1,791 matches
-
extrem de severe împotriva unor asemenea delicte. Pentru că plagiatul reprezintă un furt intelectual, nu-i așa? Tocmai într-un asemenea context a ajuns în fața judecătorilor renumitul savant profesor Julius Zimberlan. Păi, dacă și o personalitate de o asemenea faimă recurge la plagiat, atunci la ce să te aștepți de la un simplu doctorand ori a unui șarlatan notoriu? În privința aceasta, atât structurile oficiale juridice și academice, cât și opinia publică se afla într-un acord perfect, încât s-a decis ca procesul profesorului
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
pus pe masa judecătorului toate materialele la care a făcut trimitere. Da, dar a făcut trimitere doar în fața instanței, nu și în articolul publicat. Zâmbind "la fel de impertinent", Zimberlan a declarat nici mai mult nici mai puțin că a comis acel "plagiat" în modul cel mai primitiv cu putință, tocmai pentru a ieși astfel în evidență și că, spre surprinderea sa, nici atunci n-a fost reclamat decât după ce el însuși a semnalat faptul (desigur sub un nume fals), fiind obligat tot
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
surprinderea sa, nici atunci n-a fost reclamat decât după ce el însuși a semnalat faptul (desigur sub un nume fals), fiind obligat tot el să provoace interesul asupra cazului. Procesul fu amânat, iar la ședința următoare, profesorul dovedi un alt plagiat după un plagiat. La fel și în ședința a treia. Până la urmă, dezbaterile s-au limitat la expozeurile lui Zimberlan și s-au transformat în emisiuni extrem de urmărite de marele public. Emisiuni științifice în care profesorul încerca să dovedească (mereu
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
atunci n-a fost reclamat decât după ce el însuși a semnalat faptul (desigur sub un nume fals), fiind obligat tot el să provoace interesul asupra cazului. Procesul fu amânat, iar la ședința următoare, profesorul dovedi un alt plagiat după un plagiat. La fel și în ședința a treia. Până la urmă, dezbaterile s-au limitat la expozeurile lui Zimberlan și s-au transformat în emisiuni extrem de urmărite de marele public. Emisiuni științifice în care profesorul încerca să dovedească (mereu cu documente concrete
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
oameni de știință sunt revoltați, însă opinia publică TOATĂ este de parte învinuitului? Comentariul maestrului Ludovic L. (pe care nu-l cheamă Ludovic L.): "Teza profesorului Julius Zimberlan îndreptățește Justiția suverană să condamne pe deplin justificat fiecare afirmație drept un plagiat. Nu reprezintă o scuză dacă originalul nu mai poate fi descoperit: Justiția suverană este datoare să condamne pe deplin justificat fiecare afirmație drept un plagiat! Ceea ce dovedește că nimeni nu e mai puțin vinovat decât noi ceilalți. Noroc doar că
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
profesorului Julius Zimberlan îndreptățește Justiția suverană să condamne pe deplin justificat fiecare afirmație drept un plagiat. Nu reprezintă o scuză dacă originalul nu mai poate fi descoperit: Justiția suverană este datoare să condamne pe deplin justificat fiecare afirmație drept un plagiat! Ceea ce dovedește că nimeni nu e mai puțin vinovat decât noi ceilalți. Noroc doar că Justiția este întotdeauna suverană." 4. O enigmă veșnică: poate fi socotit geniu un vinovat de genocid? Julius Zimberlan a fost un copil extrem de capabil. Toți
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
piesa omonimă a numitului Wiliam Shakespeare. Când Sulici a cerut să i se plătească drepturile de autor cuvenite în urma reprezentării piesei de teatru intitulată HAMLET, au existat numeroase opoziții. Unele procese sunt încă pe rol, Sulici neputând fi acuzat de plagiat întrucât, așa cum atât de strălucit s-a exprimat maestrul Ludovic L. (desigur sub alt nume), "toată lumea născută după Adam și Eva pe acest pământ nu se exprimă decât prin plagiate", iar tribunalul n-are cum să conteste această afirmație, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
a exprimat maestrul Ludovic L. (desigur sub alt nume), "toată lumea născută după Adam și Eva pe acest pământ nu se exprimă decât prin plagiate", iar tribunalul n-are cum să conteste această afirmație, mai ales că ne aflăm în urma unui plagiat "descoperit după cel puțin trei secole de când a fost enunțat originalul", lucru intrat în jurisprudență. Astfel, piesa intitulată HAMLET nu poate fi considerată un plagiat, chiar dacă reproduce cuvânt cu cuvânt, replică după replică, piesa omonimă a numitului Shakespeare, care a
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
tribunalul n-are cum să conteste această afirmație, mai ales că ne aflăm în urma unui plagiat "descoperit după cel puțin trei secole de când a fost enunțat originalul", lucru intrat în jurisprudență. Astfel, piesa intitulată HAMLET nu poate fi considerată un plagiat, chiar dacă reproduce cuvânt cu cuvânt, replică după replică, piesa omonimă a numitului Shakespeare, care a scris cu peste 300 (trei sute) de ani mai devreme, aplicându-se prevederea prescripției. Așa că marele dramaturg Costache Lupesco, autorul piesei ROMEO ȘI JULIETA nici n-
