8,421 matches
-
sub o înfățișare complexă, aproape trei decenii mai târziu, în proiectul ciclului, “Bizanț după Bizant”, ca ecou al viziunii inspiratoare venind de la Nicolae Iorga. Pe linia acestui proiect se situează sonatele În marea trecere (vioară solo), Eterna întoarcere (vioară și pian) Concertul “Tryinity” (vioară și orchestră), triadă a înțelepciunii în dialogul Occident-Orient. În anul 2000 calea ne ducea spre Simfonia liturgică - rugăciune de înmormântare a bisericii Sf. Vineri , urmând un alt inel ciclic. Te deum, partea a III-a, Aeterna verba
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
de 10 martie, în program au figurat Andante și Allegro din Sonata II-a pentru volină solo de J. S. Bach, Capriciul nr. 17 de Niccolo Paganini, părțile 2 și 3 din Concertul nr. 4 pentru vioară -cu acompaniament de pian - Sonata pentru pian și vioară op. 12, nr. 2 în La major de L. van Beethoven și Rapsodia de concert Tzigane de Maurice Ravel. Ascultând-o pe Georgeta- Ioana Iordache, i-am simțit în toate aceste interpretări, zbaterea de aripi
Tinere?e ?i adev?r by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84211_a_85536]
-
în program au figurat Andante și Allegro din Sonata II-a pentru volină solo de J. S. Bach, Capriciul nr. 17 de Niccolo Paganini, părțile 2 și 3 din Concertul nr. 4 pentru vioară -cu acompaniament de pian - Sonata pentru pian și vioară op. 12, nr. 2 în La major de L. van Beethoven și Rapsodia de concert Tzigane de Maurice Ravel. Ascultând-o pe Georgeta- Ioana Iordache, i-am simțit în toate aceste interpretări, zbaterea de aripi, ca un sunet
Tinere?e ?i adev?r by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84211_a_85536]
-
octombrie 2013, pe podiumul de concert al Ateneului Român s-au aflat trei muzicieni de marcă: pianiștii Valentina Sandu-Dediu și Dan Dediu și violonista Diana Moș. Programul a cuprins creații reprezentative ale compozitorilor Claude Debussy și Dan Dediu, scrise pentru pian la patru mâini și pentru vioară și pian. Calitatea repertoriului precum și prestația de excepție a interpreților, au contribuit la realizarea unei manifestări muzicale prestigioase, cu caracter de unicat. În debutul programului, violonista Diana Moș și pianista Valentina Sandu-Dediu au prezentat
Recital-eveniment la Ateneul Român by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
Român s-au aflat trei muzicieni de marcă: pianiștii Valentina Sandu-Dediu și Dan Dediu și violonista Diana Moș. Programul a cuprins creații reprezentative ale compozitorilor Claude Debussy și Dan Dediu, scrise pentru pian la patru mâini și pentru vioară și pian. Calitatea repertoriului precum și prestația de excepție a interpreților, au contribuit la realizarea unei manifestări muzicale prestigioase, cu caracter de unicat. În debutul programului, violonista Diana Moș și pianista Valentina Sandu-Dediu au prezentat Sonata pentru vioară și pian în sol minor
Recital-eveniment la Ateneul Român by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
pentru vioară și pian. Calitatea repertoriului precum și prestația de excepție a interpreților, au contribuit la realizarea unei manifestări muzicale prestigioase, cu caracter de unicat. În debutul programului, violonista Diana Moș și pianista Valentina Sandu-Dediu au prezentat Sonata pentru vioară și pian în sol minor de Debussy, creație cu valoare testamentară a compozitorului francez. Elaborată în formă tripartită în anul 1917, lucrarea se remarcă prin frumusețea și complexitatea expresivă, prin originalitatea Diana Moș, Valentina Sandu-Dediu, Dan Dediu imaginilor muzicale, prin rafinamentul sonorității
Recital-eveniment la Ateneul Român by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
