1,378 matches
-
scări mobile care alunecau pe o suprafață de sticlă, formând când grota Fetei Morgana, când oaza deșertului unde Prințul dezleagă misterul portocalelor, din care ieșeau dedublându-se În oglindă, ca niște păpuși diafane, cele trei prințese. Costumele erau un mozaic pestriț și multicolor de forme abstracte, măști și păpuși de toate dimensiunile erau folosite pentru a distinge diversele grupuri de cor, iar mișcarea Îmbina stilul commediei cu elemente de biomecanică, impresia generală fiind aceea de joc pur, de celebrare a imaginației
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
unui joc de puzzle alcătuiau treptat o scenă de vânătoare englezească; ceea ce părea un picior de cal se dovedea a fi ramura unui ulm și piesa, căreia până atunci nu i se găsise locul, umplea perfect un gol pe fundalul pestriț, producându-ți delicata bucurie a unei satisfacții abstracte și totuși tactile. Într-un timp, era pasionată după pocher, joc introdus În societatea petersburgheză prin intermediul cercurilor diplomatice, și de aceea unele combinații au pătruns cu frumoasele lor denumiri franțuzești - brelan, pentru
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
a ierbii, se Înălța, ca un zid, pădurea. Acolo hoinăream, examinând trunchiurile de copaci (partea vrăjită, tăcută a unui copac) În căutarea unor minusculi fluturi de noapte denumiți În Anglia Pugs - mici vietăți delicate care ziua se lipesc de suprafețele pestrițe cu care se amestecă aripile lor plate și abdomenele Întoarse În sus. Acolo, pe fundul mării de verdeață străpunsă de razele soarelui, mă Învârteam Încet În jurul falnicilor trunchiuri. Nimic pe lume nu mi se părea mai plăcut decât să reușesc
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Madame Bovary, mai târziu a deținut-o Anna Karenina, și apoi a intrat În posesia Doamnei cu cățelul a lui Cehov, după care ea a pierdut-o pe cheiul de la Ialta. Când o deținea Louise, ea era Îndreptată spre umbrele pestrițe de sub mesquites, unde călărețul inimii ei purta o conversație nevinovată cu fiica unui bogat haciendado, Doña Isidora Covarubio de los Llanos (al cărei „cap acoperit cu un păr bogat rivaliza cu coada unui armăsar sălbatic“). „Am avut privilegiul“, i-a
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
din nuanța albăstruie Întunecată a irisului, ce părea să păstreze Încă În el umbrele pe care le absorbise din fabuloșii codri seculari unde erau mai multe păsări decât tigri și mai multe roade decât spini, și unde, Într-o adâncime pestriță, se născuse mintea omenească; și, mai presus de toate, prima călătorie a unui nou-născut În următoarea dimensiune, raportul recent stabilit Între ochi și obiectul ce poarte fi atins, pe care băieții care fac carieră În biometrică și În branșa vânătorilor
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
se răsucea, copilul avea tendința să se ridice, trăgând de ham, apucându-se de marginile căruțului; stând În picioare, nu atât ca pasagerul amețit al unui vas de plăcere, cât ca un savant preocupat dintr-o navă spațială; examinând jurubițele pestrițe ale unei lumi vii și calde; privind cu interes filosofic perna pe care a reușit s-o azvârle peste bord; căzând și el Într-o zi când hamul a pocnit. Mai târziu a mers Într-una din zile din acele
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
probabil cel al statuii, tot de bronz, a lui Henric al IV lea, de pe Pont-Neuf, pe vremea aceea principalul centru popular al Parisului, unde se produceau saltimbancii și mișunau negustorii ambulanți, șarlatanii, femeile publice, codoșii, o lume mai mult decât pestriță, din care nu lipseau nici pungașii și nici cuțitarii. 3. Cu privire la enigmatica „poliță cu maimuță”, Radu Albala propune ipoteza că „maimuța” ar fi girantul cerut de regulă pentru acceptarea unei cambii. Se poate. Căutarea unui girant e perfect licită, dar
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
reședință, pe un panou decolorat și strâmb, abia se mai zărea scris: „Bine ați venit în satul Fundoaia!”. Senzația de sărăcie m-a urmărit tot drumul și nu am scăpat de ea nici când am coborât în fața primăriei. O mulțime pestriță și nerăbdătoare aștepta să vadă cine sunt viitoarele activiste. Primăria abia se vedea din stradă, acoperită de pomii cu frunzișul des. Ca să ajungi la clădirea primăriei trebuia să urci niște scări străjuite de balustrade din lemn. În fața gardului, de o
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
miros care nu-mi era cunoscut, dar cât se poate de neplăcut (aveam să aflu peste un timp că era mirosul de la viermii de mătase care erau crescuți acolo vara). În curând sala s-a umplut până la refuz de lume pestriță și gălăgioasă. Aerul era greu de respirat. Mirosurile sălii se amestecau cu mirosul de transpirație, de grajd și de picioare nespălate. Îmi era sete și voiam să mi umplu plămânii cu aer proaspăt. Geamurile erau bătute în cuie și nu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