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
doar aluziv figura idolului său. Rezultă un document fascinant care, Încredințat lui Barbey d’Aurevilly de către prietenul său, eruditul editor Guillaume Stanislas Trébutien, Îi va servi prozatorului francez drept sursă pentru răsunătorul lui op. Nici cea mai mică bănuială de plagiat nu ne poate trece prin minte, chiar dacă știm un amănunt bine de reținut. Pentru publicul larg, cartea lui Jesse apare tipărită cu un an Înaintea eseului semnat de Barbey. Dar scrisoarea pe care acesta din urmă i-o trimite lui
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
obișnuită al lui Ivan Goncearov. Discuția este completată cu fișele sintetice ale celor patru personaje, precum și cu reactualizarea unui alt caz, implicându-l tot pe Cezar Petrescu, acuzat de F. Aderca că l-ar fi plagiat pe Maupassant. Acuzațiile de plagiat vor apărea, de altfel, destul de des în paginile revistei. Versuri publică Martin Graur, Z. Desmond, V. Olăniuc, I. Rott, E. Botez, V. Valeriu, Alexandru Pogonat, George Lesnea, B. Iosef, iar proza, Z. Desmond, S.L. Sandrea, Jean Pascal, Maur Săveanu, J.
CUVINTE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286631_a_287960]
-
1895 înființează la București, cu N. Iorga și J. de Biez, Alianța Antisemită Universală. Preocuparea se vădește atât în tratatul Despre poporație (1899), pe baza căruia e numit profesor la Universitatea din Iași, numire mult contestată, autorul fiind acuzat de plagiat, cât și în studiul Naționalitatea în artă, publicat în „Făt-Frumos”, apoi, în 1908, în volum. La Vălenii de Munte, în 1909, tipărea placheta Poezii, epigrame și cugetări în proză, retipărită, cu puține adăugiri, în 1939. În 1914, editează volumul Opere
CUZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286634_a_287963]
-
drepturi democratice (articolele Sofiei Nădejde despre emanciparea femeii stârnesc reacții puternice, contradictorii) și pentru un învățământ integral laic sunt chestiuni tratate în mod obișnuit, atitudinea fiind, de regulă, exprimată brutal, intolerant. Mai eficientă s-a dovedit campania împotriva „monstruozităților”, împotriva plagiatelor descoperite îndeosebi în manuale școlare și universitare. După 1885, se petrece o schimbare, și în C. se vede foarte clar preocuparea pentru propagarea materialismului marxist, pe care redactorii l-ar fi vrut încorporat în primul rând în interpretarea vieții sociale
CONTEMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
dramatică, comentând Meșterul Manole de Lucian Blaga și Fratele păgân de N. Iorga, reprezentate la Teatrul Național din București. Pentru că revista imită formatul „Biletelor de papagal”, Tudor Arghezi „încearcă o lecție de punere în genunchi”, acuzând gruparea de la C. de plagiat. Asemănarea ar fi avut doar cauze financiare (F. Voican, Un răspuns), ploieștenii dezvăluindu-și, de altfel, admirația pentru marele poet, chiar dacă își mărturiseau deziluziile, impresia că trăiesc în „epoca tuturor posibilităților”, a „nevrozelor bolnave” și a „gloriilor de sezon”, într-
CRAINICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286474_a_287803]
-
și istorice (evocând, îndeosebi, vremea haiducească, ca, de pildă, Vânzarea de frate, 1968), exploatat prin abundența scenariilor de film (unele, în colaborare) de certă tentă comercială. Și nici scandalul stârnit de romanul Incognito (I-IV, 1975-1980), un ciné-roman acuzat de plagiat. Deși „plutea” în aerul epocii, discuția este deschisă de Nicolae Manolescu, în „România literară” (2/1979). Criticul demontează ideea „romanului-colaj”, invocată de B., și incriminează procedeele de „transcriere” și „conspectare” a unui număr mare de pagini din cărți semnate de
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
Dan Hăulică, Al. Piru, Eugen Simion și Mircea Zaciu, care să ofere o expertiză a cazului. La 21 februarie 1979, Consiliul Uniunii Scriitorilor ia în discuție concluziile comisiei și a doua zi dă publicității un comunicat prin care dezavuează „procedeul plagiatului folosit de Eugen Barbu în volumul III al romanului Incognito, procedeu contrar normelor profesionale și morale, incompatibil cu principiile eticii și echității scriitoricești”. Și pasiunea pentru poezie a lui B. răzbate temperamental, cu erupții de subiectivism nedomolit, în zgomotos anunțata
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
