3,494 matches
-
variabile cu flexiune regulată; casă-case, școlar, școlari, drum-drumuri etc.; • substantive variabile cu flexiune neregulată: om-oameni, soră-surori etc.; • substantive invariabile: tei-tei, învățătoare-învățătoare, pronume etc. Dezinențele de singular sunt, în general, condiționate de istoria substantivelor și, de aceea, foarte variate. a. La plural, fiecare clasă de substantive variabile prezintă dezinențe specifice, în interiorul opoziției cu dezinența de singular, dezinențe condiționate fonetic (alomorfe) și dezinențe accidentale (explicabile însă prin istoria întrebuințării limbii). Substantivele masculine variabile realizează pluralul exclusiv prin dezinența -i, în diferite variante fonetice
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
substantivelor și, de aceea, foarte variate. a. La plural, fiecare clasă de substantive variabile prezintă dezinențe specifice, în interiorul opoziției cu dezinența de singular, dezinențe condiționate fonetic (alomorfe) și dezinențe accidentale (explicabile însă prin istoria întrebuințării limbii). Substantivele masculine variabile realizează pluralul exclusiv prin dezinența -i, în diferite variante fonetice: i vocalic (codr-i), i semivocalic (ero-i) și i ultrascurt postconsonatic (pom-i). Substantivele feminine variabile realizează pluralul prin trei dezinențe generale: -e, substantivele cu singularul exprimat prin dezinența -ă (cas-ă/cas-e
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
alomorfe) și dezinențe accidentale (explicabile însă prin istoria întrebuințării limbii). Substantivele masculine variabile realizează pluralul exclusiv prin dezinența -i, în diferite variante fonetice: i vocalic (codr-i), i semivocalic (ero-i) și i ultrascurt postconsonatic (pom-i). Substantivele feminine variabile realizează pluralul prin trei dezinențe generale: -e, substantivele cu singularul exprimat prin dezinența -ă (cas-ă/cas-e), i, substantivele cu -e, la singular (cart-e/cărț-i) și -le, substantivele, cu dezinența Ø, la singular (nuia/nuie-le, perdea/perde-le, zi/zi-le).Dezinența -le caracterizează
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
trei dezinențe generale: -e, substantivele cu singularul exprimat prin dezinența -ă (cas-ă/cas-e), i, substantivele cu -e, la singular (cart-e/cărț-i) și -le, substantivele, cu dezinența Ø, la singular (nuia/nuie-le, perdea/perde-le, zi/zi-le).Dezinența -le caracterizează numai pluralul substantivelor feminine. Dezinența -i exprimă și pluralul unor substantive feminine cu dezinența -ă la singular, fiind impusă de structura fonetică a temei lexicale; primesc dezinența -i la plural majoritatea substantivelor (reprezentate de termeni lexicali vechi) cu tema terminată în velarele
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
exprimat prin dezinența -ă (cas-ă/cas-e), i, substantivele cu -e, la singular (cart-e/cărț-i) și -le, substantivele, cu dezinența Ø, la singular (nuia/nuie-le, perdea/perde-le, zi/zi-le).Dezinența -le caracterizează numai pluralul substantivelor feminine. Dezinența -i exprimă și pluralul unor substantive feminine cu dezinența -ă la singular, fiind impusă de structura fonetică a temei lexicale; primesc dezinența -i la plural majoritatea substantivelor (reprezentate de termeni lexicali vechi) cu tema terminată în velarele c, g (lunc-ă, dung-ă etc.), care se
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
singular (nuia/nuie-le, perdea/perde-le, zi/zi-le).Dezinența -le caracterizează numai pluralul substantivelor feminine. Dezinența -i exprimă și pluralul unor substantive feminine cu dezinența -ă la singular, fiind impusă de structura fonetică a temei lexicale; primesc dezinența -i la plural majoritatea substantivelor (reprezentate de termeni lexicali vechi) cu tema terminată în velarele c, g (lunc-ă, dung-ă etc.), care se africatizează (lun¥-i, dun©-i etc.), în spiranta -ș (ușă-uși), în lichida r (urătură-urături, trăsătură-trăsături). Observații: Unele substantive feminine formate prin
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
