1,257 matches
-
îl întrebă pe cuscrul său ce mai știa despre Siminică. Nu prea bucuros de întrebare, Grigore Gospodin se ridică de la masă și-o porni spre poarta de la drum, grăbit dintr-o dată să plece. Dracu să-l ia și să-l pieptene! bodogăni el ursuz. Am auzit că i-a născut unguroaica o fată... Dar eu mi l-am scos de la inimă... Nici cu spatele nu vreau să mai știu de el!... E bine că te-nțelegi măcar cu ginerele ăsta tânăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
doua zi, după plecarea lui Grigore, Virgil răsuflă ușurat și îi spuse neveste-sii, cu un zâmbet malițios, aruncându-și pe umeri un raglan verzuliu, antic și de demult, ca să plece și el la serviciu: Țara arde și baba se piaptănă!... Auzi ce gărgăuni i-au intrat în cap lui taică-tu! Cică să mai cumpere șase pogoane de pământ pe aici și să-l treacă pe numele tău... Păi ce, a căpiat?!... Vrea să ne bage pe toți la pușcărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
vrut baba o nuntă... Vorba lungă să ne-ajungă! Dar moș An urma i-a luat Și i-a dat nemăsurat Tot o nuntă...de-a văzut Că nu-i bun soț de-mprumut. De-atunci primăvara, buna, Își tot piaptănă cununa Fără pic de supărare De la baba cea din vale... Pedeapsă Departe, pe dealul pustiu, Învăluit în ceață, Mușcă din zare un loc straniu, Tăcut și fără viață. Nimic și nimeni n-a fost acolo. Locul nimeni nu-l cunoaște
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Tu nu te-ai săturat A gândului ardoare Pe mine m-a furat. Tucu Andreea-Ramona, clasa a VI-a Școala Gimnazială Mușătești Argeș profesor coordonator Avram Laura-Mădălina Copilăria mea Am primit prima păpușică Cu păr lung, subțire și dulcică O pieptănam, o îmbrăcam mereu Să fiu ca aceasta era visul meu. E simplu atunci când ești micuț: Toți îți spun că ești dulce și drăguț. Cadouri și jucării vin din plin Iar mie toate astea-mi convin. Șotron, pititea ne jucam, Eu
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
și-a închis ultimul centimetru de fermoar, florile au început să-și deschidă petalele, să parfumeze aerul și să zâmbească cerului albastru-cristalin. Ea nu a uitat să-și contureze puțin ochii și iarba a prins deja culoare. După ce și-a pieptănat părul și-a pus pe cap un voal alb prin care a anunțat izvoarele că pot începe să murmure poveștile adunate în timpul iernii. Eu, bucurându-mă de toate aceste minuni ale naturii, m-am întrebat de ce oare nu este întotdeauna
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Și-l imagină pe skipper jucîndu-și rolul de fante și strivi cu furie al nu situ cîtelea chiștoc, fumat doar pe jumătate. Jumătatea care nu dă cancer, zicea el. Se crezu pradă unei iluzii văzîndu-l. Proaspăt ras, cu părul blond pieptănat cu grijă, cu privirea albastră și hotărîtă. - E cam tîrziu pentru o depoziție, rosti polițistul cu răceală. - Nu asta mă aduce aici. - Ce vrei de fapt de la mine ? Iertarea de păcate sau binecuvîntarea? - Vreau să-ți mulțumesc, i-o Întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
toate. Se ridică cu greutate și iese ușurat pe hol. Se oprește în fața oglinzii. Grimasează. Ridică o mână, apoi cealaltă, face un balans. Oglinda îi răspunde de data aceasta fidelă. Își plimbă o mână peste barba abia mijită, peste părul pieptănat într-o parte, pentru a ascunde un început de calviție, își zâmbește satisfăcut. Săgețile din spate încep să-l secere, se curbează de durere. Se sprijină cu cealaltă mână de oglindă. Suprafața lucioasă și netedă are un efect terapeutic. Glisează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
am luat-o înainte să întâmpin frontal mașina uriașă de netezit nisipul, ce se târa cu un zgomot asurzitor pe plajă. Nu mai văzusem o astfel de mașină și nici nu mi-am pus problema că plaja ar putea fi pieptănată și aranjată peste noapte, precum pârtiile de schi. Și cu aceeași voluptate cu care sfâșiam zăpada neîncepută, disciplinată și aliniată sub șenilele ratrack-ului, mă avântam acum în marea de nisip, "as pure as unsunned snow...", și lăsam urme în zigzag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
