5,774 matches
-
fi istoria precum o vedea Cicero la vremea lui (Historia magistra vitae) și cum ar trebui să o vedem și noi, cei deja absorbiți de vârtejul globalizării prin făcătura politică numită Uniunea Europeană, dar ne-ar fi cu adevărat fatal să persistăm în mai vechea eroare cum că succesiunea temporală (legea ce guvernează această nobilă disciplină) devine automat și legătură cauzală! -------------------------- George PETROVAI Sighetu Marmației, 30 aprilie 2016 Referință Bibliografică: George PETROVAI - DESPRE CARACTERUL ȘTIINȚIFIC AL FILOSOFIEI ȘI ISTORIEI / George Petrovai : Confluențe
DESPRE CARACTERUL ŞTIINŢIFIC AL FILOSOFIEI ŞI ISTORIEI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378840_a_380169]
-
într-o liniște virgină, ți se derulează imagini dulci-amărui. Te-ntrebi “cât arată măsurătoarea apei?”, acel timp în care orele se măsurau cu o clepsidră. Fiorul melodiei îți scapă, simbol și serenadă, gardenia din părul ei, - floarea sufletului - mireasme subtile persistă în tine. O inimă rănită plânge, privești stelele și respiri aerul nopții, - Abisul fecundând veșnicia Tăcerii - până când auzi un cântec de leagăn, fantoma ei în fiecare cadență și vibrația adusă de vocea ei sub un cer adăpost. Simți atingerea Cerului
CĂLĂTORIA (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378949_a_380278]
-
margine de foc. Oare visa ?! Cu greu porni pe potecă la vale. Avea impresia că merge pe o alee flancată de un roi de stele. Credea că pornind, vedenia o să dispară. Făcu primii pași încet, încet, iar țiuitul din urechi persista, la fel și privirea încă tulbure. După ceva timp de mers, cărarea era tot mărginită de foc. Nu mai simțea oboseală și nici greutate la mers. Îi venea totuși să glumească în sine, zicându-și că era un musafir de
CORIDORUL de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379082_a_380411]
-
asta este oare democrația ori cumva ni s-a dat numai o otravă pe care însă au scris chiar ei în fals că în fiolă ar fi democrație ori mai frecvent „STATUL DE DREPT?!” Se mai spune din bătrâni că, persistând în minciună nu ai cum să ajungi la adevăr! Se încumetă oare cineva ca să contrazică această regulă? Oare nouă românilor, nu ni se poate aplica această regulă de viață? Păi, persistând în furtișaguri permanente, în minciuni și escrocherii, unde va
OARE CUM ARATĂ UN STAT FĂRĂ HOŢI? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379807_a_381136]
-
STATUL DE DREPT?!” Se mai spune din bătrâni că, persistând în minciună nu ai cum să ajungi la adevăr! Se încumetă oare cineva ca să contrazică această regulă? Oare nouă românilor, nu ni se poate aplica această regulă de viață? Păi, persistând în furtișaguri permanente, în minciuni și escrocherii, unde va mai ajunge România noastră?! Care va fii viitorul Țării noastre? Mai putem noi oare repara vreodată toate nedreptățile și neregtulile petrecute și cimentate ca norme de conduită în Țară? Cum ar
OARE CUM ARATĂ UN STAT FĂRĂ HOŢI? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379807_a_381136]
-
te interesează! Chiar crezi că iubitul PM, viitorul Președinte, nu te va greva cu taxe astfel ca prețul căldurii să devină foarte important? Pompele funebre vor avea rolul lor iar SRL-urile de resort vor devenii bogătașii țării dacă vom persista ca până acum că pompele nu fac obiectul atenției generale. Nu! Căldura trebuie pompată cam așa cum umflăm camera bicicletei, singurul vehicul care ne va mai duce la serviciu în secolul următor dacă ... Mai ieri tocmai s-a terminat o importantă
DUMNEZEU ESTE PRO SAU CONTRA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379868_a_381197]
-
