72,558 matches
-
atunci, Cu panglicile roz, dure și ferecate peste evantaiul timpului, să mai râvnească la lumina împărătească. Arinna era cea mai frumoasă, bogată la minte, în vechime purta nostalgia învingătorilor din statul Hitiților ei, intrați în declin. Se închina la soare, plantele tresăreau sub pasul ei, ardeau, bărbatul era zeul furtunii, cetatea era puternică sub mâna ei de scântei. Așa s-au născut, sub pânza vrăjită de regi, reginele rare, în belșugul verde al femeilor de viță mare. Așa a venit ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
o imagine des întâlnită în picturile noi, unde femeia apare într-o complicitate de imagine cu o eșarfă ca un șarpe ce-i descoperă mai mult, decât îi acoperă trupul. Ea este șerpuită și sectiunea de imagine apare asemeni unei plante agățătoare ce este pregătită să-și răsfrângă tulpina, într-o simbioză peste susținătorul său, într-o îmbrățisare perfectă. PALOARE Dragostea este cea care absoarbe orice energie din trupul istovit de sentiment, în oglinda ei, icoana iubită a ființei omenești, Manuela
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
asociază, de obicei, carpenul la care se adaugă jugastrul, ulmul, teiul. O mare parte dintre arborii de gorun naturali sunt parazitați de vâsc (Loranthus europaensă. Subarboretul este alcătuit din sângu, corn, lemn câinesc, măceș, păducel. Destul de des se întâlnesc și plante agățătoare care, pe unele locuri, capătă dimensiuni impresionante - carpenul, iedera. Pe porniturile cu soluri gleice unde omul a intervenit prea mult se află pâlcuri cu esențe moi ca: aninul, plopul tremurător, salcia. Printre plantele care populează pășunile, pajiștile și malul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
păducel. Destul de des se întâlnesc și plante agățătoare care, pe unele locuri, capătă dimensiuni impresionante - carpenul, iedera. Pe porniturile cu soluri gleice unde omul a intervenit prea mult se află pâlcuri cu esențe moi ca: aninul, plopul tremurător, salcia. Printre plantele care populează pășunile, pajiștile și malul apelor, mai importante sunt ciuboțica cucului, brândușa, măcrișul și trifoiul, în timp ce izma, coada calului, pipirigul, rogozul și iarba ciutei se dezvoltă în locuri umede. Pe cea mai mare parte a pajiștii de pe pornituri, folosite
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și trifoiul, în timp ce izma, coada calului, pipirigul, rogozul și iarba ciutei se dezvoltă în locuri umede. Pe cea mai mare parte a pajiștii de pe pornituri, folosite ca imaș, sunt multe mărăcinișuri cu păducel, mur, măceș. Vegetația acvatică este alcătuită din plante cu adaptări speciale: plante lipsite de rădăcini, care plutesc la suprafața apei, cum ar fi algele, lintița (Lemna minoră, peștișoara (Salvinia natausă; plante fixate prin rădăcini în malul din fundul apei dintre care unele sunt aproape în întregime submerse, deci
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
coada calului, pipirigul, rogozul și iarba ciutei se dezvoltă în locuri umede. Pe cea mai mare parte a pajiștii de pe pornituri, folosite ca imaș, sunt multe mărăcinișuri cu păducel, mur, măceș. Vegetația acvatică este alcătuită din plante cu adaptări speciale: plante lipsite de rădăcini, care plutesc la suprafața apei, cum ar fi algele, lintița (Lemna minoră, peștișoara (Salvinia natausă; plante fixate prin rădăcini în malul din fundul apei dintre care unele sunt aproape în întregime submerse, deci hidrofile și higrofile. Vegetația
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de pe pornituri, folosite ca imaș, sunt multe mărăcinișuri cu păducel, mur, măceș. Vegetația acvatică este alcătuită din plante cu adaptări speciale: plante lipsite de rădăcini, care plutesc la suprafața apei, cum ar fi algele, lintița (Lemna minoră, peștișoara (Salvinia natausă; plante fixate prin rădăcini în malul din fundul apei dintre care unele sunt aproape în întregime submerse, deci hidrofile și higrofile. Vegetația palustră se dezvoltă pe terenuri acoperite de un strat de apă puțin adânc sau cu apă freatică la mică
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
sau cu apă freatică la mică adâncime, pe soluri gleice. Această vegetație se află în locul unde apa are un curs domol, ca și în zona marginală a lacurilor, bălților, adeseori apărând asociată cu vegetația acvatică. Una dintre cele mai caracteristice plante palustre este stuful (Phragmites australisă care suportă oscilații mari ale nivelului apei. Stuful formează asociații monodominante alteori se asociază cu papura (Typha latifolia), fiind întâlnit în preajma lacurilor și bălților din apropierea gării Nistorești. Această zonă a oferit condiții favorabile dezvoltării pomiculturii
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
