12,732 matches
-
podgorii s-au plantat viță altoi, iar țăranii au cultivat o viță hibrid. Viță nobilă avea la Lunca preotul Ion Păvăluță, iar la Fruntești (Moara lui Conachi) un țăran înstărit care avea și cazan de rachiu. Evident, proprietarii Rosetti aveau plantații de vii nobile, via lui Boteanu în Slobozia - Filipeni și via Virginiei Lambrino cu livadă și grădină de zarzavaturi. În Slobozia se păstrează toponimul „După Vie”, după un deal expusă la soare, unde, pe vremuri bune, creștea vița autohtonă. Cei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la stâna lui Ghiță Boghiu. Pe lângă vița care s-a sălbăticit, au început a crește arboret, natura intrându-și în drepturi. Nici Coca șarălungă din Rusești 61 de la care am aflat mai precis cum s-a ajunsă la distrugerea acelei plantații de vie, bine îngrijită și cu producție mare, n-a avut posibilități materiale de a-și îngriji partea din vie care i-a revenit. Cele 33 ha unde a fost via a vrut să le cumpere Bănuț Dumitru (Mitruț), să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
m-a interesat pentru că era pictor, mi-a spus. Aici pe insulele astea nu prea avem noi mulți pictori și-mi era milă de el pentru că era un pictor atât de prost. Eu i-am dat prima slujbă. Aveam o plantație pe cuprinsul peninsulei și aveam nevoie de un supraveghetor alb. Pe băștinași nu-i poți face să muncească dacă n-au un alb ca șef. I-am zis: „O să ai destul timp pentru pictură și poți să și câștigi niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
să mai văd vreodată banii. Ei bine, peste un an a venit din nou la mine și a adus un tablou. N-a pomenit nimic de banii pe care mi-i datora, dar mi-a spus: „Uite, ți-am pictat plantația“. M-am uitat la tablou. Nici nu știam ce să spun, dar bineînțeles că i-am mulțumit. Și după ce a plecat i l-am arătat soției. — Dar cum era tabloul? l-am întrebat. — Să nu mă întrebi. Nu înțelegeam nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
am dus în pod și acolo, printre tot felul de troace care se adunaseră în treizeci de ani de când stăm în casa asta, poftim tabloul. M-am uitat iar la el și am zis: „Cine ar fi crezut că supraveghetorul plantației mele de pe peninsulă, căruia i-am împrumutat eu două sute de franci, era așa un geniu? Tu vezi ceva în tabloul ăsta?“ „Nu văd. Nu seamănă cu plantația și nici nu am mai văzut vreodată cocotieri cu frunze albastre. Dar ăștia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
uitat iar la el și am zis: „Cine ar fi crezut că supraveghetorul plantației mele de pe peninsulă, căruia i-am împrumutat eu două sute de franci, era așa un geniu? Tu vezi ceva în tabloul ăsta?“ „Nu văd. Nu seamănă cu plantația și nici nu am mai văzut vreodată cocotieri cu frunze albastre. Dar ăștia de la Paris sunt niște nebuni și poate că frate-tău o să poată să-l vândă pe cei două sute de franci pe care i-ai împrumutat tu lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
pe drumul care ducea la casa doctorului. Locuia în afara orașului, dar Hôtel de la Fleur era la marginea acestuia, așa că am ajuns repede la țară. Șoseaua lată era umbrită de arbori de piper, iar de o parte și de alta erau plantațiile de cocotieri și arbori de vanilie. Pescărușii de pradă scoteau țipete ciudate printre frunzele palmierilor. Am ajuns la un pod de piatră arcuit peste un râușor puțin adânc și am zăbovit câteva minute ca să-i privim pe copilașii băștinașilor scăldându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Strickland. Între timp se știa peste tot că are lepră. Mai întâi Tané, băiatul, părăsise casa, iar apoi, ceva mai târziu, și bătrâna cu nepotul. Strickland și cu Ata rămăseseră singuri cu copiii lor. Nimeni nu se mai apropia de plantație căci, după cum știți, oroarea băștinașilor de boală este foarte puternică și, pe vremuri, când se descopereau urmele ei, bolnavul era ucis. Totuși, uneori, când băieții din sat se urcau pe dealuri, îl mai zăreau pe albul acela cu barba lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
și-l trezea pe negustor ca să cumpere diverse lucruri de care avea mare nevoie. Știa că băștinașii o privesc cu aceeași aversiune înspăimântată ca și pe Strickland, așa că-i evita. O dată, niște femei aventurîndu-se mai aproape decât de obicei de plantație o văzură spălând rufele la pârâu și o bătură cu pietre. După aceea negustorului i se spuse să-i transmită mesajul că dacă mai folosește vreodată pârâul o să vină bărbații și o să-i ardă casa. — Niște brute, i-am zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
