2,310 matches
-
copil, nu pentru a face sex, ci pentru a avea o discuție serioasă cu ea. Deși romanul poate să fi pierdut din atracția inițială a prospețimii unei limbi a adolescenților din perioada imediat postbelică, el rămâne, după unii, o expresie perenă a inocenței americane, articulând dorința de a evita problemele maturizării și a asumării unui simț istoric (Millard: 14). Salinger s-a lăsat sedus de personajul său, care treptat s-a transformat într-o ființă reală pentru el, autorul devenind probabil
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
care se clasifică astfel: teren arabil, pășuni și fânețe naturale, vii și pepiniere viticole, livezi și pepiniere pomicole. Terenul arabil reprezintă suprafața care se ară în fiecare an sau la mai mulți ani și se cultivă cu plante anuale sau perene. Pășunile reprezintă terenurile acoperite cu vegetație ierboasă, instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânțare, destinate pășunatului animalelor. Fânețele reprezintă terenurile acoperite cu vegetație ierboasă, instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânțare, destinate recoltării pentru obținerea de fân. Viile și pepinierele
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
în primul rând, opera exemplară, cea a geniului, care pretindea că pune în pagină adevărul; moare estetica, doldora de concepte emfatice, izvorâte din defuncta metafizică. Desigur, cade dictonul lui Longos ars longa, vita brevis, căci arta nu mai poate fi perenă, ci e perisabilă și provizorie, ca orice produs de consum. Credința în eternitatea artei devenise clișeu al metafizicii și al esteticii. Contemporanul lui Nietzsche, Eminescu, depășise și el acest clișeu al esteticii metafizice, căci încă în timpuriul poem Memento mori
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
jertfei iisusiace. În Statele Unite, un promotor al dialogului transmodernist, interconfesional este teologul Alan Watts, care a recurs la "experiențe" ale eliberării de îngrădirile strict confesionale (într-un sens opus restricțiilor epistemologice ale lui J. J. Fanella), redimensionând tradițiile, recuperând filosofia perenă abandonată de postmoderniști și toate formele culturii. Astfel, dialogul global interconfesional poate deveni și dialog intercultural global, ceea ce nu se produce fără reacțiile, uneori violente, ale celor închiși în mentalitatea modernistă, chiar în interiorul bisericilor. Transmoderniștii americani invocă profeția lui W
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
firești cea de-a treia putere, Istoria. Textul ca memorie și sentiment: o poezie populară ardelenească din anul 1838 Adeseori, destinul postum al textului literar se dovedește a fi unul ingrat. De obicei, posteritatea reține doar capodopera, acele note valorice perene capabile să traverseze netulburate avatarurile sinuoase ale gustului literar. Această perspectivă leneșă, tributară exclusiv unor criterii estetice, ignoră Însă factorul istoric, ambianța culturală care a legitimat, Într-o anumită epocă, un corpus de texte Învestit cu denumirea de „literatură”. Definirea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la cele trei facultăți ale Universitășii de Artă „George Enescu”), la relația care există în actul creației artistice între condiția umană și aspirația spre absolut, la dorința omului de a se desprinde, prin actul creației și al contemplării artistice, de perenul încorsetat al existenței și eliberarea în sferele înalte ale spiritualității. O reprezentare geometrică din zona centrală poate fi văzută în spațiu ca o piramidă având în interior inscripția pe două rânduri 145/ANI simbol al construirii în toți acești ani
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
fost oamenii, numiți în documentele vechi “săteni” și mai târziu “vămeni” și individualizați după nume, cel mai vechi fiind judele Cârstea <footnote Vezi: cap II al prezentei lucrări. footnote>. Pentru întreaga zonă a Obcinelor, a munților, românii au fost elementul peren, fermentul dezvoltării țării și prefacerilor social-politice din zorii evului mediu și până în prezent. Că au fost năvăliri, războaie, pustiiri, distrugeri, românii, și între ei vămenii, nu și-au părăsit vatra strămoșească, păstrându-și limba, numele, ocupațiile tradiționale, obiceiurile și credințele
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de un relativ apostolat dacă simte că cei din jur îi împărtășesc valorile. Căpătând însă sentimentul inutilității în așteptarea consonanței intelectuale, preferă să emigreze din motive am spune mai degrabă axiologice decât economice. 4.3.4. Petre Andrei: un reper peren „Generația tânără o înțelegem și vrem să o călăuzim. Vrem o generație viguroasă, iubitoare de patrie, dar ordonată și înțelegătoare (Î), vrem o generație bine pregătită. Pregătirea științifică necesară nu se poate face nici prin agitație, nici prin pierdere de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