a lui Debussy, care constituie un omagiu adus vieții și nobilelor aspirații umane. În continuare, pianiștii Valentina Sandu-Dediu și Dan Dediu au interpretat Idile și Guerille, o creație de anvergură instrumentală scrisă de Dan Dediu, care evidențiază calitățile orchestrale ale pianului. Elaborată în mai multe mișcări, contrastante din punctul de vedere al conținutului și al tempoului, lucrarea constituie un adevărat tur de forță pentru pianiștii care sunt solicitați să facă față unor provocări și dificultăți incredibile, spectaculoase. În dubla sa calitate
Recital-eveniment la Ateneul Român by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
completat în mod original. Ca și în alte lucrări ale sale, compozitorul Dan Dediu s-a prezentat în ipostaza de maestru neîntrecut al ficțiunii, al imaginarului și al invenției. Duo-ul pianistic a prezentat apoi cele Șase epigrafe antice pentru pian la patru mâini de Claude Debussy, creație datând din anul 1914, apreciată pentru calitățile expresive și bogăția semantică. Lucrarea deosebit de originală - care evocă personaje și întâmplări dintr-o epocă de mult apusă -, este destinată pianiștilor cu multă experiență, capabili să
Recital-eveniment la Ateneul Român by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
simplă” despre care vorbea criticul George Călinescu. Deoarece, sub aparența simplității, în interpretarea pianistică am perceput o infinitate de nuanțe și de semnificații adânci. În încheierea programului, Diana Moș și Valentina Sandu-Dediu au interpretat Un bestiar mitologic pentru vioară și pian de Dan Dediu, lucrare de ample dimensiuni, destinată interpreților o experiență camerală îndelungată și un nivel instrumental și artistic foarte înalt. Diana Moș, apreciată îndeosebi pentru performanțele în muzica modernă și contemporană, a oferit măsura adevăratei sale valori. Violonistica sa
Recital-eveniment la Ateneul Român by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
față celor mai dificile pasaje, prin efectele spectaculoase pe care le realizează, prin energia și impetuozitatea debordantă pe care le transmite, dar și prin subtilitatea cu care evidențiază momentele interiorizate, de factură poetică. Valentina Sandu-Dediu, care s-a aflat la pian pe parcursul întregului program, a demonstrat pe lângă calitățile artistice incontestabile, creativitatea și experiența acumulată în domeniul muzicii de cameră. Cele două interprete au întruchipat lucrarea încredințată cu fantezie, cu dăruire și bun gust, dovedind o capacitate de comunicare artistică ieșită din
Recital-eveniment la Ateneul Român by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
Popovici, orchestra de cameră a Radiodifuziunii și dirijorul Mihail Agafița, într-o colaborare muzicală de înaltă ținută artistică. Programul a cuprins lucrări valoroase din repertoriual muzicii românești și universale: Concertul pentru orchestră de coarde de Carmen Petra-Basacopol, Concertul pentru două piane și orchestră în re minor de Francis Poulenc și Simfonia a V-a în si bemol major D 485 de Franz Schubert. Comentariul de față se referă la prestația artistică de excepție a celor doi pianiști. Dana Borșan, solistă a
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
valoros duo pianistic, dar și în calitate de cadre didactice universitare la UNMB. Prestația plină de fantezie, de dinamism și strălucire de pe scena Sălii Radio, constituie o reușită incontestabilă, un exemplu de colaborare artistică de cea mai înaltă calitate. Concertul pentru două piane în re minor de Poulenc este o lucrare plină de farmec și bravură, ce întruchipează un caleidoscop variat de imagini muzicale, adeseori contrastante, care se succed într-un tempo amețitor. Compozitorul creează o minunată lume sonoră, în care sunt percepute
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