înregistrează pe versanții cu pantă accentuată din cauza reliefului montan accidentat și zonele periferice ale cartierelor, în locurile mai retrase și mai puțin accesibile. De-a lungul timpului, cele mai mari densități s-au înregistrat în zonele mai înalte, propice culturii plantelor iar apoi cele mai căutate au fost zonele de versant care ofereau o oarecare protecție împotriva tâlharilor și abia mai recent populația s-a concentrat în centrul de astăzi al orașului care oferă condiții bune locuit. Pe cartiere, densitatea populației
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Dispune de 80 de locuri și își propune să valorifice potențialul deosebit al apelor minerale existente aici, pe malul drept al pârâului Slănita, în cartierul Podul Vadului, la locul ce s-a păstrat în toponimie “La Băi”. Importantele resurse de plante cu utilizare terapeutică, au determinat S. C. Hofigal S. A. București să inaugureze la Breaza la începutul anului 2003 Complexul de terapie naturistă “Alexandra”. Hofigal Import-Export este un nume remarcat pe piața românească prin produse farmaceutice pe bază de plante medicinale și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
resurse de plante cu utilizare terapeutică, au determinat S. C. Hofigal S. A. București să inaugureze la Breaza la începutul anului 2003 Complexul de terapie naturistă “Alexandra”. Hofigal Import-Export este un nume remarcat pe piața românească prin produse farmaceutice pe bază de plante medicinale și aromatice: suplimente nutriționale, produse farmaceutice și cosmetice, tincturi, uleiuri, extracte hidroalcoolice. Complexul de la Breaza valorifică potențialul natural al localității renumită printr-o concentrație mare de ioni negativi, prin climatul subalpin benefic pentru sănătate. În domeniul cultural există o
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și formarea unor deprinderi specifice. Beneficiind de potențialul de pășuni și fânețe (2430ha), care se constituie într-o bază furajeră în care predomină nutrețul verde și fânul aproape exclusiv, pe pășunile naturale și într-o participare mult mai redusă a plantelor de nutreț (rădăcinoase, porumb de nutreț, lucernă etc. ă orașul Breaza rămâne o zonă unde creșterea animalelor are o importanță aparte. Corelarea factorilor tradiționali (naturali și socio-economiciă cu cei legați de structura furajelor, duce la determinarea unui profil de creștere
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
au ponderile covârșitoare. Cu toate acestea producția globală animală, rămâne încă la valori care nu satisfac necesitățile orașului. Produsele sunt valorificate în mod direct sau sunt prelucrate în unități autohtone sau din împrejurări (Câmpina, Comarnic, Sinaiaă. 7.3.2. Cultura plantelor În cadrul terenului arabil care este restrâns (cca 4, 7% din suprafața agricolăă la care se adaugă și slaba productivitate a acestuia (excepție făcând teritorii restrânse corespunzătoare teraseloră cele mai mari suprafețe sunt cultivate cu porumb și cartofi, care dețin în
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ajutor financiar al producătorilor agricoli în vederea dotării cu mijloace mecanice și valorificarea factorilor naturali, tehnici și socio- economici prin creăterea potențialului productiv. Dezvoltarea pomiculturii, favorabilă zonei climatice și solului se preconizează a fi sprijinită prin: - service-uri agricole pentru protecția plantelor pentru efectuarea de tratamente fitosanitare, aprovizionare cu produse chimice, laboratoare analize etc. - centre de consultanță agricolă pentru gestionarea fondului funciar, aplicarea tehnologiilor avansate, aprovizionare de semințe - unități care să achiziționeze surplusul de produse în vederea preluării, conservării, în special a produselor
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în două suflete „hăituite” de destin, pentru a defini într-un moment fast dragostea sau, cum deja i-am spus cu un nume inventat de poeți, „singurătatea în doi”. Când bucuria sau durerea sunt împărtășite, pe mizeria cotidiană crește iubirea, planta ce fertilizează solul uman „pe termen lung”. 8 iulie 2006 După o zi de muncă în vie (legat și copilit, stropit contra manei și făinarei) revin seara, deși obosit, la manuscrisul lui P.H.L. Mi se pare că data trecută am
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
pentru el? Să-l vadă oare deja prea bătrân și inutil? Ori se teme de o altă sarcină, ceea ce ar putea fi o slabă consolare pentru bărbatul care se simte părăsit ca un pom uscat, umbrit tot mai mult de plantele viguroase care cresc alături. Teodora nu l-a mai mângâiat... nici nu mai ține minte de când. Îi vine greu să înțeleagă, ba nu! să accepte! Ea pare să nu mai trăiască decît prin și pentru copil. Poate că este copleșită
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