picioare ținându-se de bara de lângă ușă. Smaranda se ridică grăbită de pe scaun și-i oferi locul său, dar, spre marea sa mirare, se văzu refuzată. Insistă, argumentând că ea urma să coboare la prima stație, însă femeia continua să persiste în refuzul său. După puțin timp, semn că-i observase nedumerirea, se apropie ușor de Smaranda care rămăsese în picioare și-i spuse încet la ureche, lăsând-o fără reacție”: „Mulțumesc, însă nu mă pot așeza, pentru că m-am scăpat
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
Toate Articolele Autorului Când râd genuni tu știi că nu-mi e bine, că pașii mei prin ierburi se ascund de gândul ce abia se mai abține să-și strige ploaia și că mă scufund în ape de-ntuneric ce persistă să-mi scrie valuri c-un condei de-amar. Când râd prăpăstii știi că nu există în mine-aprins de liniști niciun far, că lotcile-mi se leagănă întruna a rătăciri, cu închistări cu tot și că-ntr-un colț de
ÎN HOHOT de AURA POPA în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380513_a_381842]
-
carnivore, descinse parcă dintr-un fantomatic neant al idealurilor erodate. Fundamentele nocturne, împreună cu atotputernicia solitudinii, determină nedisimulata interiorizare hipersensibilă: "Rămâi/ Chiar dacă e noapte,/ Singurătatea nu chinuie,/ Tristețea nu-i apăsătoare./ Rămâi,/ Durerea e mănușa ce ni se potrivește." (Durerea e). Persistă, invariabil, tentativa de a frecventa zone adânc spiritualizate. Poeziile Cristianei Maria Purdescu sunt situate sub o pregnantă influență selenară, fiind realizat un misterios sincretism între umbrele trecutului și mereu via problematică a ceea ce va urma. Referință Bibliografică: Octavian Mihalcea despre
OCTAVIAN MIHALCEA DESPRE CRISTIANA MARIA PURDESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380633_a_381962]
-
Acasa > Poezie > Delectare > ÎNĂLȚARE Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1987 din 09 iunie 2016 Toate Articolele Autorului ÎNĂLȚARE Persistă în memorie doar clipa, În care-am fost de Dumnezeu aproape, Când mai puteam să mergem peste ape Și soarele ne încălzea aripa. Dar sufletul tot reușea să scape De nerăbdarea ce sporește pripa, Iar îngerii își pregăteau echipa, Să
ÎNĂLŢARE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379328_a_380657]
-
al denigrării, al violenței, al vânzării, al trădării, al crimei: saducheii și fariseii-mai marii iudeilor alături de regalul criminal Irod, cărora li s-au mai adăugat: Irodiada, Salomeea, Iuda și ceilalți... Paradoxal, ca un arc peste timp aceste trei categorii au persistat până în zilele noatre: -natura pe care o înfrumusețează Dumnezeu și păstorii care, sunt substituiți de țăranii din popor, simpli, cuminți, curați, frumoși, cu datina în sânge și cu dragostea de Hristos în suflet; -magii sunt și ei înlocuiți cu oamenii
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
într-o zi de aprilie 4. Poate că tocmai durerea din frumusețea acestui anotimp a creat poteca pe care urma să pășim înspre o lume care nu ne aparține. Chiriași în propria viață oscilăm într-o zbatere surdă dorind să persistăm ca oameni, dar în lupta cu insignifiantele detalii, uneori, uităm de noi. Nu știu, poate că toate aceste elemente sunt semne de recunoaștere a ființei. Aflându-mă printre cei mulți care nu știu prea bine limbajul cuvântului, în acest context
GHEORGHE GRIGURCU, LA 80 DE ANI! de TEODOR DUME în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381090_a_382419]
-
iubirea și moartea. Grija deosebită față de cuvânt l-a ajutat pe Gheorghe Grigurcu să depășească momentele trecutului. Nu voi detalia condițiile socio-sociale pentru că ele au devenit istorie, și în timp subiective, fără formă chiar dacă fondul a existat și încă mai persistă în unele situații limită. Toate aceste nuanțe, ca să nu zic percepții, uneori diferite pentru unii, Gheorghe grigurcu le-a punctat în una dintre prefațele cărților mele.Judecând obiectiv și fără prejudecăți, implicând sinceritatea, nu pot decât să reliefez ceea ce unii