este mult mai periculoasă decât Ungaria, dovadă este că În 70 de ani a știut să rusifice populația curat românească a Basarabiei, trimițând colonii românești În ținuturile Donului și așezând sate rusești În locul lor; pe când În Transilvania, cu populația ei pestriță, o mie de ani n-au fost de ajuns ca să deznaționalizeze pe români, prin urmare interesele noastre politice sunt deopotrivă legate de - occident, mai ales dacă dinspre răsărit va fi amenințat echilibrul european”. Mai tranșant ca niciodată, Bismarck a afirmat
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
deasupra ciorapilor lungi și pantofilor cu catarame ; centură lată, din piele, încinsă peste o cămașă cu jabou sau peste o bluză de corp, ambele largi, cu mâneci lejere ; redingotă lungă, croită cu găitane bogate și colorate, sau doar o vestă pestriță ; sabie puțin încovoiată, prevăzută cu gardă mare și apărătoare la pumn, atârnată de o curea ce trece în diagonală, peste corp, de la umeri la șold ; pistol cu cre mene, gen muschetă, băgat în centură sau în brâul textil de la mijloc
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
mai servit câtva timp croazierelor ocazionale, pe mare, după care, din nefericire, a fost casată și demontată. Filmul lui Mircea Mureșan a oferit o convingătoare variantă în mișcare a romanului omonim, cu câteva trimiteri la traseele occidentale de gen (forfota pestriță a porturilor, atacurile pe mare, peripețiile navigației transoceanice, steagul funebru, comoara din insula piraților, piciorul de lemn al lui Ismail, mâna amputată și dotată cu cârlig a lui Spânu, rămasă așa după încleștarea cu rechi nii). Ambele, cu evidente valențe
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
în activitatea politico-misionară, mai cu seamă pe calea publicisticii naționaliste, în mediul intelectual din jurul Axei (Ion I. Moța, Vasile Marin, Mihail Polihroniade, Ion Victor Vojen, Alexandru Constant, Ion Belgea etc.), oarecum o replică mai radical de dreapta la mult mai pestrițul Criterion (altă elitistă grupare - mai târziu și revistă - a tineretului intelectual al epocii, beneficiind, desigur, de un plus de simpatie din partea establishment-ului actual) și al așa-numiților „Răzleți” (un fel de grupuri/cuiburi legionare neîncadrate - cel puțin inițial - în
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Eliade era de nerecunoscut. Urând slavismul și pe ruși, care se sileau să-l sublinieze, el își zise că va sluji patriei înlăturînd tot ce e vestigiu slav. În privința caracterelor tipografice avea firește dreptate. Dar ortografia lui etimologică și limba pestriță italo-romînă sunt ridicule: Quînd va resbumba ultima trumbî Quare quele mai închise morminte înveste și desferrî Și fie-quare sbura-va, și corbu și columba În valea guea mare la vecinica pace au durere, Primi aud,i-vor quel sutteranu resunetu Și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
marelui sentiment geografic, îl interpretează în sensul lui Al. Dumas și Ed. About. Cu ochiul unui desenator pasionat de detalii inedite, surprinzând exoticul fără a-l transfigura, Alecsandri are predispoziția statornică, de categoria spiritului critic, de a nota grotescul și pestrițul, pretenția de "humour" britanic. Buchetiera din Florența e o nuvelă romantică de tipul tenebros, în care tot ce poate interesa este o îngroșare cu pensula a misteriosului italic în câteva grațioase gravuri de epocă, din care se poate reține interiorul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rușine omenirii să vă zică vouă oameni! Poemul fundamental e Luceafărul, dar Fata în grădina de aur îl pregătește în chip fericit și mai crud, în maniera fabuloasă Bojardo: Dar un balaur tologit în poartă Sorea cu lene pielea lui pestriță, Cu ochii-nchiși pe jumătate, poartă Privirea jucătoare să-l înghiță. Iară Florin - inima-n el e moartă Când vede solzii, dinții cei de criță, Sărind la el și-nfipse a lui spadă Și pe pământ îl țintui de coadă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un prea ciudat caic: Nici vâsle și nici pânze; catargul, mult prea mic; Dar jos, pe lunga sfoară, cusute între ele Uscau la vânt și soare tot felul de obiele, Pulpane de caftane, ori tururi de nădragi; Și prin cârpeli pestrițe și printre cute vagi, Un vânt umfla bulboane dănțuitoare încă. ION VINEA Ion Vinea a publicat proză cu aspect suprarealist și foarte dificilă la lectură, în care se întîlnește metoda lui Urmuz (excesul de importanță dat laturii minerale a omului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în legătură cu o conspirație mondială iudeo-masonică ce urmărește o supremație mondială, distrugerea neamurilor și a bisericii lui Hristos, iar noi, românii care mai suntem, atât cât mai suntem un stat național și suveran, să devenim un stat multinațional, cu o populație pestriță, nu Națiune Română și suverană. La ora când scriu, statul român e angajat pe drumul pieirii, autodistrugerii și nu mai avem decât o soluție, Mișcarea Legionară, singura putere izbăvitoare din leșinul pierzării. De aceea, tot românul ar trebui să gândească