pregătirile de dimineață ar fi fost un eveniment olimpic, atunci aș fi luat medalia de aur. Dacă era necesar, atunci puteam să-mi închei întregul program în mai puțin de cinci minute. Săream în și din duș, îmi treceam un pieptăn prin păr, mă mânjeam cu niște cremă hidratantă, urmau deodorantul și mascara, un puf de parfum și uniforma standard de lucru: negru total. În ziua asta, din cauza căldurii toride de august, uniforma era compusă dintr-o fustă neagră și-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Atîta ne-a mai rămas din marfa de import, zice domnul Președinte, abținîndu-se deocamdată de la prima sorbitură, mulțumindu-se doar cu adulmecatul. Cine ne așteaptă acolo? se interesează Monte Cristo, răzuind în dreptul său geamul înghețat, folosindu-se de muchia unui piaptăn. E bun și la altceva în afară de periat, zice. — V-am mai spus că nu ne bazăm pe nimeni, zice domnul Președinte, că mergem la plesneală, dacă iese bine, dacă nu, o să mai încercăm și altă dată. — Nici motorul n-a
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de... un polițist! Oare se îndreaptă? Direct la altar?“ Articolul era însoțit de fotografii cu ea și Lee Blanchard, împreună cu fotografia de cazier a lui Bobby De Witt, un tip cu o moacă de bidon turtit și cu părul unsuros, pieptănat pe spate. Povestea începea cu o reluare a jafului de la Boulevard-Citizens și cu contribuția lui Blanchard la rezolvarea lui, apoi trecea frumușel la detalii siropoase: ...iar la data jafului De Witt găzduia o tânără naivă. Katherine Lake, în vârstă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
sub razele necruțătoare ale soarelui. Un nou șir de răspunsuri negative îmi alungă fanteziile. Am pus aceleași întrebări pe care le pusesem și în ziua precedentă, insistând și mai abitir pe Nash. De data asta însă totul era altfel. Polițiștii pieptănau zona, notau numerele de înmatriculare ale mașinilor parcate și căutau haine de damă în canal, iar locuitorii din împrejurimi ascultaseră radioul și citiseră ziarele. Un pletos care duhnea a băutură îmi arătă un crucifix din plastic și mă întrebă dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
PX, un magazin al armatei, în Camp Cooke,. Tatăl ei e aici, în L.A.. Ce facem mai departe? Eu am fost singurul care a rămas uimit când șefu’ ăl mare i-a cerut sfatul adjunctului. Millard răspunse: — Vreau să mai pieptănăm o dată Leimert Park, de data asta cu fotografiile de cazier la noi. Eu, Harry și încă doi oameni. Apoi mă duc la secția University să citesc rapoarte și să răspund la telefoane. Loew le-a arătat ziariștilor fotografiile? Tierney încuviință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
-o în fața hotelului Biltmore pe 10 ianuarie. Cercetările intense făcute în zona Biltmore nu dăduseră la iveală nici o persoană care s-o fi văzut pe fată, dosarele obsedaților sexuali și ale infractorilor sexuali cu acte în regulă continuau să fie pieptănate, iar cei patru care mărturisiseră că sunt autorii crimei în închisoarea municipală și așteptau verificarea alibiurilor, efectuarea unor investigații psihiatrice și alte interogatorii. Circul continua. Eram asaltați cu denunțuri telefonice care aveau drept rezultat chestionarea persoanelor la mâna a treia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
rochie neagră, mulată pe corp și se machiase și se coafase la fel ca Betty Short în cea mai reușită fotografie a sa. Am urmărit-o cum intră grațios în bar, am remarcat un punct galben în buclele ei negre, pieptănate în sus, și mi-am dat seama că a împins metamorfoza până într-acolo încât purta un ac de păr ca Betty. Detaliul m-a izbit ca un un-doi à la Lee Blanchard. Am pornit cu pași împleticiți pe urmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
chenzină. În drum spre Hancock Park, îmi tot spuneam: doar de data asta, doar ca să intru din nou înăuntru. În timp ce băteam la ușă, chiar mă convinsesem. Apoi Madeleine apăru în prag, îmbrăcată în rochia neagră de mătase și cu părul pieptănat în sus, prins cu agrafa galbenă. Am întins mâna spre ea. S-a tras înapoi, și-a desfăcut părul și l-a lăsat să-i cadă pe umeri. Nu, nu încă. Doar așa te mai pot ține lângă mine. IV
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
