7,838 matches
-
-se, alții nu; iar toat... partea septentrional... a viitorului stat iugoslav era integrat... În Imperiul Austriei, sc...pînd astfel de invadatori. Deși aceast... diversitate a popul...rîi originare a contribuit la dezmembrarea Iugoslaviei la finele secolului XX, pare totuși mai pertinent, pentru a explica dezintegrarea final..., s... aducem În discuție mai ales condițiile speciale În care a luat naștere statul iugoslav În 1918. Într-adev...r, acesta era „lovit Inc... de la originile sale de o contradicție fundamental...”, c...ci rezultă din „dou
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
avea nevoie de o persoan... asupra c...reia s... poat... transfera o parte din grijile și responsabilit...țile ce-i copleșesc, de cineva În care s...-și pun... speranțele, f...r... a se Întreba totuși vreodat... dac... aceste speranțe sînt pertinente ori dac... au dreptul s... treac... astfel responsabilit...țile pe umerii altuia” (Bohumil Dolezal, Lidové Noviny, iulie 1998). În schimb, atunci cînd Încrederea și speranțele investite În conduc...tor sînt Înșelate, acesta din urm... poate fi respins brutal și desconsiderat
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
referindu-se la orice activitate de conducere a mai multor oameni în acțiunea lor de cooperare îndreptată spre un scop unic duce la deproblematizarea analizelor, la incapacitatea de a pune o serie de întrebări relevante specifice și a oferi răspunsuri pertinente. Conceptul ne asigură o „decupare” corectă a realului și generează și o „trăire în concepte”, o anumită adeziune și atitudini cognitive și, chiar, psihologice. Se spune că nomen est numen<footnote Bell, Daniel, The Coming of Post-Industrial Society. A Venture
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
formulate” (inventate) în raport cu gradul nostru de pregătire profesională și capabilitățile de gândire independentă și creativă. Capitolul acesta își propune să ne expună un set de răspunsuri pe care să le reținem cât mai bine, ca să învățăm cum să punem întrebări pertinente pentru a ajunge la răspunsuri utile. Aceeași teorie, de exemplu, ne poate fi folositoare sau ne poate conduce la mari erori, dacă nu vom ști să o plasăm în contextul său real și s-o utilizăm cu măiestrie pentru a
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
schimbare indusă (promovată conștient și dirijată din interior); 6) Mecanismele de fead-back și de fead-for (reglarea anticipativă prin scop și obiective) etc. În analiza posturilor este necesar a se respecta o serie de cerințe, pentru ca rezultatele ei să fie unele pertinente, care să poată fi folosite în mod corespunzător. Dintre acestea menționăm: obiectivele clare și utilizarea de metode și tehnici adecvate; prezentarea postului așa cum există în momentul analizei; înțelegerea, în primul rând, a sarcinilor și cerințelor postului; obiectivitate și precizie; reprezentativitatea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
venituri și cheltuieli al anului curent; • situația stocurilor și cheltuielilor pentru care se solicită creditul; • un plan de fezabilitate, dacă este cazul; • lista bunurilor constituite drept garanție; • alte documente, În funcție de caz. Decizia de creditare se ia În baza unei analize pertinente a băncii comerciale, prin acordarea unui anumit număr de puncte, În funcție de o serie de criterii prestabile, dintre care, cele mai importante sunt următoarele: • forma de organizare a agentului economic; • domeniul, sectorul și specializarea firmei; • poziția agentului economic În domeniul, ramura
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
față de piețele de aprovizionare; • dependența față de piețele de desfacere; • nivelul subvențiilor sau al sprijinului guvernamental; • calitatea managementului; • politicile și strategiile de dezvoltare etc. Decizia de acordare a creditelor În cazul persoanelor fizice se ia, de regulă, În baza unor analize pertinente, utilizându-se În acest sens diferite metode statistice - matematice, cum ar fi, de exemplu, metoda credit-scoring, având la bază următoarele criterii de analiză: • veniturile persoanelor fizice; • cheltuielile persoanelor fizice; • condițiile de locuit; • profesia; • locul de muncă; • starea civilă; • numărul persoanelor
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
domeniilor de angajare a creditelor; • specializarea creditării pe domenii de activitate, persoane juridice și fizice; • limitarea plafoanelor de creditare la anumite sume, În funcție de capacitatea reală de creditare; • selecționarea și acceptarea garanțiilor de creditare, numai după o evaluare și o analiză pertinentă a acestora; • analiza istoricului clienților care solicită credite, privind comporta mentul lor postcreditare, În cazul unor credite anterioare, la aceeași instituție financiar-bancară sau la alte bănci comerciale; • asistarea marilor debitori În luarea deciziilor care pot afecta rambursarea ratelor de credit
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