am terminat cu șefa de trib am cerut să mi se dea un băiat care să-mi arate drumul. Dar nimeni n-a vrut să mă însoțească, așa că a trebuit să mi-l găsesc singur. Când sosise Dr. Coutras la plantație avusese un sentiment tulbure. Cu toate că se încălzise mergând, începu acum să tremure înfiorat. Era în aer ceva ostil care-l făcea să șovăie. Simțea că i se pun în cale niște forțe invizibile. Erau mâini nevăzute care parcă-l trăgeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
toți cei extrem de bogați prezentau interes. Bineînțeles că săracii nu prezentau nici o atractivitate. Încă din copilărie am suferit destul de mult din cauza tendințelor mele nimfomanice. Nu e vorba de genul de suferință pe care o simți când smulgi ierburile de pe o plantație de orez și pieptul ți se Înroșește, Înțepat de vârfurile buruienilor, ci nimic mai mult decât suferința resimțită Încă de la grădiniță, când mămicile băiețeilor din vecini le interziceau să se mai apropie de mine, după ce-i urmăream pe cei mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
de infanterie și mari amirali echipați în uniformele de paradă, obligați să stea pe scaune de campanie extrem de mici și de incomode. Casa ca un tort imens de nuntă la care fusesem chemat ar fi fost mai potrivită pe o plantație din Mississippi, impresie întărită de slujnica tuciurie care mi-a răspuns la ușă. I-am arătat legitimația mea și i-am spus că sunt așteptat. S-a chiorât plină de îndoială la ea, de parcă se credea însuși Himmler: — Frau Lange
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
care asigura masa de prânz pentru 50-60 de copii). În ianuarie 1939 s-a creat pentru aceasta chiar postul de agronom, odată cu obținerea unui teren agricol de cca 2000m patrați și pe care se cultiva legume și zarzavaturi, dar și plantații de mere din soiurile Parmen Auriu, Crețesc și Ionathan. Cel care a fost diriguitorul unei astfel de activități, cuprinsă în planul de învățământ și orarul școlii sub numele de "secția supraprimară agricolă"s-a numit Paul Alexandrescu. El a contribuit
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364476_a_365805]
-
le făcea în Podișor, lângă monumentul eroilor rucăreni căzuți pe câmpurile de luptă de la Plevna și Smârdan, iar cele despre Războiul pentru Întregire a Neamului le făcea lângă monumentul ostașului-infanterist din centrul satului. Și la inițiativa lui s-au realizat plantațiile de brazi din Podișor și din Braniște, lucrare realizată cu școlarii în anul 1925. Ion Ștefănescu (1881-1979) S-a născut în anul 1881 și a condus școala de la Rucăr peste trei decenii, în momentele de cumpănă pentru sat și țară
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364562_a_365891]
-
plăcuțe: cactaceae, euphoriaceae, crassulacea, nyctaginaceae etc. Flori de leandru și de bouganvillea înviorează atmosfera. Privită în ansamblu sera creează o puternică impresie de exotism, vigoare, bărbăție, rezistență și putere de autoapărare a plantelor. În aer liber se află o altă plantație de cactuși, aparținând unor specii diverse, majoritatea cu trunchiuri bătrâne, scorojite, ce ne amintesc de fața unui bătrân chinuit de vreme, care pare a se afla într-o mare suferință. O întrebare firească ce ne apare în minte este dacă
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 251 din 08 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poeme scrise de CARMEN TANIA GRIGORE un sezon cât o viață străbat un munte de răbdare pe versantul acesta defrișări de vorbe pe celălalt plantații de cuvinte departe tot mai departe clopote vestesc ora de vecernie. cu ploaia pe umeri sunt mai puternică, mă pot strecura mai fluid spre miezul făgăduinței ca un copil din flori în căutarea semințelor; aud cum sfârâie în coaja copacilor
CARMEN TANIA GRIGORE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367352_a_368681]
-
în forță în zilele următoare. Ieșim din cartierul nostru Orașul Nou și din Moldova Veche. Primele priveliști sunt ale iazului de decantare acum secat și devenit un pustiu arid. Norocul locuitorilor din zonă este că acest iaz este înconjurat de plantațiile de lozioară și salcâmi care nu lasă să se extindă nisipul. Podul peste care trecem râul Boșneagului unul din afluenții locali ai Dunării este ascuns acum de o zonă acoperită de arbuști și nu se observă la trecerea autoturismelor. Ne