termeni lexicali vechi) cu tema terminată în velarele c, g (lunc-ă, dung-ă etc.), care se africatizează (lun¥-i, dun©-i etc.), în spiranta -ș (ușă-uși), în lichida r (urătură-urături, trăsătură-trăsături). Observații: Unele substantive feminine formate prin sufixul diminutival -ică exprimă pluralul prin dezinența -le, asemeni substantivelor de tipul stea, de care unele se și apropie prin forme paralele de singular (mărgea-mărgică, rândunea-rândunică); mărge-le, turture-le, rândune-le, scrisore-le, bucățe-le etc. În limbajul popular apar și forme cu dezinența de plural -i: rândunici
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-ică exprimă pluralul prin dezinența -le, asemeni substantivelor de tipul stea, de care unele se și apropie prin forme paralele de singular (mărgea-mărgică, rândunea-rândunică); mărge-le, turture-le, rândune-le, scrisore-le, bucățe-le etc. În limbajul popular apar și forme cu dezinența de plural -i: rândunici, turturici etc. Substantivele neutre variabile realizează pluralul prin trei dezinențe generale: -uri (tron-uri), -e (scaun-e) și, mai rar, -i (semivocalic): (consili-i). Dezinența -uri exprimă în mod specific pluralul substantivelor neutre. La feminin aceeași dezinență intervine în situații
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tipul stea, de care unele se și apropie prin forme paralele de singular (mărgea-mărgică, rândunea-rândunică); mărge-le, turture-le, rândune-le, scrisore-le, bucățe-le etc. În limbajul popular apar și forme cu dezinența de plural -i: rândunici, turturici etc. Substantivele neutre variabile realizează pluralul prin trei dezinențe generale: -uri (tron-uri), -e (scaun-e) și, mai rar, -i (semivocalic): (consili-i). Dezinența -uri exprimă în mod specific pluralul substantivelor neutre. La feminin aceeași dezinență intervine în situații speciale, când, semantic, substantivele se apropie de clasa substantivelor
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
În limbajul popular apar și forme cu dezinența de plural -i: rândunici, turturici etc. Substantivele neutre variabile realizează pluralul prin trei dezinențe generale: -uri (tron-uri), -e (scaun-e) și, mai rar, -i (semivocalic): (consili-i). Dezinența -uri exprimă în mod specific pluralul substantivelor neutre. La feminin aceeași dezinență intervine în situații speciale, când, semantic, substantivele se apropie de clasa substantivelor neutre: vremuri, treburi. Distribuția celor trei morfeme de plural ale neutrului depinde, în mod relativ, de structura fonetică sau morfematică a temei
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
scaun-e) și, mai rar, -i (semivocalic): (consili-i). Dezinența -uri exprimă în mod specific pluralul substantivelor neutre. La feminin aceeași dezinență intervine în situații speciale, când, semantic, substantivele se apropie de clasa substantivelor neutre: vremuri, treburi. Distribuția celor trei morfeme de plural ale neutrului depinde, în mod relativ, de structura fonetică sau morfematică a temei lexicale a substantivelor. Dezinența -i exprimă pluralul substantivelor neutre cu tema lexicală terminată în i (semivocalic), component al diftongului ascendent iu, în care vocala u este dezinență
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
intervine în situații speciale, când, semantic, substantivele se apropie de clasa substantivelor neutre: vremuri, treburi. Distribuția celor trei morfeme de plural ale neutrului depinde, în mod relativ, de structura fonetică sau morfematică a temei lexicale a substantivelor. Dezinența -i exprimă pluralul substantivelor neutre cu tema lexicală terminată în i (semivocalic), component al diftongului ascendent iu, în care vocala u este dezinență de singular: spațiuspați-i, sigiliusigili-i, teritoriu-teritori-i etc. Primesc dezinența -uri, la plural: • substantivele, neologice, cu tema lexicală terminată în vocalele accentuate
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