GHEORGHE GRIGURCU, LA 80 DE ANI! de TEODOR DUME în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381090_a_382419]
-
ochii tăi s-au instaurat în ai mei?.. Încerc, depășindu- mi imaginea în spectrul solar al oglinzii, să-i opresc, rugându-i să mă apere, chiar și dacă vor înceta să- mi aparțină. Tot ce se instaurează-domină, inventează, reinventează, întrece, persistă, subzista. Iubirea ta nu mă va orbi niciodată, pentru simplul motiv, ca irișii tăi, vulnerabili la superficialitate, m- au dus departe, atât de departe, încât mi- aș închide pleoapele, să te zăresc cum vii, neavând nici un motiv pentru a mă
TE-AI INSTAURAT CU OCHII TĂI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381367_a_382696]
-
Dumnezeu"...... XI. E TOAMNĂ, de Lilia Manole , publicat în Ediția nr. 2080 din 10 septembrie 2016. E toamnă... de altundeva, un licăr În frunze tremura, pe note, trist, Cu strugurii îmbrac ai verii nuferi Și -n lacul toamnei mă cufund, persist. În mine, toamna cade, prin duminici, Prin venele de aburi, ce mă sufla, Mirarea mea abundă în priveliști, Și în parfumul verde, luminile triumfă. Mai las o frunză, pe obraz să-mi pice Descântecul vernil, ca să mai plâng, E toamnă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
toamnă, de altundeva, iar eu aice, De dor de voi, pădurilor, mă sting... Lilia Manole ... Citește mai mult E toamnă... de altundeva, un licărîn frunze tremura, pe note, trist,Cu strugurii îmbrac ai verii nuferiși -n lacul toamnei mă cufund, persist.În mine, toamna cade, prin duminici,Prin venele de aburi, ce mă sufla,Mirarea mea abundă în priveliști,Si in parfumul verde, luminile triumfă.Mai las o frunză, pe obraz să-mi piceDescântecul vernil, ca să mai plâng,E toamnă, de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
targă, ținând în mînă cățelușul dalmațian, primit în dar de la mine! Aici, am găsit frig, gheață și moarte! Nu mai avea rost să rămân nici un minut în acest loc, ce mi se părea complet rece și neprimitor! In mintea mea, persista imaginea acelui cadavru, în timp ce, parcă auzeam vorbele Otiliei, iar sunetul vocii ei îmi vibra încă în conștiință: Mă sprijinise moral în zilele grele din timpul procesului de divorț, mă alintase cu vorbe dulci de îndrăgostită și reușise să mă facă
ÎN ARŞIŢA PRIMĂVERII TIMPURII (NUVELĂ) PARTEA A TREIA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380920_a_382249]
-
arhigenitor, numit în altă parte Iahve sabaôth, adică Zămislitorul, are pretenția să se considere deasupra tuturor, inclusiv deasupra Omului, marele Creator, cu adevărat Atotputernic (Pantocrator). Căci se afirmă cât se poate de clar: Există Omul și Fiul Omului! Dar Ialdabaôth persistă în blasfemie, cu toate că a fost avertizat de Zoe, o dată cu „Greșești, Saklas!” (Saklas=idiotule), a doua oară cu „Greșești, Samaël!” (Samaël=zeu orb, respectiv Sammaël=zeul orbilor). Iată de ce intervine îngerul de foc, care-l aruncă pe Ialdabaôth în Tartar (genune
DESPRE IUDEO-CREŞTINI, GNOSTICI SI ESENIENI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380941_a_382270]
-
Acasa > Poezie > Imagini > TÂRGUL MEDIEVALELOR ECOURI... Autor: Emilian Oniciuc Publicat în: Ediția nr. 2272 din 21 martie 2017 Toate Articolele Autorului Târgul medievalelor ecouri... Emilian Oniciuc- 20.03.2017 Cetatea este tristă, Turiștii au plecat; Ecouri mai persistă În târgul neuitat. Pavaje patinate, lucind medieval, Sub pași ușor purtați de clipele pierdute Sub felinare care lumină opal, Fantome- nsuflețite din vechile redute... Acolo, un cavaler se- amestecă prin umbre, El însuși umbră a nopții trecătoare... Domnița- i rătăcită
