6,879 matches
-
, revistă literară apărută la Iași, bilunar, în 1875 (nouă numere), și la București, seria a doua, trimestrial, de la 1 iulie 1905 până în martie 1906. Din lista abonaților, inserată în paginile periodicului, reiese că F.f. avea o răspândire apreciabilă în Bucovina și Transilvania. Cu toate acestea, revista, pe care o redacta ciudatul scriitor, publicist și profesor I. Pop-Florantin, promovează un material literar precar, difuzarea bazându-se, poate, pe renumele redactorului, care la
FOAIA FAMILIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287041_a_288370]
-
subtitlul „Pentru petrecere și învățătură. Adaos ilustrat la «Libertatea»”, F.i. își propune propagarea unor informații de cultură și popularizarea biografiilor unor personalități. Literatura promovată este rareori originală, cea mai mare parte a textelor fiind, de fapt, reproduse din alte periodice. Se întâlnesc în paginile F.i. poezii de George Coșbuc, Natalia Negru, Maria Cunțan, Ion Minulescu, Panait Cerna, Mihail Sorbul, St. O. Iosif, Cincinat Pavelescu, Zaharia Bârsan, Alice Călugăru, Ecaterina Pitiș. Proză publică Elena Sevastos, I. A. Bassarabescu, Sofia Nădejde
FOAIA INTERESANTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287043_a_288372]
-
, revistă culturală apărută săptămânal la Brașov, între 2 ianuarie și 25 decembrie 1837. Arătarea de subscriere..., difuzată de I. Barac la 1 decembrie 1836, anunța apariția unui periodic destinat „spre înmulțirea cei de obște folositoare cunoștințe” și în care urmau să se publice nuvele, romane, istorii și „scurte conțepturi” traduse din principalele limbi europene. F.d., editată de J. Gött, a fost susținută material de Rudolf Orghidan, negustor din
FOAIA DUMINECII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287040_a_288369]
-
în care urmau să se publice nuvele, romane, istorii și „scurte conțepturi” traduse din principalele limbi europene. F.d., editată de J. Gött, a fost susținută material de Rudolf Orghidan, negustor din Brașov, care va participa financiar și la editarea altor periodice brașovene. Revista are caracter de magazin duminical, după modelul unor periodice germane din Transilvania, și cuprinde articole și informații de istorie, geografie, tehnică, botanică, precum și numeroase articole de cultură generală. Aici s-a publicat literatură puțină și neinteresantă, mai ales
FOAIA DUMINECII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287040_a_288369]
-
conțepturi” traduse din principalele limbi europene. F.d., editată de J. Gött, a fost susținută material de Rudolf Orghidan, negustor din Brașov, care va participa financiar și la editarea altor periodice brașovene. Revista are caracter de magazin duminical, după modelul unor periodice germane din Transilvania, și cuprinde articole și informații de istorie, geografie, tehnică, botanică, precum și numeroase articole de cultură generală. Aici s-a publicat literatură puțină și neinteresantă, mai ales nuvele traduse din limba germană și versuri greoaie, compuse de I.
FOAIA DUMINECII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287040_a_288369]
-
susține în 1838 „Foaie literară” a lui G. Barițiu), iar foaia lui I. Barac e nevoită să-și întrerupă apariția. F.d. a constituit o experiență care a permis să se pregătească editarea, în Transilvania, a altor reviste corespunzătoare necesităților epocii. Periodicul a contribuit, în același timp, la cultivarea cititorilor și la trezirea interesului pentru lectură. R.Z.