morfematică a temei lexicale a substantivelor. Dezinența -i exprimă pluralul substantivelor neutre cu tema lexicală terminată în i (semivocalic), component al diftongului ascendent iu, în care vocala u este dezinență de singular: spațiuspați-i, sigiliusigili-i, teritoriu-teritori-i etc. Primesc dezinența -uri, la plural: • substantivele, neologice, cu tema lexicală terminată în vocalele accentuate o și u (radio/radio-uri, atu/atu-uri), în o neaccentuat (care preia accentul, la plural): zero/zero-uri), în diftongii descendenți ou, eu, iu (ecou/eco-uri, careu/care-uri
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vocala u este dezinență de singular: spațiuspați-i, sigiliusigili-i, teritoriu-teritori-i etc. Primesc dezinența -uri, la plural: • substantivele, neologice, cu tema lexicală terminată în vocalele accentuate o și u (radio/radio-uri, atu/atu-uri), în o neaccentuat (care preia accentul, la plural): zero/zero-uri), în diftongii descendenți ou, eu, iu (ecou/eco-uri, careu/care-uri, pustiu/pusti-uri), în lichida -l, precedată de diferite consoane, cu excepția ocluzivei p (ciclu-cicl-uri, ansamblu-ansambl-uri, titlu/titl-uri, dar templu/templ-e); • substantive provenite din supin: apus-uri
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-uri, port/port-uri, vad/vad-uri etc. Primesc dezinența -e: • substantive cu tema lexicală de singular terminată în vibranta -r, precedată de diferite consoane: filtru/filtr-e, pupitru/pupitr-e, membru/membr-e, trimestru/trimestr-e etc.; substantivul lucru face excepție; primește la plural dezinența -uri: lucr-uri; • substantive, neologice, cu tema lexicală de singular terminată în grupul fonetic -aj (sufix lexical sau fără caracter morfematic): arbitraj/arbitraj-e, sondaj/sondaj-e, abataj/abataj-e, personaj/personaj-e etc.; • substantive, neologice, cu tema lexicală de singular terminată în grupul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
substantive formate prin sufixul -ment(mânt): clasament/clasament-e, plasament/plasament-e, tratament/tratament-e, așezământ/așezămint-e etc. și substantive cu tema lexicală de singular terminată în grupuri fonetice identice (total sau parțial) cu aceste sufixe: accident-accident-e, talent-talent-e, mormânt-mormint-e etc. Observații: Întrebuințat la plural, cu sens lexical schimbat metonimic, substantivul pământ, cu aceeași structură fonetică, primește dezinența -uri: pământ-uri. De la seriile corelative de dezinențe ale opoziției de număr, unele substantive deviază, exprimând unul din sensurile gramaticale de număr prin câte două dezinențe: Masculine
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin câte două dezinențe: Masculine: singular: -Ø/-e: flutur/flutur-e, șoarec/șoarec-e, ciorchin/ciorchin-e plural: -i: fluturi șoareci ciorchini etc. Feminine: singular: -ă: coală -e: vreme plural: -e/-i: coli/coale -i/-uri: vremi/vremuri Neutre: singular: -Ø: chibrit hotel plural: -e/-uri: chibrite/chibrituri hotele/hoteluri Observații: Când cele două forme de plural se caracterizează prin sensuri lexicale diferite, ele reprezintă pluralul diferit al unor substantive omonime la singular: mâncare - mâncări (activitatea de „a mânca”, repetată: „Două bătăi strică, două
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ciorchin-e plural: -i: fluturi șoareci ciorchini etc. Feminine: singular: -ă: coală -e: vreme plural: -e/-i: coli/coale -i/-uri: vremi/vremuri Neutre: singular: -Ø: chibrit hotel plural: -e/-uri: chibrite/chibrituri hotele/hoteluri Observații: Când cele două forme de plural se caracterizează prin sensuri lexicale diferite, ele reprezintă pluralul diferit al unor substantive omonime la singular: mâncare - mâncări (activitatea de „a mânca”, repetată: „Două bătăi strică, două mâncări nu.”), mâncăruri („tipuri de bucate”), corn - coarne (la animale), cornuri (în patiserie
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-ă: coală -e: vreme plural: -e/-i: coli/coale -i/-uri: vremi/vremuri Neutre: singular: -Ø: chibrit hotel plural: -e/-uri: chibrite/chibrituri hotele/hoteluri Observații: Când cele două forme de plural se caracterizează prin sensuri lexicale diferite, ele reprezintă pluralul diferit al unor substantive omonime la singular: mâncare - mâncări (activitatea de „a mânca”, repetată: „Două bătăi strică, două mâncări nu.”), mâncăruri („tipuri de bucate”), corn - coarne (la animale), cornuri (în patiserie). Unele substantive prezintă forme și de singular și de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