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
său, Ț. relatează în Însemnări de taină (1997), configurând scene de viață animate, atmosfera din redacția ziarului „Ardealul” ori reconstituie, în pagini de proză memorabilă, presărată cu reflecții, iar uneori marcate de bonomie și umor în schițarea unor personaje, lumea pestriță și dezorientată a perioadei de după armistițiu. Numeroase sunt „însemnările periodice”, unele fiind notații cotidiene, relatări despre fapte culturale, simpozioane, conferințe, sesiuni sau comemorări, altele gânduri despre viață (despre plictis, relativism, certitudini, dumnezeire, fatum, absurd, moarte etc.), „melancolii solitare”, cum le
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
îndeobște alături de „tacâmul” Irozilor, drama liturgică fiind însoțită de spectacolul laic. Personajelor care participă la realizarea jocului - Paiața, Moș Gheorghe, Iaurgiul, Bragagiul, Vânătorul, Ursarul, Popa ș.a. - li se adaugă, în variantele moldovenești, Gacița și Napoleon Bonaparte. Păpușile folosesc o limbă pestriță, în care idiotismele, neologismele neasimilate, provincialismele și barbarismele abundă, contribuind la satirizarea personajelor. Paiața (Vasilache) reprezintă înțelepciunea populară și poate fi comparată cu vestitele păpuși Petrușka și Kuparek. Prin spiritul lui satiric, acest teatru a dat mult de furcă autorităților
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
aflu de la mama Cellei că MRP telefonase (eu nu aveam la vremea aceea telefon, unde locuiam) să mă invite la premiera de la Brăila a piesei sale Asta-i ciudat. Avea să fie, din nou, o Împrejurare „tipică” MRP. Participa boema pestriță a literaților, curtezanelor, militanților de toate culorile, informatorilor vizibili sau nu. Amical bâlci al deșertăciunilor. Acolo aveam să-l cunosc, Însă, pe Radu Petrescu și să mă bucur astfel În anii următori de benefica sa amiciție cărturărească. Încă mai surprins
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
oferise la rându-i funebra informație: „Nu. În pământul Patriei”. Era condamnat, se pare, nu mai avea de trăit decât puțin. Nu am mai apucat să-l văd decât În sicriu, la Văleni, la Înmormântarea care adunase, din nou, o pestriță adunare de doliu. Priveam În jur, nu prea vedeam prieteni, MRP ne solidarizase, deși nu eram deloc asemeni: oficiali de partid, scriitori din toate generațiile, zgomotosul grup al „oniricilor”, amante, săteni din vecinătate. Mă simțeam Împovărat, Însingurat, Îmi reproșam că
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
la controlul pașapoartelor. În discuția cu funcționarul de la vamă, care era bănuitor și părându-i-se ceva în neregulă la fotografie încercă să o desprindă, dar ea rezistând îl lasă să treacă. în tren spre Belgrad controale foarte dese, lume pestriță, păreau toți dușmani ai nemților. În gări, aglomerație și se simțea parcă atmosfera de război, deși acesta încă nu începuse. Peste tot pază militară și mare atenție la oamenii care circulau. Aproape de Belgrad, la o gară înainte, numită Zemun s-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
târziu, reordonând retroactiv materia narativă, alcătuită din momente disparate, ca în tehnica colajului. Nuvela ce dă și titlul volumului, Frumos e numai adevărul, este, la dimensiuni reduse, o adevărată frescă socială: pretextul nunții așază în prim-plan o societate balcanică pestriță, care se cufundă în lâncezirea trupului și a minții, abandonându-se în voluptate și senzualitate. Plasat în decorul unei margini de pădure, tabloul trimite sugestiv la bacanalele romane. Notele expresioniste, prezente mai pretutindeni, asigură coeziunea volumului; în Iedule, am căzut
GABREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287120_a_288449]
-
natură”, un fel de fiziologie în care domină observația tipologică, și proza care dezvoltă o narațiune lirică. Înzestrat pentru cea dintâi categorie, nuvelistul creionează cu ironie o serie de portrete: oameni de mahala, mici funcționari, avocați „fără pricine”. O lume pestriță, care își trăiește eșecul cu amărăciune. Din transcrierea oratoriei emfatice, incoerente, a veleitarilor politici, sunt scoase câteva efecte comice notabile. Nuvele ca Popa Timofte Bondoroagă și Chira mențin un bun echilibru între tabloul de gen și intriga foiletonistică. D. a
DEMETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286724_a_288053]