2,366 matches
-
Brzezinski, Totalitarian Dictatorship and Autocracy, Harvard University Press, Cambridge Mass., 1965, p. 16. 72 K. Von Beyme, Transition to Democracy in Eastern Europe, Macmillan Press, Londra și New York, 1996, p. 35. 73 M. Waltzer, Spheres of Justice. A Defence of Pluralism and Equality, Basic Books, New York, 1983, pp. 250-253. 74 R.A. King, A History of the Romanian Communist Party, Hoover Institution Press, Standford, 1980, p. 140. 75 Se va găsi o prezentare strict evenimențială a "opoziției creștine" la D. Deletant, Ceaușescu
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
este un caz particular, dar în alt sens, întrucât acesta a experimentat revoluția națională odată cu Reforma", verificând modelul lui Rokkan. Transilvania corespunde "fidel zonei periferice de tampon dintre Est și Vest, propusă de către Rokkan în harta sa conceptuală." Mai precis "pluralismul profund al acestei regiuni maghiari dominanți, împărțiți în calvini și în catolici privilegiați, germani împărțiți în catolici și luterani, secui calvini cu o minoritate catolică, românii dominați împărțiți în ortodocși și greco-catolici și, desigur evrei a impus o conviețuire între
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
cu o exigență de instituționalizare a unei legi a lustrației în România. În același timp, în mod simbolic, Proclamația se pronunță pentru reforma economică văzută ca necesitate, subliniind caracterul nematerial, ba chiar postmaterial al Revoluției insistând pe sprijinul acordat unui pluralism economic și politic, nu unui capitalism occidental cu limitele sale. În acest context, punctul 8 al Proclamației de la Timișoara sintetizează reperele pozitive ale anticomunismului român: identificarea celor culpabili, decredibilizarea trecutului și reconstrucția societăților democratice. Acest punct face referire la o
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
op.cit., pp. 155-156. 28 J.-M. De Waele, "Les grandes families politiques dans les PECO", Le Courrier des pays de l'Est. Politique, économique et société: Les scènes politiques en Europe centrale et orientale. Les grands courants. La consolidation du pluralisme. Quels porte-paroles pour le monde rural?, 1013, 2001, p. 5. 29 Ibid. 30 Excepție făcând PNȚ, care se bucură de cea mai slabă zestre guvernamentală și deci de ancorarea teritorială cea mai coerentă și PSD, la ieșirea din război. 31
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
le suferă bugetul afectează în primul rând zona socială (sănătate, educație, salarii, etc). 41 R. Avramov, Slopanskiat XX vek na Bulgaria. Centar za liberalni strateguii (Secolul XX economic al Bulgariei). 42 G. Sartoni, "European Political Parties; The Case of Polarized Pluralism", in J. Lapalombara, M. Weiner, Political Parties and Political Development, Princeton Univ. Press, Princeton, 1966, pp. 138-139. 43 P. Guerguieva, "Quels clivages pour les partis politiques bulgares?", op. cit. 44 Asupra partidelor agrare bulgare vezi și N. Ragaru, M. Halamska, "Quels
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
limba vie care este cel mai sensibil barometru al vieții sociale sub aspect social-istoric și etnopsihologic. Schimbarea nu numai a denumirilor de instituții, organizații, firme, ci și a vectorilor de activitate a acestora, procesele de privatizare, împroprietărirea, capitalizarea, democratizarea și pluralismul politic, deschiderea largă a Moldovei către lumea europeană, întîi către România au îmbogățit vocabularul actual moldovenesc cu numeroase noțiuni, forme și sensuri, care pînă în 1990 nu erau cunoscute“ <footnote Vasile Stati, Dicționar moldovenesc-românesc, Tipografia Centrală, Chișinău, 2003, p. 3
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Moș Precu, stăpînul crîșmei aflate „între Șomuz și între satul Broșteni“, undeva în apropierea Fălticenilor, „un român înalt, adus puțin din spetele late“, pentru a cărui nevastă, mătușa Anghelina, „nu-i găseai păreche în toată țara Moldovei“. Scorneli scriitoricești! Invocarea „pluralismului lexicografic caracteristic marilor culturi moderne“ pare a-l îndreptăți pe V. Stati să-și exprime liber ideile pe tema aici în discuție. Și ar putea fi așa dacă prin ceea ce face nu ar macula numele unor oameni onești, desfigurîndu-le și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
referit și la disfuncțiile comunicării ("media pot să însemne, oricînd vocea "Marelui Frate", sau a banalității stereotipizate, sau vidului de semnificație..."), privind insistent doar la partea plină a paharului. De aceea, primul vorbește de confuzia valorilor, iar al doilea de pluralismul lor. În fond, nici unul nu-i neagă celuilalt partea lui de adevăr, însă fiecare plasează sensul dominant în altă parte. Revenind la proiectul prezentei cărți, acesta se desfășoară în trei etape: 1 - Înțelegerea gestionării tradiționale a comunicării și a eșecului
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