al unei plante test, secara, a fost biodegradat, proces în consecința căruia rH-ul substratului scade de la valoarea 34 la 27,3 [45]. Un alt exemplu, de astă dată concret/natural, se referă la efectul reductiv exercitat de o plantă (perenă, deci cu un efect potențat) asupra solului (fig. 33); efectul reductiv maxim se manifestă în zona de maximă dezvoltare radiculară, ca o dovadă a secreției de substanță reducătoare, efect ce se pierde pe măsura îndepărtării de plantă, ca și în
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de cultură în sudul și în sud estul țarii. Planta face parte din familia Labiatae (Lamiaceae); la specia de bază, cu flori albastre, a fost descrisă o formă, f. albiflora Schur., cu corolă albă și caliciul verde. Este o plantă perenă, semilemnoasă; partea subterană este reprezentată printr-un rizom ramificat, lignificat, pivotant, dezvoltat în sol până la adâncimea de 1,5 m. Tulpina erectă este înaltă de 25-70 cm, ramificată, împreună cu ramurile uniform foliată, dens și alipit păroasă în partea superioară, iar
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
extract fluid, ca antinevralgic, hipoglicemiant, coleretic. Pentru acțiunea antispastică se folosește extern, în loțiuni bucale și gargarisme. Uleiul volatil are acțiune antibacteriană și antifungică; în cantități mari se folosește pentru conservarea cărnii. Particularități și cerințe biologice Jaleșul este o specie perenă, care se menține în cultură 5-6 ani. În primul an de vegetație ritmul de creștere al plantelor este lent și acestea formează un număr mic de lăstari. În al doilea an de vegetație plantele formează numeroși lăstari (peste 100), care
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
condiție a școlii, a administrației publice centrale și locale, a comunităților, a elevilor, a părinților, a educatorilor. Fetișizarea calculatorului și a Internetului reprezintă o exagerare în condițiile în care cititorul adevărat trebuie întors cu fața către cetate și spre valorile perene ale spiritului. Marota digitală ar trebui cumva vestejită, căci, în fond, computerul nu este decât un instrument de informare și de lucru și nimic mai mult, dar nici mai puțin, o fereastră deschisă spre lume și spre multiple potențialități informaționale
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
de putere caracteristice sferei internaționale se datorează absenței unei autorități suverane la scară globală: astfel, în domeniul Relațiilor Internaționale, pacea derivă nu atât din exploatarea principiilor internaționalismului liberal (raționalitate, justiție/drept, organizații internaționale și securitate colectivă), cât din respectarea principiilor perene ale balanței de putere. Împotriva acestei poziții, avocații principiilor liberale se opun separării necesare între regulile și normele interacțiunii din sfera politicii interne și cele din politica internațională. Mai mult decât atât, preferința pentru statul minimal în sfera internă este
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
în analiza narativității înțeleasă ca forță densificată a imaginii. În Narrative Pictures. A Survey of English Genre and its PaintersSacheverell Sitwell arată că cele mai narative sunt imaginile statice în care apar scene tipice, incidente casnice, instanțieri tematice sau activități perene. Nancy Wall Moure, în American Narrative Painting, consideră că cele mai multe potențialități narative apar în scenele vizuale cu subiecte istorice și mitologice și cele mai puține, în portrete și alegorii. William Labov, în Language în the Inner City,crede că este
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
atașa unui fenomen plasat în marginile narațiunii. Sunt prezentate câteva din contribuțiile notabile la studiul narativității în imagine. Sunt amintiți Sacheverell Sitwell care arată că cele mai narative sunt imaginile în care apar scene tipice, incidente casnice, instanțieri tematice, activități perene și secvențe picturale. Este prezentată Nancy Wall Moure care consideră că cele mai multe potențialități narative apar în scenele vizuale cu subiecte istorice și mitologice. Se face referire la Wendy Steiner care crede că narativitatea este un atribut potențial al imaginii. Este
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
este cazul plantațiilor forestiere, lacurilor artificiale și al zonlor despădurite în care crește influența omului. 3. Biocenoze forestiere compuse fie din specii diferite care imită repartiția foliajului pe etaje pădurile naturale sau dintr-o singură specie. 4. Agrobiocenoze ale culturilor perene care se subîmpart în: pomi fructiferi, vița de vie, arbuști fructiferi, pășuni și fânețe. 5. Agrobiocenoze ale culturilor anuale care cuprind: cereale, plante tehnice, leguminoase anuale, legume anuale. 6. Agrobiocenoze ale culturilor de seră. 7. Culturi de laborator. Pe măsură ce se
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
microorganisme, ce apare pe parcurs. Pornind de la cultura de salată, la care perioada de vegetație este de 60 90 zile, la cea de porumb (150-180 zile) sau de la cultura grâului de toamnă (250-270 zile) la cea de lucernă (care este perenă și durează 2-7 ani) sau la vița de vie (30-50 ani) se constată o creștere a stabilității agroecosistemului. 2.2.2. Populațiile de organisme dăunătoare În cadrul bioecologiei se urmăresc frecvent grupurile de organisme, adică populațiile. Populația reprezintă totalitatea indivizilor din
