaptare la diferite surse de stres. • Perceperea stresului: se instalează ca urmare a dezechilibrului dintre exigențele muncii și resursele individului. Factorii stresori care determină apariția dezechilibrului sunt considerați ca fiind amplasați atât la nivelul muncii (conținut, condiții și caracteristici ale acesteia) cât și la nivelul persoanei. Dezechilibrul
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]