TÂRGUL MEDIEVALELOR ECOURI... de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371328_a_372657]
-
din nou parcă valsează... Diversele graiuri, rătăcind din lume Sfârșite de cântări ce noaptea le- au stârnit Sau, ostenite după șuvoi de glume Se scurg acum spre vise, în raiuri de dormit... Cetatea este tristă, Turiștii au plecat; Ecouri mai persistă În târg de neuitat...! Emilian Oniciuc- 20.03.2017 Referință Bibliografică: Târgul medievalelor ecouri... / Emilian Oniciuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2272, Anul VII, 21 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Emilian Oniciuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
TÂRGUL MEDIEVALELOR ECOURI... de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371328_a_372657]
-
TOAMNĂ Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 2080 din 10 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului E toamnă... de altundeva, un licăr În frunze tremură, pe note, trist, Cu strugurii îmbrac ai verii nuferi Și -n lacul toamnei mă cufund, persist. În mine, toamna cade, prin duminici, Prin venele de aburi, ce mă suflă, Mirarea mea abundă în priveliști, Și în parfumul verde, luminile triumfă. Mai las o frunză, pe obraz să-mi pice Descântecul vernil, ca să mai plâng, E toamnă
E TOAMNĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371385_a_372714]
-
se poate de benefic. Smeriți, oamenii au respectat un anume cod al regulilor după care viața lor a decurs. Aveau o călăuză care îi îndemna meru spre ceva bun, spre ceva folositor. Uneori, sau de prea multe ori, răul a persistat chiar sub o anume emblemă a credinței, sau mai rău, cei ajunși în fruntea credinței au făcut mai mult rău, decât necredința însăși. Rămâne să aștepte! Omul încă așteaptă și crede că mai are încă timp să găsească răspunsuri. Ce
INVENȚII ALE OMULUI ȘI EFECTELE LOR. de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371427_a_372756]
-
scriu poeme,Despre tine a- și tot scrie...... XI. TÂRGUL MEDIEVALELOR ECOURI..., de Emilian Oniciuc , publicat în Ediția nr. 2272 din 21 martie 2017. Târgul medievalelor ecouri... Emilian Oniciuc- 20.03.2017 Cetatea este tristă, Turiștii au plecat; Ecouri mai persistă În târgul neuitat. Pavaje patinate, lucind medieval, Sub pași ușor purtați de clipele pierdute Sub felinare care lumină opal, Fantome- nsuflețite din vechile redute... Acolo, un cavaler se- amestecă prin umbre, El însuși umbră a nopții trecătoare... Domnița- i rătăcită
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
obiecții? întrebă retoric. -Defel, defel! Mă-ncântă revederea, chiar dacă e târzie! Dar pe tine? -Urarea mea-i un zâmbet strâmb! E tot ce pot să-ți dau prinos! Ar fi minciună ca să-ți zic Bine-ai venit! îi aruncă tânărul persistând în agitata-i preumblare. E tare încordat de așteptarea lungă! Sărmanul! își zice-n gând tatăl, improvizând apoi: -Nu mă plâng de recele primirii! Că te-am regăsit e pentru mine darul ce râvneam, să știi! adăugă cu glas tremurând
JOCUL DE CĂRŢI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371449_a_372778]
-
mare decât cea în care au fost cu o noapte înainte și, parcă, mai curată, cu mai mult mobilier. Iuliana nu își dădea seama câte camere are. Nici nu o interesa. A descoperit, de cum a intrat, că mirosul de mucegai persista și aici. Ea nu era cu gândul decât la rucsac. Regreta dureros de mult că nu a putut să-l ia, dar o nouă speranță, legată de femeia pe care o văzuse în curte, se născuse și parcă-i dădea
EPISODUL 3, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374816_a_376145]