și cum ai început experimentul? Evelin: După ce a fost vizitat de mai multe ori de roboți care ne-au adus informații despre starea Pămăntului, am venit eu. Am împărțit Pămăntul în trei zone mari. Apoi am împărțit sămănța de om, plante și animale pe cele trei zone. Aurora: Cănd ai venit tu cu semințele nu existau om, plante și animale pe Pămănt? Evelin: Existau condiții iar viața se afla în stadiu embrionar de dezvoltare. Am hotărăt ca cele trei zone să
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
ne-au adus informații despre starea Pămăntului, am venit eu. Am împărțit Pămăntul în trei zone mari. Apoi am împărțit sămănța de om, plante și animale pe cele trei zone. Aurora: Cănd ai venit tu cu semințele nu existau om, plante și animale pe Pămănt? Evelin: Existau condiții iar viața se afla în stadiu embrionar de dezvoltare. Am hotărăt ca cele trei zone să se deosebească; fiecare zonă să aibă semințe de om, plante și animale individualizate specifice. Profesorul: și sămănța
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
venit tu cu semințele nu existau om, plante și animale pe Pămănt? Evelin: Existau condiții iar viața se afla în stadiu embrionar de dezvoltare. Am hotărăt ca cele trei zone să se deosebească; fiecare zonă să aibă semințe de om, plante și animale individualizate specifice. Profesorul: și sămănța de om?! Evelin: O zonă cu sămănța de om alb, o zonă cu sămănță de om negru, o zonă cu sămănță de om galben. La fel și cu semințele de plante și animale
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
de om, plante și animale individualizate specifice. Profesorul: și sămănța de om?! Evelin: O zonă cu sămănța de om alb, o zonă cu sămănță de om negru, o zonă cu sămănță de om galben. La fel și cu semințele de plante și animale, tot pe zone ca sămănța de om, fiecare cu specificul ei. Aurora: Acesta a fost începutul vieții, existenței omului pe Pămănt? și cum ai preparat sămănța de om? Evelin: Am făcut mii de variante care au fost discutate
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
Deci viața oamenilor de pe Pămănt a fost doar un experiment?! și cum va fi următorul experiment? Tot cu sămănță de om: alb, negru, galben? Evelin: Acum totul depinde de Ceruri; făcusem pentru Pămănt un alt experiment fără oameni, numai cu plante, animale, insecte, rozătoare, toate de dimensiuni mari și chiar foarte mari. Voiam să lăsăm evoluția și selecția naturală să se desfășoare după legile ei: “Cine-i mai puternic supraviețuiește”. “Lupta tuturor împotriva tuturor” a spus-o un filozof, nu? Aurora
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
nu este programat de om. El i-a programat rapiditatea, dacă ne găndim că într-o zi creierul omului emite atătea impulsuri căt toate telefoanele mobile de pe Pămănt. Dar să nu trecem cu vederea că toate ființele vii chiar și plantele au cota lor de inteligență, mai ales de autoapărare, își construiesc adăposturi, își apără puii, își fac rezervă de hrană. Omul începe să zboare în spații și nu-i nici maimuță nici delfin, cotat ca fiind cel mai inteligent după
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
l-a făcut chinezii. Răsete. Cine are performanțe în cultură, muzică și în desfrău? Omul alb. Dar globalizarea a început să estompeze unele dintre trăsături dar, cele esențiale, incă se păstrează de către fiecare comunitate, ca să nu mai spun specie iar plantele, unicat pentru fiecare zonă, au început să ajungă pe tot Pămăntul, am mai spus: ceaiul, porumbul, cartoful și multe altele. Din faună, animalele care nu s-au putut adapta au fost aduse în rezervații, grădini zoologice și circ. și exemplele
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
cunoașterii, care îl făcea egal cu Iehova, în budism, dimpotrivă, ignoranța este păcatul originar: ignorăm faptul că eul nostru este o iluzie și suferința este esența lumii umane. Pe când Ghilgameș pierde nemurirea abia dobândită, printr-o banală neatenție (datorită căreia planta nemuririi este mâncată de un șarpe, șarpele intervenind, pe altă cale, și în legenda Facerii biblice), în basmul românesc Tinerețe fără bătrânețe, viață fără moarte, nemurirea căpătată se pierde, pentru că omul este rău, ucide o făptură nevinovată; este deci o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
întristare și suferință. Luciditatea umană valorizantă rămânea superioară în univers, punând sub semnul întrebării valoarea etică a zeilor. În Ghilgameș, scrisă în spiritul celui mai pesimist popor, sumerienii, încercarea de a depăși moartea eșuează prin furtul de către un șarpe al plantei nemuririi pe care eroul o găsise la sfatul lui Utnapiștin. Deci tot un șarpe duce la moarte ca și în Facerea iudaică, unde ajutat fiind de o femeie, urmarea este condamnarea neamului omenesc la moarte pe toată veșnicia. Prezența divinității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]