FOAIA DUMINECII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287040_a_288369]
-
FOAIA ROMÂNIEI, periodic literar care a apărut la București în anii 1882, 1883 și 1884. În ultimul an, denumirea se modifică în „Foaia României literare”. Va exista o continuitate între această revistă și celelalte publicații literare ale lui Ed. M. Adamski, redactorul ei
FOAIA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287047_a_288376]
-
, revistă literară scoasă la București, o dată pe săptămână, între 25 decembrie 1896 și 28 martie 1899. Publicația este proprietatea unui comitet din care au făcut parte D. I. Slăniceanu, D. Stăncescu, directorul periodicului, și I. S. Spartali, secretar de redacție. Conducătorul efectiv al revistei, D. Stăncescu, a izbutit să realizeze o publicație populară, care să atragă un număr cât mai mare de colaboratori și, mai ales, de abonați. Cititorilor li se ofereau, săptămânal
FOAIA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287045_a_288374]
-
FOAIA ILUSTRATĂ, revistă literară care a apărut, săptămânal, la Sibiu între 6 ianuarie și 15 decembrie 1891. F.i. este una dintre publicațiile (calendare, periodice, cărți) editate la Sibiu în urma inițiativelor și strădaniilor materiale depuse de cercul din jurul ziarului „Tribuna”, în al cărui Institut Tipografic se și imprimau. Redactor responsabil a fost D. Popovici-Barcianu. Bună parte din articolele politice sau culturale, precum și din scrierile literare
FOAIA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287042_a_288371]
-
a fost D. Popovici-Barcianu. Bună parte din articolele politice sau culturale, precum și din scrierile literare se retipăreau și în „Tribuna”. Conținutul este mult mai divers decât cel al unei foi literare obișnuite, F.i. urmărind, la fel ca atâtea alte periodice transilvănene, realizarea unei eficiente propagande politice și culturale și, totodată, îmbinarea acestei acțiuni cu aceea de educare și de îndrumare în chestiuni de gospodărie sau de agricultură. Rubricile principale sunt intitulate „Literatură și știință”, „Teatru, muzică și arte peste tot
FOAIA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287042_a_288371]
-
F.de d. având, împreună cu „Dreptatea”, șaisprezece procese de presă numai în cursul anului 1894. Săptămânalul se adresa locuitorilor din mediul sătesc, cu intenția de a contribui la educația lor politică, culturală și economică. Organizat pentru a răspunde acestui scop, periodicul are rubrici variate, scrise adecvat țelurilor, cu un conținut atractiv, ca și forma în care era prezentat. Cele mai interesante rubrici sunt „Întâmplări de peste săptămână”, o trecere succintă în revistă, uneori chiar o analiză a evenimentelor politice interne, „Cronica”, un
FOAIA DE DUMINECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287038_a_288367]
-
publice americane față de Germania, informațiile referitoare la aceste operațiuni au fost transmise de britanici redactorului-șef al publicației Providence (R.I.) Journal. Pe baza acestor informații, ziarul a publicat ulterior o serie de articole care au fost preluate și de alte periodice din Statele Unite; se pare că redactorii publicațiilor respective au crezut că relatările erau bazate pe investigații prealabile întreprinse de jurnaliștii în cauză 22. Un al doilea motiv pentru utilizarea mecanismelor de propagandă „neagră” este că, din considerente diplomatice, un guvern
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
și literară apărută la București, săptămânal, între 16 septembrie 1895 și 10 octombrie 1896. Cu numărul dublu 51-52 M.n. își încetează apariția, transferându-și abonații către ziarul „Liga română”, organul Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor. Între cele două periodice există o similitudine de orientare, cu deosebirea că „Liga română” aborda problema națională la nivelul principiilor, în timp ce M. n. se adresa „poporului”, încercând să-i facă accesibilă înțelegerea chestiunilor de interes național și a doleanțelor românilor din Imperiul Habsburgic și
MESAGERUL NAŢIONAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288094_a_289423]
-
MESEȘUL, periodic apărut la Zalău, săptămânal, între 31 ianuarie 1925 și 25 decembrie 1931, iar cu titlul „Gazeta Sălajului” între 1 decembrie 1936 și 29 octombrie 1938. Gazeta este editată de despărțământul Sălaj al Astrei. Din 1926 până în 1928 redactor responsabil este
MESESUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288096_a_289425]
-
fi editate mai târziu în volum. Colaborează cu basme și nuvele la „Familia”, „Convorbiri literare”, „Tribuna” (Arad), „Telegraful român”. Bolnav de cancer, se stinge în străinătate, de unde este adus și înmormântat la Șiria. Cele câteva scrieri publicate de M. în periodice nu atestă o vocație deosebită. Cu subiecte luate în majoritate din viața satului, unele nuvele eșuează în melodramatic (Rada, La umbra teilor), iar altele, în care încearcă unele portretizări (Mitru Dascălul, Ioan Covrig, Gura satului), nu lasă o impresie mai
MERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288090_a_289419]
-
energic în două dintre conferințele ținute în cadrul Societății România Jună. Proverbele, zicătorile, formulele caracteristice basmului, intervențiile în spiritul narațiunii orale, o oarecare vioiciune a ritmului povestirii fac agreabilă lectura basmelor lui M. O parte din ele au fost reluate din periodice (majoritatea din „Tribuna”) și incluse în volumul Din lumea basmelor (1906). Impresiile de călătorie, înmănuncheate postum sub titlul Din țări străine (1911), relevă un suflet sensibil atât la frumusețile naturii, cât și la realizările civilizației. Călătorul se oprește mai ales
MERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288090_a_289419]
-
de la Barca). Se adaugă câteva studii care conțin considerații substanțiale despre literatura și cultura română, precum Neagoe Basarab și procedeele de artă ale Renașterii sau Ioan Inocențiu Micu-Klain, inițiatorul Școlii Ardelene. SCRIERI: Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1919-1944) (în colaborare), I-V, București, 1997-2003; Statutul artistului în epoca barocă. Strălucirea și suferințele magicianului, București, 1998; Renaștere și modernitate, București, 1998; Ériger une République souveraine, libre et indépendante. Mémoires de Charles-Léopold Andreu de Bilistein sur la Moldavie et
MIHAILA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288125_a_289454]
-
, publicație apărută la Cluj între 16 ianuarie 1927 și 2 mai 1937, având subtitlul „Foaie săptămânală pentru popor”. Până la numărul 12/1930 nu se precizează componența redacției, apoi redactor este Octavian Buzea, iar de la numărul 3 din 1930 periodicul apare sub conducerea unui comitet. În caseta redacțională din numărul 5/1936 se menționează că G.A. este „ediția pentru popor a ziarului «Națiunea română»”. De la numărul 51/1933 subtitlul devine „Organ al Partidului Național Liberal”. Revista se adresează unui
GLASUL ARDEALULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287290_a_288619]
-
Vâlcea. A scris și teatru. A tradus, în „Tribuna” (Arad), din Geneviève Denis și Gilbert. În 1912 Societatea Scriitorilor Români îl admite în rândurile ei. Versurile ușurele ale lui G. (printre care și sonete, pasteluri, cântece „în formă populară”), din periodice și din volumul Flori de câmp (1909), sunt de o nedezmințită sărăcie a inspirației. Fără noroc în iubire, melancolicul, care eminescianizează impudic, se înseninează rareori. Amarul îl apasă și, cu „visurile spulberate”, e mereu gata să izbucnească în plâns. Și
GIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287285_a_288614]
-
întrucâtva valoarea literară, cât și pe cea documentară a acestor amintiri. În aceiași parametri se înscriu și lucrările De la Basarabia rusească la Basarabia românească, Trei ani pe frontul basarabean și Ardealul în Basarabia. Totodată, împreună cu însemnările de călătorie, rămase în periodice, ori cu acelea relative la înființarea Universității clujene, precum și cu „ziarul” detenției din lagărul de la Caracal, ele au pregătit vasta autobiografie, în patru volume, Pe baricadele vieții. Cel dintâi panou, Anii mei de învățătură, se concentrează asupra formării sale intelectuale
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
, revistă culturală și literară apărută la București, săptămânal, între 1 august 1877 și 7 iunie 1878. Dintre numeroasele periodice ivite în anii Războiului pentru Independență, G. este o publicație care se adresează unui cerc larg de cititori. Programul e în întregime literar, urmând să se publice, în primul rând, beletristică „populară”, adică accesibilă, și „morală”, aptă de a dezvolta
GLOBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287298_a_288627]
-
o serie de articole cu caracter biografic sunt dedicate unor personalități politice, culturale, artistice. Literatura selectată e în consonanță cu evenimentele importante pe care le trăia țara: versurile lui V. Alecsandri, apărute pentru prima dată aici sau reluate din alte periodice („Vocea Covurluiului”, „Pressa”), Isprăvile și viața lui Mihai Viteazul de Petre Ispirescu, doine maramureșene dintr-o colecție alcătuită de I.S. Bădescu. Mai colaborează Matilda Cugler-Poni cu versuri, N.D. Popescu, într-o ipostază mai puțin obișnuită, aceea de autor de însemnări
GLOBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287298_a_288627]
-
volum cu Fata și bătrânul (1968). Remarcat și elogiat de critică, se impune ca un prozator relativ prolific: publică volume de proză și eseuri în perioada 1970-1990. A colaborat la reviste literare („România literară”, „Luceafărul”, „Contrapunct” ș.a.) și la alte periodice (contribuții publicistice la cotidianul „România liberă”). A semnat traduceri din limba franceză, a scris scenarii de filme documentare. Este autor al unor studii, analize și comentarii juridice, apărute în publicații de specialitate, multe dintre ele în străinătate. A întocmit - alegând
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
scrie articole pe diverse teme social-politice (semnalând, de pildă, primejdia hitlerismului) și îndeosebi culturale, reportaje, interviuri și anchete, însemnări de călătorie. Între 1933 și 1937 este redactor la „Adevărul” și „Dimineața”, semnând totodată (G. Miron ori cu inițiale ) în alte periodice, precum „Cronicarul”, „Zodiac”, „Umanitatea”, „Săptămâna literară”, „Cuvântul liber”. La sfârșitul anului 1936, împreună cu I. Cohn, preia de la I. Ludo revista „Adam”, al cărei „director-proprietar” devine în 1939. Peste un an, nemaiobținând autorizația de a o tipări, emigrează în Marea Britanie, unde
GRINDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287366_a_288695]
-
, publicație periodică, socială și literară care a apărut la Baia Mare, săptămânal, de la 5 martie 1889 până la 14 martie 1890. La 5 martie 1889 se publică un număr de probă. Gavril Szabó este redactor răspunzător al acestui periodic, pe care îl editează Mihai Molnar. Ambii se străduiesc să concentreze intelectualii români din nordul Transilvaniei, pentru a scoate o revistă care să oglindească mișcarea socială și culturală națională din această regiune. G. nu a putut adopta o atitudine politică
GUTINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287393_a_288722]