menționa printre sursele sale de inspirație și o partită scrisă de apreciatul dirijor. Studiind muzica altor compozitori, Poulenc a reușit să-și traseze propriul drum creator și să-și fructifice propriile calități. Din acest punct de vedere, concertul pentru două piane și orchestră este o reușită. Muzica plină de prospețime transmite publicului o atmosferă de entuziasm debordant și o paletă largă de stări sufletești pozitive. O asemenea lucrare presupune din partea interpreților capacitatea de a reda cu șarm și fantezie un
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
Alessandrescu” al Societății Române de Radio, am avut prilejul de a fi prezent la un recital excepțional, la un moment muzical de vârf, grație artei tinerilor muzicieni japonezi, pianistul Matthew Law și violonista Haruna Shinoyama. Matthew Law a început studiul pianului la vârsta de 4 ani, continuâdu-și pregătirea la Liceul de muzică Toho și la Universitatea de muzică Toho Gakuen din Tokio. În 2011 Matthew Law a fost admis cu unanimitate de voturi la Conservatorul superior de muzică de la Paris, el
Doi tineri muzicieni niponi de excep?ie by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84206_a_85531]
-
reușită. Interpretarea fiecărei piese din program s-a definit prin claritate și distincție și prin acea aureolare a capodoperelor la care nu acced fie și mulți dintre pianiștii care și-au cucerit celebritatea. Haruna Shinoyama a propus audienței Sonata pentru pian și vioară, nr. 7, în Do major, op. 30, nr. 2 de L. van Beethoven și Melodiile lăutărești de Pablo de Sarasate. Interpreta a relevat splendid ceea ce este specific în lumile sonore ale paginilor beethoveniene, cât și în cele de
Doi tineri muzicieni niponi de excep?ie by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84206_a_85531]
-
Pianofortele, o creație a geniului italian, la două secole de la descoperire Lavinia Coman Cea mai scurtă și clară prezentare a istoriei pianului a fost formulată de Alfredo Casella, compozitor, pianist și profesor italian de seamă din prima jumătate a secolului XX: „Pianofortele - prezentat în 1711 de către padovanul Bartolomeo Cristofori - după un început dificil, cunoscu spre sfârșitul secolului al XVIII-lea un succes
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
mare viitor. Avea să fie principalul „purtător de cuvânt” al revoluției care se producea în limbajul sonor, în formele muzicale și expresia lor, în chiar modul de a cânta și a asculta muzica după apusul epocii de aur a polifoniei. Pianul la care cântă astăzi atât de multă lume, dând prilejul multor artiști interpreți să obțină performanțe nebănuite în crearea sonoră a repertoriului uriaș compus pentru el, mai are puține lucruri în comun cu acel hibrid de la începuturi. Să ne gândim
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
în crearea sonoră a repertoriului uriaș compus pentru el, mai are puține lucruri în comun cu acel hibrid de la începuturi. Să ne gândim cel puțin la faptul că sunetul primelor pianoforti semăna mai degrabă cu sunetul clavecinului decât cu al pianului din vremea noastră. Dar în ce împrejurări culturale s-a născut și a parcurs primii ani de viață? La cumpăna dintre secolele al XVII-lea și al XVIII-lea Europa trăia febra căutării unor noi echilibre de forțe, a unor
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
a lovi din nou coarda, producând un alt sunet. Pilot, eșapament, prinzător, surdină, pârghie sau levier, iată câteva elemente de tehnică a construcției aflată în mecanismul primelor pianoforti create de Cristofori. Elemente esențiale care se regăsesc în principiul constructiv al pianelor moderne. În plus, în anul 1720 Cristofori inventează principiul „pedalei celeste”, adică atenuarea sunetului prin deplasarea tastaturii, mecanism ce funcționează și astăzi la pianele cu coadă, sub acțiunea pedalei stângi., Din păcate, invenția specială a lui Cristofori avea să treacă