ca atunci când participați la un maraton. Date fiind utilizarea mai intensă a antioxidanților de către corp în timpul unui exercițiu fizic intens și consecințele nefaste ale unei carențe de antioxidanți atât în planul performanței fizice 60, cât și al sistemului imunitar, pare pertinent să încurajăm luarea unei doze zilnice mărite de antioxidanți în perioadele de efort intens și prelungit, pentru a preveni leziunile tisulare induse de radicalii liberi. De o manieră generală, practicarea sportului duce la o consumare a vitaminelor, mai ales a
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
și procedeelor logice prin care s-a trecut de la o gândire religioasă la una filosofică, adică de la simbol la concept - perspectivă considerată excesiv de simplificatoare de către cercetările recente (vezi R. Buxton, 1999) -, pentru discuția de față observațile lor rămân utile și pertinente. Pe de altă parte, alți gânditori ai vremii erau profund revoltați de faptele scandaloase, crude și imorale atribuite zeilor În povestirile tradiționale, fapte aflate În profundă contradicție cu o viziune rațională asupra purității lumii divine. Singura cale prin care se
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
conceptuală este excesivă, deoarece, chiar dacă riturile implică atribute precum caracterul convențional (codat social, stereotip, repetitiv) sau funcția de comunicare, aceasta nu Înseamnă că orice comportament care Întrunește asemenea atribute devine, automat, ritual. În acest sens, două observații mi se par pertinente. Referindu-se la dimensiunea comunicațională, R. Rappaport (1999, pp. 52-53) atrage atenția asupra faptului că, deși orice manifestare socială are o funcție generică de comunicare, mesajele transmise de aceste manifestări nu sunt Întotdeauna și În mod necesar identice. Astfel, riturile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
poétique, qui se caractérise par son unité, să motivation et son autonomie dans le discours, sert aussi à multiplier le sens dans le processus continuel de la mimesis, de la création artistique : " Tout signe de ce texte [du texte poétique] se révélera donc pertinent à l'égard de șa qualité poétique à partir du moment où îl réalise ou manifeste une modification continuelle de la mimesis. De cette façon seule, l'unité peut être discernée sous la multiplicité des représentations. "390 Parlant de la " rêverie mimologique
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
qui, selon Jean Cohen, constituent leș deux extrêmes de l'axe discursif : La poésie est le langage pathétique et c'est en tânt que țel qu'elle diffère du langage non poétique. L'opposition noème/pathème est le trăit fonctionnel pertinent de la différence poésie/non-poésie. Le langage scientifique (l'usage scientifique de la langue courante) est tout entier conceptuel. Poésie et science occupent leș deux pôles d'un axe, à l'intérieur duquel peuvent se ranger leș autres types de discours.477
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
lyrique en s'appuyant sur leș traits fondamentaux du poème-token.510 Un premier critère d'évaluation est l'interprétation associée à la poésie lyrique, c'est à dire " un type de réaction [...] qui permet d'être, pour le moins, esthétiquement pertinent ". L'interprétation consiste donc " à saisir le sens des mots, [...] la prise en compte des rimes, rythmes, assonances, tonalités, évocations, etc. "511 et, implicitement, de leur valeur émotive et poétique. La question de l'interprétation du poème mènerait donc à
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
par des stéréotypes, entre la France et la Roumanie à travers leurs traditions culturelles : À l'heure où la Roumanie tente, non sans sacrifices douloureux, de rejoindre le concert des nations, que savons-nous, Français, de ce pays ? Ou plutôt, question plus pertinente, même și elle doit en être d'autant plus dévastatrice pour nous, que voulons-nous savoir de lui ? Rien, ou și peu. [...] Suffit-il, pour nos consciences aisément satisfaites, de nous accrocher à cette idée, qui tourne à l'idée fixe autant
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
426 V. Antonio Rodriguez, Le pacte lyrique : configuration discursive et interaction affective, op. cît. 427 Idem, p. 431. C'est nous qui soulignons. 428 V. Jean Cohen, Le haut langage: Théorie de la poéticité, op. cît., p. 34 : Și le trăit pertinent de la différence poésie/non-poésie est l'écart, îl reste à se demander quelle est să fonction. Deux réponses șont possibles. La première est négative. Puisque l'écart est comme țel pure négativité, îl est tentant de penser qu'il est
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
texte qui șont à traduire, lorsqu'on leș juge pertinentes, et non leș formes. V. aussi Henry Schogt, Claude Tatilon, " Georges Mounin : la traduction sans fard ", în La linguistique, 29-2, 1993, p. 77 : " En traduction, lorsqu'une structure s'avère pertinente, parce qu'elle assume une certaine fonction tenue pour importante, cette structure est à "traduire" impérativement : non pas pour să forme, mais pour să fonction ! Îl faut alors recréer cette fonction à l'aide des moyens formels spécifiques à la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