studiile electorale și influența acestora asupra sistemului politic. La fel ca și în cazul analizelor cu privire la elitele politice, primele sale studii s-au concentrat asupra comportamentului electoral din cazul românesc, propunând noțiunea de "democrație mimată". Bazat pe sufragiul universal, pe pluralism politic și alternanță la guvernare, modelul democratic din România interbelică dezvăluia o serie de disfuncționalități structurale precum natura tradițională a dominației șefului statului sau faptul că formarea noului guvern preceda alegerile și determina rezultatul scrutinului 17. Noțiunea de "democrație mimată
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
o importantă diversitate internă, fie ea regională sau verticală în termeni de stratificare socială. Diversitățile interne pot fi etnice, lingvistice, religioase, sociale, economice. Aproape toate țările ar putea fi ierarhizate în funcție de gradul lor de omogenitate-eterogenitate. În unele probleme, cum este pluralismul, diversitatea internă este o dimensiune esențială. Diversitatea internă a țărilor nu este legată în mod necesar de mărimea lor. Unele țări mici sunt foarte eterogene, iar unele țări mari sunt relativ omogene. Diversitățile regionale sunt vizibile în toate țările europene
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
sociale. Unele dintre cele mai semnificative caracteristici sunt distribuite inegal. Diversitățile interne pot fi etnice, lingvistice, religioase, sociale sau economice. Aproape toate țările pot fi clasificate potrivit poziției lor pe un continuum de la omogenitate la eterogenitate. În anumite privințe, precum pluralismul, diversitatea internă reprezintă o dimensiune esențială. Diversitatea internă a țărilor nu este în mod necesar legată de mărimea acestora. Anumite țări mici sunt foarte eterogene iar unele țări mari sunt relativ omogene. Diversitățile regionale sunt vizibile în aproape toate țările
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
primul rând deoarece treizeci și trei de orașe de talie comparabilă sunt răspândite pe teritoriul acestei țări. Cel puțin în Europa, națiunile au preexistat orașelor, în vreme ce în Africa triburile au existat înaintea statelor. Federalismul, ca și policefalismul sunt rezultatul, iar nu cauza pluralismului etnic, religios sau lingvistic. E paradoxal faptul că orașele din țările macrocefale nu dispun decât arareori de o veritabilă independență pe plan municipal, în ciuda sau poate tocmai din pricina bogăției și a puterii pe care le concentrează. Megaorașele și capitalele În
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
național, suveran și independent, unitar și indivizibil. ... (2) Forma de guvernamant a statului român este republica. ... (3) România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul traditiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. ... (4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. ... (5) În România
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
români. Articolul 7 Românii din străinătate Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afară frontierelor tarii și acționează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, cu respectarea legislației statului ai cărui cetățeni sunt. Articolul 8 Pluralismul și partidele politice (1) Pluralismul în societatea românească este o condiție și o garanție a democrației constituționale. ... (2) Partidele politice se constituie și își desfășoară activitatea în condițiile legii. Ele contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
străinătate Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afară frontierelor tarii și acționează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, cu respectarea legislației statului ai cărui cetățeni sunt. Articolul 8 Pluralismul și partidele politice (1) Pluralismul în societatea românească este o condiție și o garanție a democrației constituționale. ... (2) Partidele politice se constituie și își desfășoară activitatea în condițiile legii. Ele contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, respectând suveranitatea naționala, integritatea teritorială
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
fel de arme. Articolul 40 Dreptul de asociere (1) Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere. ... (2) Partidele sau organizațiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranității, a integrității sau a independentei României sunt neconstituționale. ... (3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire. Articolul 152 Limitele revizuirii (1) Dispozițiile prezentei Constituții privind caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului român, forma republicană de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justiției, pluralismul politic și limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii. ... (2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi facuta dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor sau a garanțiilor acestora. ... (3) Constituția nu poate fi revizuită
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