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
în mecanismul primelor pianoforti create de Cristofori. Elemente esențiale care se regăsesc în principiul constructiv al pianelor moderne. În plus, în anul 1720 Cristofori inventează principiul „pedalei celeste”, adică atenuarea sunetului prin deplasarea tastaturii, mecanism ce funcționează și astăzi la pianele cu coadă, sub acțiunea pedalei stângi., Din păcate, invenția specială a lui Cristofori avea să treacă prea puțin observată, mai degrabă ca o curiozitate, fără să se bucure de succes comercial, iar meșterul s-a întors curând la fabricarea de
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
performante care poartă denumirea de Hammerklavier. Noua linie de construcție începe să cunoască succesul. Dar marile perfecționări vor fi realizate de doi elevi si săi, Stein și Zumpe. Aceștia vor dezvolta în paralel cele două mari școli de constructori de piane, școala vieneză și cea anglo-saxonă. Aproape ignorată în timpul vieții sale, invenția lui Cristofori câștigă teren în deceniile următoare, iar faima inventatorului crește post-mortem. Astfel încât la 7 mai 1876, într-unul din lăcașurile bazilicii Santa Croce din Florența este pusă o
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
a avut loc în luna iunie pe scena Ateneului, unde i-am putut asculta diverse lucrări în interpretări deosebite ale unor artiști precum: Geanina Munteanu (mezzosoprană), Vladimir Deveselu (tenor), Raluca Voicu-Arnăuțoiu (vioară), Oana Spânu-Vișenescu (vioară), Theodor Iancu (violoncel), Manuela Giosa (pian), Constantin Ionescu-Vovu (pian) sau Ion Iosif Prunner (pian). (Sursa foto: Un alt eveniment ce a avut loc tot pe scena Ateneului, în prima zi a lunii noiembrie, de această dată un concert simfonic, ne-a dat ocazia să îl vedem
La ?nceput de noiembrie by Andreea Dragu () [Corola-journal/Journalistic/84213_a_85538]
-
în luna iunie pe scena Ateneului, unde i-am putut asculta diverse lucrări în interpretări deosebite ale unor artiști precum: Geanina Munteanu (mezzosoprană), Vladimir Deveselu (tenor), Raluca Voicu-Arnăuțoiu (vioară), Oana Spânu-Vișenescu (vioară), Theodor Iancu (violoncel), Manuela Giosa (pian), Constantin Ionescu-Vovu (pian) sau Ion Iosif Prunner (pian). (Sursa foto: Un alt eveniment ce a avut loc tot pe scena Ateneului, în prima zi a lunii noiembrie, de această dată un concert simfonic, ne-a dat ocazia să îl vedem pe Christian Badea
La ?nceput de noiembrie by Andreea Dragu () [Corola-journal/Journalistic/84213_a_85538]
-
Ateneului, unde i-am putut asculta diverse lucrări în interpretări deosebite ale unor artiști precum: Geanina Munteanu (mezzosoprană), Vladimir Deveselu (tenor), Raluca Voicu-Arnăuțoiu (vioară), Oana Spânu-Vișenescu (vioară), Theodor Iancu (violoncel), Manuela Giosa (pian), Constantin Ionescu-Vovu (pian) sau Ion Iosif Prunner (pian). (Sursa foto: Un alt eveniment ce a avut loc tot pe scena Ateneului, în prima zi a lunii noiembrie, de această dată un concert simfonic, ne-a dat ocazia să îl vedem pe Christian Badea dirijând cele Trei piese pentru
La ?nceput de noiembrie by Andreea Dragu () [Corola-journal/Journalistic/84213_a_85538]
-
o redă în interpretare.” (Michael Church, The Independent, 2010, despre recitalul lui Demidenko din cadrul seriei “London Pianoforte”). Ei bine, și eu pot afirma aceleași lucruri la adresa lui Demidenko după ce l-am văzut pe scenă. O prezență caldă, senină... Odată așezat la pian se transpunea într-o altă lume, reușind să transmită toate acele stări și senzații pe care doar muzica lui Chopin o poate face. Gândindu-mă la reperul meu dintotdeauna, și anume varianta cu Marta Argerich, care deja devenise pentru mine
La ?nceput de noiembrie by Andreea Dragu () [Corola-journal/Journalistic/84213_a_85538]