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
bază de prognoză și avertizare, a acțiunilor fitosanitare; determinarea gradului de atac (GA%) și a densității numerice (D.N.) a populațiilor de organisme dăunătoare și utile; utilizarea bioterapiei, care asigură menținerea echilibrului biocenotic în agroecosisteme, în special în livezi, vii, culturi perene, prin introducerea de noi paraziți și hiperparaziți; combaterea microbiologică, prin utilizarea de biopreparate pe bază de microorganisme patogene și a antagoniștilor agenților patogeni; folosirea metodelor genetice și fiziologice, prin utilizarea unor mijloace moderne, cum sunt: substanțele stimulative ale fitoalexinelor, transplantul
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
și organe de rezistență prin care după depășirea condițiilor climatice nefavorabile, agenții patogeni își reiau ciclul biologic. Organele de înmulțire vegetativă preluate de la plantele bolnave constituie de asemenea o sursă de conservare a virusurilor, micoplasmelor, bacteriilor și ciupercilor patogene. Plantele perene cultivate cât, din flora spontană, ca și insectele-vectori pot constitui de asemenea rezervoare de organisme patogene ca, virusuri, molicute sau ciuperci parazite. Plantele gazdă intermediare ca cele din ciclul Uredinalelor constituie nu numai un loc sigur de conservare a inoculului
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și anume: prin semințe (transmitere generativă), la care bacteriile pot fi aderente la suprafață sau în interiorul semințelor; prin material vegetativ de înmulțire (altoi, bulbi, rizomi, tuberculi); prin sol, în cazul în care aici rămân resturi ale plantelor parazitate; prin plantele perene infectate; prin insecte, animale, păsări, nematozi; prin mașini, unelte și ambalaje; prin apă sau prin aer. În plantă bacteriile pătrund prin deschiderile naturale (stomate, hidatode, lenticele) sau prin leziuni provocate mecanic sau de către insecte. După stabilirea relațiilor de parazitism cu
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fragile, dicotomic ramificate, de culoare cenușie. Plantele total parazite se clasifică în două grupe: a. plante holoparazite cu haustori pe rădăcinile plantelor gazdă, de aici făcând parte reprezentanți ai fam. Orobanchaceae și Scrophulariaceae . Lupoaia Orobanche sp., sunt plante anuale sau perene, parazite, cu o tulpină simplă sau ramificată, cu frunze scvaviforme și inflorescențe terminale în formă de racem, spic sau corimb. Florile zigomorfe, au petale unite ca un tub și formează ca fruct o capsulă uniloculară cu foarte multe semințe mici
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în organele parazitate, apar oospori de 30 37 µm, galbeni-aurii, cu suprafața rugoasă, din care în anul următor ies 5 8 zoospori biflagelați. Epidemiologie. Patogenul rezistă de la un an la altul prin oospori dar și prin miceliul parazit din cruciferele perene. În cursul vegetației, răspândirea zoosporangilor este asigurată de vânt, ploaie și apa de irigație. Prevenire și combatere. În culturile de crucifere, măsurile de igienă culturală se impun, mai ales distrugerea buruienilor perene ce pot fi infectate. După recoltarea culturilor ce
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
oospori dar și prin miceliul parazit din cruciferele perene. În cursul vegetației, răspândirea zoosporangilor este asigurată de vânt, ploaie și apa de irigație. Prevenire și combatere. În culturile de crucifere, măsurile de igienă culturală se impun, mai ales distrugerea buruienilor perene ce pot fi infectate. După recoltarea culturilor ce au fost infectate, se va face o arătură adâncă pentru încorporarea resturilor vegetale ce ar putea conține oospori. Culturile semincere se vor menține curate de buruieni și la apariția primelor simptome se
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
agenți patogeni care au provocat aici calamități. Astfel, rugina pinului și ofilirea ulmilor sunt exemple de boli ce au produs epidemii după introducerea de noi plante gazdă în noi habitate, în domeniul silviculturii. Sistemul gazdă-parazit este mai stabil în culturile perene sau multianuale și mai labil în cazul culturilor anuale. În agricultura modernă intensivă s-a uzat de factori ce au perturbat echilibrul între gazdă și parazit. Acești factori ca, introducerea de soiuri și hibrizi intensivi, utilizarea dozei mari de îngrășăminte
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
luptă trebuie judicios aplicate, ele constituind cea mai mare parte dintre modalitățile de luptă care, prin asociere cu rezistența plantelor și cu metodele biologice și chimice dau rezultate economice foarte bune, salvând cantități însemnate de recoltă în special la culturile perene (furajere) sau în plantațiile de arbori și arbuști. În orice cultură pagubele sunt mai mari, când cerințele față de condițiile pedoclimatice ale agenților patogeni sunt identice cu cele ale plantelor gazdă. În practică uneori putem modifica mediul ambiant de așa natură
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]