cerut surorii ei binecuvântarea, Rahela și-a pus mâinile pe pântecul Leei și a mângâiat viața care se afla acolo. Rahela a plâns în brațele surorii ei, i-a sărutat mâinile Adei și a rugat-o pe Zilpa să-i pieptene părul. A luat-o pe Bilha deoparte, a îmbrățișat-o și i-a mulțumit că o adusese pe Inna. Era prima dată când Rahela mulțumea cuiva pentru ceva. A doua zi dimineața, Lea și Rahela, umăr la umăr, au ieșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
nu s-a mai ridicat din pat. Ada fusese singura mamă pe care o cunoscuseră surorile și fiecare dintre ele și-a pus cenușă în cap și au plâns-o. Lea i-a spălat mâinile și fața. Zilpa i-a pieptănat părul. Rahela a îmbrăcat-o în cea mai frumoasă tunică pe care o aveau, iar Bilha i-a împodobit brațele veștede cu cele câteva inele și brățări pe care le avea. Împreună i-au încrucișat brațele și i-au îndoit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
am plecat spre Mamre, eram atât de emoționată, încât nu ascultam și nu făceam nimic din ce trebuia. Mama, care era peste tot în același timp, asigurându-se că urcioarele cu vin și ulei erau bine închise, că frații își pieptănaseră bărbile, că totul era gata, până la urmă și-a pierdut răbdarea din cauza mea. A fost una din rarele dăți când chiar a ridicat vocea la mine: - Ori mă ajuți, ori rămâi acasă cu nevestele fraților tăi. N-a fost nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
de seară. Stăteau până târziu în noapte, povestind și râzând, serviți de Debora cea cu văl. Am auzit toate astea de la celelalte care purtau veșminte albe. Erau drăguțe cu mine. Mă băteau pe umăr când îmi aduceau mâncarea, apoi îmi pieptănau părul și mă lăsau să mă joc cu fusele lor de fildeș. Dar nu spuneau povești înainte de culcare și nici nu le-am aflat numele adevărate, cele pe care le primiseră de la mamele lor și nici nu știam cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
pământ. Abia așteptam s-o văd din nou pe mesageră și la fel simțeau și ceilalți la Mamre. Era favorită printre Debore, iar ele zâmbeau când le întrebam despre întoarcerea ei: - Va veni cu siguranță, curând, spunea cea care îmi pieptăna părul. Și atunci vom avea și povești în fiecare seară și n-o să mai fii tristă. Dar printr-un negustor a ajuns la noi vestea că Werenro fusese omorâtă pe drumul de întoarcere de la Tyre. Rămășițele corpului ei au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
rânjit trimfătoare spre mine, ca un copil care reușise să-i păcălească pe cei mari. Ne-am terminat bagajul și ne-am îmbrăcat în cele mai bune haine, dar Rahela m-a oprit chiar când să plecăm și mi-a pieptănat părul în codițe subțiri, „în stil egiptean”, mi-a șoptit. Bilha și Zilpa ne-au făcut cu mâna, dar Lea nu se vedea pe nicăieri și noi am plecat cu mesagera. Când am intrat pentru prima dată pe porțile orașului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ființa pe care o purtam. Am început să vorbesc în șoaptă cu fiul meu nenăscut, când stăteam noaptea în pat, și să-i murmur cântecele copilăriei mele în timp ce măturam sau țeseam. Mă gândeam la copilul meu în timp ce-mi pieptănam părul, când mâncam, dimineața și seara. Visul sângeros cu Shalem a fost înlocuit de un vis vesel cu fiul lui, pe care îl numeam Bar-Shalem. În vis, fiul meu nu era un bebeluș, ci o copie minusculă a tatălui său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Lucia Lucia Lucia Lucia Lucia Lucia Lucia Lucia Lucia Lucia Lucia Lucia Lucia Lucia Lucia. E firesc să vrei Indesit; lux Viteză. Viteza. Din ce în ce mai repede. Peisaj. Fiare sălbatice "Pisicuță, pis-pis-pis, te-am visat azi noapte-n vis te spălai, te pieptănai, fundă roșie-ți puneai". Ador orașul înstelat. Partea a II-a Pășește ușor Unde mi-am lăsat podoaba, unde mi-a căzut podoaba Unde mi-am pierdut eu crucea, traista și merinda Mi-a căzut din mână foamea, mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
ce deja îi ajungeau. Ambele perechi erau, separat, demne de milă. Poate de aceea se ascundeau în fastul petrecerilor, după frivolități ce îi lăsau tot mai pustii.... Și noaptea, pe la unu, când toți dormeau, eu îmbrăcai deshabilléul meu roșu, mă pieptănai, mă parfumai, și mersei spre ușa camerei lui Angi. Stătui locului o clipă, pentru a fi sigură că vreau lucrul acesta. Amélie apăru pe coridor și mă văzu. Cu toate că o văzui cu coada ochiului, bătui de trei ori în ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]