precum Augustin Buzura. Investigând literatura cu un viu spirit analitic și condus aproape mereu de simțul valorii și al măsurii, autorul mânuiește un limbaj critic de o pregnanță stilistică foarte personală. Textul se citește nu numai cu interes pentru judecățile pertinente, dar și cu reală plăcere. Opinii literare (1978) se remarcă în special prin articolele despre criticii și istoricii literari, mereu la obiect și, în genere, lipsite de complezență. Lecturi libere (1983; Premiul de critică al Uniunii Scriitorilor), ca și Subiecte
DIMISIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286771_a_288100]
-
române și folclor. Scriitori din patrimoniul clasic românesc (M. Eminescu, A.I. Odobescu, G. Coșbuc) ori probleme teoretice referitoare la literatura populară și cultă (Zăcăminte folclorice în poezia noastră contemporană, 1936, Conceptul de artă populară, 1939) își află interpretări și rezolvări pertinente, nu o dată originale, în lucrările din perioada interbelică. Spre sfârșitul intervalului, încep să se asambleze sintezele estetice: Fenomenul românesc sub noi priviri critice (1938), Gândirea românească în estetică (1943), Domeniul esteticii (1947), studii generalizante care, în prelungirea formației filologice, vor
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
unele contribuții cu pseudonimul Moise), la „Minerva” din Bistrița, la „Vatra”, „Cultura creștină”, „Calendarul revistei «Lumea ilustrată»”, „Calendarul «Unirii»”, „Tribuna” din Sibiu ș.a. Publicistica lui, alcătuită din articole politice și culturale și destinată să susțină în termeni ponderați, cu argumentare pertinentă, drepturile românilor transilvăneni, nu și-a păstrat, cu trecerea timpului, interesul pe care îl trezea în anii de la începutul secolului. O „disertație”, Poetul Coșbuc, din 1897, este demnă de menționt prin faptul că D. încearcă, între primii comentatori, o privire
DOMSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286824_a_288153]
-
de mâluri groase, prin care ochiul nu are cum pătrunde”), verdictul asupra „complexului” Maiorescu este totuși corect, pendularea între admirație și condescendență, recunoștință și ingratitudine fiind vizibilă de-a lungul anilor în receptarea operei și a vieții. Accentele judicioase, observațiile pertinente (precum acelea referitoare la sporadica preocupare de critic literar, exacerbată de mai toți exegeții) sunt dublate de izbucniri „antimaioresciene”, autorul suspectându-i pe criticii postlovinescieni (Șerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu), spre exemplu, de oportunism, când, la centenarul junimistului, și-au declarat
DOBRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]
-
roman. În studiul Romanul popular în România. Literar și paraliterar (2001), D. investighează, metodic și efectuând chiar statistici, un subdomeniu al literaturii „de consum” intens frecventat în secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea. Analizele sunt pertinente și, mai ales, savuroase prin prisma acelei expresivități involuntare pe care o prezintă creațiile cu mari ambiții, dar fără suport estetic. SCRIERI: Vietăți și femei, București, 1997; Poveștile Monei, București, 1999; Romanul popular în România. Literar și paraliterar, Cluj-Napoca, 2001
DRAGAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286842_a_288171]
-
devenirii ulterioare, elogiul Italiei etc. - toate, topoi ai literaturii naționale, constante care cristalizează o istorie interioară a spiritului românesc. Lucrarea aduce observații cu „caracter de noutate în bibliografia critică a domeniului” (Laurențiu Ulici). Un spirit analitic similar, riguros informat și pertinent orientat teoretic, vădește eseul dedicat lui V. Alecsandri. C. abordează în Vasile Alecsandri-prozator (Profilul memorialistului) (1977) sectoare ale operei mai puțin cercetate (proza, corespondența, jurnalul), fără a le ignora pe celelalte. Prima parte a lucrării țintește la o situare a
CURTICAPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286605_a_287934]
-
economiilor pe care le-ar putea realiza din optimizarea comportamentului strategic. Finalmente, pe lângă problema unei determinări corecte a legăturii cauză-efect și a diferențierii impactului simultan al mai multor categorii de efecte dintre cele menționate, ca și cea a existenței informațiilor pertinente, se pune problema unei comparări externe. Problema costurilor trebuie sintetizată într-un context concurențial: dacă bilanțul costurilor asociate unei mișcări strategice este superior celui al adversarilor, atunci contează mai puțin mărimea absolută a acestora. Altfel spus, spre exemplu, nu mai
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
unui imaginar al concretului. Odată eliminat simbolismul desuet, poezia este investita cu misiuni eliberatoare și imediate: „Poeziile reprezintă ceea ce eu am eliminat pentru a mă simți din nou curat”. Libertatea și asumarea deopotrivă a realității și a iluziei constituie mijloacele pertinente și eficiente în descoperirea și acceptarea cu bucurie a sinelui și a lumii, fiecare ipostază a creației clamându-și strigatul de recunoaștere. Obsesia „scânteii de realitate” dobândită în urma întâlnirii cu poeții newyorkezi (Tedd Berrigan, Anne Waldman, Lewis Warsh, Michael Stephens și
CODRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286317_a_287646]