vocația sintezei, deschis fiind spre toate marile culturi, fără a se lăsa copleșit de acestea. Unei asemenea culturi i se va recunoaște tot mai mult "modernitatea", care va fi tot mai puțin impresionată de mode. Există deja o tendință spre pluralism cultural, spre sinteză, spre recunoașterea "regionalismelor" creatoare, dincolo de pretenția unor centre privilegiate. Spiritul critic românesc trebuie să fie pregătit să facă față noului tip de universalism, să arunce peste bord vechile complexe, în chip lucid, obiectiv, deschis, însetat de cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ei accesibilitate" (p. 57), ceea ce este perfect adevărat. Caragiale nici că se putea altfel cultivă o poetică a obiectivității: " Am observat deja că poetica obiectivității s-a născut pe una din laturile esențiale ale spiritualității românești înclinația spre sinteză și pluralism. Vom vedea că spațiul ontic caragialesc stă sub semnul ondulațiunii, dorul mioritic fiind de esență muzicală. Unda este "muzica" prin excelență, plânsul neauzit al lui Demiurgos. Ea străbate până la consonantismul lui Odobleja și ontologia "muzicală" a lui Alexandru Bogza. Să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
simboliste cu cuvintele, i-au fost țeluri superioare de atins. De aceea Th. Codreanu are dreptate când vede în opera lui Eminescu o sinteză indisolubilă între cele trei aspecte ale gândirii și creației sale, și dă postmodernismului care legitimează "un pluralism estetic de largă cuprindere", șansa consacrării contemporane universale a artistului gânditor. Așa încât toți cei care doresc moartea eminescianismului (și cât de tristă și meschină este lista de nume, și opuscule dușmănoase modelului Eminescu) se văd grav desmințiți de admirabila carte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
un scenariu de idei complet referitor la viața și opera poetului. Summa și summus. Autorul e sistematic și tenace. Se pricepe să depășească obstacolele, să facă slalom printre paradoxuri, să treacă fără dificultăți de la un orizont hermeneutic la altul. Practică pluralismul critic, dar privilegiază ontologia. Pentru opiniile sale caută puncte de sprijin în toate domeniile și în toate orizonturile, antrenându-se într-un comparatism multiplu, surprinzător, și, nu o dată, extins pe mari suprafețe. Sute de cărți (de literatură, filozofie, știință, artă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
-se atras de "Problema spirituală a materiei și a genezei acestei lumi"" (p. 140). Dar Theodor Codreanu bănuiește o retragere și a lui Mircea Cărtărescu din postmodernism, recentă, dat fiind că postmodernismul e foarte departe de a cultiva toleranța și pluralismul; și îl numește pe Eugen Simion "spirit echilibrat și transmodernist", delimitat "față de excesele culturii postmoderniste". Și unul dintre marile excese este acela că "Omul postmodern a ajuns să se identifice cu masca, pe care o consideră mai importantă decât fața
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
oamenilor; - să realizeze o supraveghere a situației mediului înconjurător, în scopul luării măsurilor de prevenire și soluționare a problemelor intervenite, precum și de informare a populației; - să modeleze și să evalueze consecințele proiectelor economico-sociale de mari dimensiuni; - să contribuie la transparență pluralismului politic, la consolidarea democrației și asigurarea drepturilor și libertăților cetățenilor. b) În domeniul economiei: ... - să asigure perfecționarea relațiilor interramuri și în cadrul ramurilor; - să permită agenților economici cunoașterea proceselor de la nivel macro și microeconomic, în vederea alegerii celei mai favorabile variante de
HOTĂRÂRE nr. 490 din 16 iulie 1991 privind conceptia generală a informatizarii societatii româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107910_a_109239]
-
pentru departajarea participanților se aduc la cunoștință publică de Consiliul Național al Audiovizualului cu cel puțin 45 de zile înainte de data la care urmează să se desfășoare concursul. ... (4) Criteriile de departajare pentru obținerea licenței de emisie trebuie să asigure pluralismul opiniilor, egalitatea de tratament al participanților, calitatea și diversificarea programelor, favorizarea liberei concurente, a creației și a producției audiovizuale naționale, ilustrarea culturii naționale, independența și imparțialitatea programelor difuzate de persoanele juridice publice. ... (5) Accesul organizațiilor social-culturale, politice, religioase și al
LEGE Nr. 48 din 21 mai 1992 LEGEA audiovizualului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108303_a_109632]
-
instituțiilor democratice. Vom acționa împreună pentru a întări toate formele de cooperare bilaterală și multilaterala în lupta împotriva traficului ilicit de droguri și a altor forme de crimă organizată internațională. 28. Vom acționa pentru întărirea legăturii strînse care există între pluralismul politic și funcționarea economiei de piață. Cooperarea sporită în domeniul economiei, științei și tehnologiei are de jucat un rol crucial în întărirea securității și stabilității în aria C.S.C.E. 29. Cooperarea economică rămîne un element esențial al C.S.C.E. Vom continua să
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]