parfumul specific al fiecărei realizări concrete a unei teme sau a unui motiv universal în variante individuale datorate unui povestitor înzestrat vin să contrabalanseze tiparul învederat al b., schematismul construcției sale. B., ca și literatura clasică, aprecia G. Călinescu, este „un plagiat sincer și total, și geniul se relevă în arta copiatului”, adăugând: „Accidentul constituie în basm esența. Așezarea în timp și în spațiu, detaliul senzorial și moral conferă fără sforțări a treia dimensiune.” Colecțiile de b. populare românești, începând cu însemnarea
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
acestui popor pentru a hrăni cu birul lui o seamă de plagiatori pe catedre universitare, trădători și rebeli ca ofițeri superiori, directori de drum de fier, advocați plătiți cu 30 - 40 de mii de franci pe an. Ați făcut din plagiat, din nulitate, din feneantism un merit, un titlu de înaintare; i-ați dat poporului formele goale a unei civilizații străine, fără umbră din cuprinsul și bucuriile ei; ați făcut ca plebea, plebea uliților orașelor, să domnească peste nobilul popor românesc
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Când vedem dar că se vând țăranii cu ziua și cu luna, lucru care se 'ntîmplă an cu an, de la 1866 încoace, am ajuns la punctul în care pensii reversibile, pomenele bugetare, mătasa care-o îmbracă cocotele, misiunile pretinse științifice, plagiatele ignoranților, discursurile insipide, enciclicele d-lui C. A. Rosetti se traduc în muncă veritabilă, în muncă vândută de administrație pentru a întreține aceste pături superpuse. D. C. A. Rosetti spune că reformele sale sunt luate în mare parte după opiniunile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
om se putea ridica din mijlocul poporului în sus; azi principiul în virtutea căruia oamenii ar fi să se ridice ar trebui să fie munca fizică și cea intelectuală; dar munca, nu aparențele muncii; producerea reală, nu specula, gândirea proprie, nu plagiatul, onestitatea, nu aparențele onestității, virtutea, nu pretextarea virtuții. Dar pentru ca un popor să prețuiască, exact valoarea muncii fizice și a celei intelectuale se cere un grad de cultură pe care al nostru nu-l are încă. O spunem încă o dată
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în ilustra familie a M. Sale Domnitorului Carol I. [RĂSPUNSURI II] ["DAC' AR FI FĂCUT-O... "] 2264 Dac' ar fi făcut-o cu intenție, cu intențiunea de-a ne indigna pîn-în adâncul inimei, de-a ne face să voim pornografia, plagiatul, minciuna și tradarea, atunci și-ar fi ajuns scopul și ar fi în adevăr un mare om politic. Din nenorocire nu credem c-a făcut-o cu intenție. 367 {EminescuOpXIII 368} După asta nu mai lipsește decât ca ateistul C.
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
va avea întotdeauna aerul unui comerciant prizărit de bibelouri de comandă. Și în fața profeților Naturii și ai Ființei, paznici ai autenticului, ai vieții și energiilor primare celebri datorită prestigiului vechiului physis -, santinelele lui technè vor părea că slujesc contrafacerilor și plagiatului. Occidentul și Orientul își vor închide deopotrivă porțile, refractare față de mitologiile și valorile lor. "Superficial", vor spune unii, "artificial", vor spune alții. Oprobriul factisului, numitor comun al condamnărilor occidentale și orientale, pîndește pe oricine ia în serios tranziția lui a
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
despre această prietenie. S-a comentat mult și în diverse moduri despre legătura Charron-Montaigue. Charron l-ar fi copiat, fapt evident făcând comparația celor două opere importante "Eseuri" și "Despre înțelepciune". Lui Charron nu trebuie să i se atribuie delictul plagiatului sau al confuziei cu faptul că el reflecta spiritul momentului. Charron este un libertin erudit; termenul de libertin a servit mai multe sensuri (ateist, om liber, Don Juan, libertate în a demonstra, a verifica, inteligent, erudit). Libertinul baroc are baza
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
angajații universităților: cazurile de „favoritism”, bazate pe relații de prietenie și de rudenie, sunt cunoscute în propriile instituții de două treimi dintre cadrele de conducere, de mai bine de jumătate dintre cadrele didactice și de jumătate dintre studenți (Miroiu, 2005). Plagiatul și hărțuirea sexuală sunt alte infracțiuni a căror existență în mediul universitar este recunoscută de către subiecții studiului. Inițiativa Ministerului Educației de a impune universităților un Cod Etic este lăudabilă, discutabile fiind însă condițiile introducerii acestuia, fără o autentică dezbatere în cadrul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
primit și mai primesc Încă” (idem). Pe un alt meridian, un alt geniu, Giovani Papini, spunea: „SÎnt ca oamenii vîrstei de aur: nu deosebesc ce e al tău de ce e al meu. N-am furat cu gîndul de a fura. Plagiatele nu-mi plac; numai cei foarte săraci și cei foarte bogați le pot săvîrși. Dar am respirat, am absorbit, am molfăit și am Înghițit tot ce mi-a căzut În mînă, iar acum nu mai pot face separația bunurilor. SÎnt
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]