PLECAREA DIN MOLDOVA VECHE...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367362_a_368691]
-
În fața acestei uzine exista și o secție de extragerea molibdenului din minereul prelucrat, care a fost închisă imediat după revoluție de guvernul păstorit atunci de Petre Roman. Între vechea uzină de preparare și mina Vărad acum părăsită, exista o mare plantație de viță de vie, acum un fel de pășune plină de bălării și ciulini specifici zonei clisurii. Pe locuri unde cândva erau pustii acum apare o pensiune cu restaurant, clădire frumoasă care continuă să se dezvolte. Ne apropiem de comuna
PLECAREA DIN MOLDOVA VECHE...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367362_a_368691]
-
jilavele temple cu umbrele verzi/ te cheamă în taină visarea să-ți pierzi/ o pecete de vânt pe aripa serii.” („Pădurile„) Metafora „pe aripa serii” sporește misterul, taina. La fel ca și Magda Isanos, care își dorește să simtă „beția plantației ce moare inundată”, Petru Lascău știe să dea o înfățișare paradisiacă naturii, menită să indice vitalitate și trăiri intense. Același element acvatic, de data aceasta luând proporții de potop biblic - „potop de vinuri”, „lacrime” - este reluat și în poemul „E
ATUNCI CAND IUBIREA DEVINE MESAGERUL CERULUI. VERSURI DE PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 155 din 04 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367190_a_368519]
-
De Carpați și de Oași Spre fatidica băcie A străinilor pizmași Ce vă smulg bucăți de glie De sub sat, de sub oraș Să vă-ntoarcă-n iobăgie, Din stăpâni și arendași, Robi pe propria moșie Să vă facă, și slujbași Pe plantații cu simbrie Cât o soldă de ocnași, Fi-le-ar banii să le fie, Cruci din aur duce-le-aș Și din platină sicrie! Geme lumea de borfași, De bancheri doar pe hârtie. De magnați și de pungași Ce țin
ROMÂNIE, CUI MĂ LAŞI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364801_a_366130]
-
Acasa > Impact > Scrieri > CU ȘCOALA LA PLANTAȚIE Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1301 din 24 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Cu școala la plantație Unde sunt pădurile mai falnice decât în ținutul Bucovinei? Unde cresc fagii mai armonioși decât în Obcina Feredeului? Pădurea și pășunile
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
Acasa > Impact > Scrieri > CU ȘCOALA LA PLANTAȚIE Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1301 din 24 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Cu școala la plantație Unde sunt pădurile mai falnice decât în ținutul Bucovinei? Unde cresc fagii mai armonioși decât în Obcina Feredeului? Pădurea și pășunile sunt adevăratele bogății ale locurilor. Nicio palmă de pământ nu este pustie, fie este apă, fie pădure, fie pășune
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
doua zi. Istovit, m-am dus la culcare. Cât de frumos era să visezi că zbori pe șine cu trenul, prin păduri, visând frumos la ochii colegei care planta puieți în cuiburile făcute de tine! Referință Bibliografică: Cu școala la plantație / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1301, Anul IV, 24 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
și imagine în Memento mori - critică Limes Anca Hațiegan, Cărțile omului dublu. Teatralitate și roman în regimul comunist - critică Ligia Tudurachi, Cuvintele care ucid. Memorie literară în romanele lui E. Lovinescu - critică Nemira Albert V. Cătănuș, El sueño español sau plantația de căpșuni din găleata de mortar - proză Anca Fusariu, Culoarea norocului - proză Paralela 45 Ned Orson (pseud. lui Florin Istrate), Arhipelagul - proză Spandugino Adrian Costache, Ultimul anotimp - proză Tracus Arte Raluca Dună, Eu, autorul. Reprezentări auctoriale în literatură și pictură
2011 de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349603_a_350932]
-
criticului de artă Dan Hăulică de la acest eveniment, un comentariu foarte pertinent, presărat cu vorbe de duh, în stilul reputatului critic. Un alt eveniment inserat în cartea de față este lansarea unui volum de versuri al lui Darie Ducan, „Lungi plantații la singular” - eveniment ce a avut loc la librăria târgumureșeană „Romulus Guga”, un foarte tânăr autor mureșean, membru al USR, cu un palmares editorial impresionant în pofida vârstei. „Constantin Mihu - Arc peste timp” - se numește medalionul pe care autoarea în face
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]