diferit al unor substantive omonime la singular: mâncare - mâncări (activitatea de „a mânca”, repetată: „Două bătăi strică, două mâncări nu.”), mâncăruri („tipuri de bucate”), corn - coarne (la animale), cornuri (în patiserie). Unele substantive prezintă forme și de singular și de plural fără ca acestea să fie corelative; cele două forme aparțin unor substantive cu aceeași rădăcină dar fiind fiecare în parte singularia tantum și, respectiv, pluralia tantum; între cele două forme sunt mari diferențe semantice. Așa sunt fum (singularia tantum) și fumuri
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-ă/-i (la feminine), -Ø/-i (la masculine), -Ø/-e (la neutre) și la nivelul rădăcinii (mas-/mes-, om/oamen-, nor-/nuror-, cap-/capet-). Neregulate sunt și substantivele ou/ouă și seminar/seminarii (salar/salarii), primul prin singularitatea dezinenței de plural -ă, celelalte, prin refacerea, la plural, a unei rădăcini depășite de istoria limbii: seminar (<seminariu) - seminari-i. Un număr relativ mare de substantive nu cunosc manifestarea opoziției semantice de număr în planul expresiei. Se cuprind în această clasă de substantive invariabile
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la masculine), -Ø/-e (la neutre) și la nivelul rădăcinii (mas-/mes-, om/oamen-, nor-/nuror-, cap-/capet-). Neregulate sunt și substantivele ou/ouă și seminar/seminarii (salar/salarii), primul prin singularitatea dezinenței de plural -ă, celelalte, prin refacerea, la plural, a unei rădăcini depășite de istoria limbii: seminar (<seminariu) - seminari-i. Un număr relativ mare de substantive nu cunosc manifestarea opoziției semantice de număr în planul expresiei. Se cuprind în această clasă de substantive invariabile: • substantive masculine cu terminația -i, dezinența-Ø
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de istoria limbii: seminar (<seminariu) - seminari-i. Un număr relativ mare de substantive nu cunosc manifestarea opoziției semantice de număr în planul expresiei. Se cuprind în această clasă de substantive invariabile: • substantive masculine cu terminația -i, dezinența-Ø, la singular și la plural: arici, ochi, pui, tei; • substantive feminine cu dezinența -e la singular, în structura sufixului de agent -toare: educatoare, dansatoare, directoare etc. Observații: Caracterul invariabil al substantivelor feminine marcate prin trăsătura semantică + uman permite evitarea confuziei cu pluralul substantivelor masculine formate
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
singular și la plural: arici, ochi, pui, tei; • substantive feminine cu dezinența -e la singular, în structura sufixului de agent -toare: educatoare, dansatoare, directoare etc. Observații: Caracterul invariabil al substantivelor feminine marcate prin trăsătura semantică + uman permite evitarea confuziei cu pluralul substantivelor masculine formate prin varianta masculină a sufixului: -tor: dansatori, directori, educatori. Substantive feminine cu aceeași dezinență dar fără trăsătura semantică + uman formează pluralul cu dezinența -i: ciocănitoare - ciocănitori, privighetoare-privighetori. În felul acesta pluralul distinge unele substantive omonime la singular
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc. Observații: Caracterul invariabil al substantivelor feminine marcate prin trăsătura semantică + uman permite evitarea confuziei cu pluralul substantivelor masculine formate prin varianta masculină a sufixului: -tor: dansatori, directori, educatori. Substantive feminine cu aceeași dezinență dar fără trăsătura semantică + uman formează pluralul cu dezinența -i: ciocănitoare - ciocănitori, privighetoare-privighetori. În felul acesta pluralul distinge unele substantive omonime la singular: semănătoare - semănătoare (ființa umană), semănători (mașină agricolă). • substantive feminine denumind primele cinci zile ale săptămânii: luni, marți, miercuri, joi, vineri; • substantivele masculine denumind litere
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]