3,174 matches
-
ar fi făcut să vomite și un elefant... Reprezentanții Sistemului nu sunt, la prima vedere, niște monștri. Procurorul nu ține să- i bage în pușcărie pe Vuică și pe Ripu, vrea să se termine „toată reconstituirea asta” cât mai repede, plutonierul e un imbecil agitat, alternează momentele în care face pe durul cu cele „de suflet”, „cine matografistul” e o lichea tânără care așteaptă să-și ia chenzina, trupetele- șofer, un bou buimac... Nu vedem activiști cinici și cruzi, securiști torționari
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și au stabilit conform prevederilor din codexul de dueluri al lui Clair - vinovăția colonelului Antal. Insulta lui Szacsvay a fost considerată de gradul unu, pe când cea a ofițerului de gradul trei, drept care temperamentalul Antal trebuia să-i ofere satisfacție; Szacsvay - plutonier în rezervă - a acceptat. Prezentarea de scuze s-a petrecut o lună mai târziu. Afacerea se putea termina aici, dar nu s-a întâmplat așa. Șeful statului-major al Corpului de armată numărul IX, general-maiorul Horváth, a adresat (pe 3 septembrie
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
târziu. Afacerea se putea termina aici, dar nu s-a întâmplat așa. Șeful statului-major al Corpului de armată numărul IX, general-maiorul Horváth, a adresat (pe 3 septembrie 1942) o scrisoare primăriei, angajatorul lui Szacsvay, în care comunica: "... comportamentul dl. Szacsvay, plutonier în rezervă, nu atinge standardul pe care corpul ofițeresc al Armatei Ungare îl pretinde unui ofițer în rezervă. Vă înștiințez că acest comportament al numitului va fi judecat de către comandantul militar competent în problemă, din cauza următoarelor motive: a) pentru insulta
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
la Ministerul de Externe. Dacă ești atacat, despresoară-l, ocupă-l, apără-l!" Am înțeles!" Și am plecat. L-am chemat pe locotenetul-major Vasile Giura, care era unul dintre comandanții de companie, l-am luat pe locotenentul Răduț și pe plutonierul Vasile Mâță. I-am luat și am plecat pe Ana Ipătescu. Când am ajuns pe la jumătatea străzii, am văzut cateva transportoare blindate în Piața Victoriei. Deși becurile erau chioare, Piața era oricum mai bine luminată decât oricare altă zonă a
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Poate domnul general Mureșan mai știe ceva, dar de noi, cei care ne-am dus la Piața Victoriei, nu am avut. S-a cam uitat, ne dăduseră dispăruți, credeau că suntem morți - cel puțin așa mi-a spus mai târziu plutonierul care rămăsese în regiment pentru aprovizionare. Nu mai știa regimentul de noi. S.B.: Asta spune și domnul Mureșan, că a lipsit o coordonare a acțiunii. V-ați dispus dumneavoastră în Piață, dar a trebuit să vă descurcați singuri. Ați fost
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
sediul clubului se află cimitirul Ghencea și de acolo s-a tras. S.B.: Dar cine a tras? Arme aveau doar Armata și Gărzile Patriotice. Miliția și Securitatea fuseseră dezarmate. A.I.: Când eram la Palatul Victoria, la mine a venit un plutonier de miliție și m-a rugat să-i dau niște haine civile și mi-a zis că vrea să predea armamentul, că voia să plece acasă. S.B.: Se temea că va fi linșat. Și i-ați dat? A.I.: Da, mi-
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
dar eu îl cunoșteam mai demult, pentru că am fost coleg de școală cu un cumnat al dumnealui; însă l-am prins și în școală, căci promoția sa a absolvit școala în toamna lui 1970, când am fost admis eu. Era plutonier major de batalion, fiind cel mai mare în grad dintre elevi. S.B.: În 1989, în unitate sau în viața privată, ați avut anumite semne că se va întâmpla ceva? Ascultați Europa Liberă? I.T.: Nu, nu ascultam. Europa Liberă era greu
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
o jumătate de oră ne-am dat seama că nu avem cu cine să ne apărăm cazarma. S.B.: Lipsă de efective. I.T.: Da. I-am adunat pe soldați și pe fotbaliști și l-am pus pe plutonierul-major Ciontu, care era plutonierul lor de companie, să-i învețe în jumătate de oră să mânuiască armamentul de infanterie. S.B.: Pentru că le dădeați armament cu muniție pe mână. I.T.: Da, și în jumătate de oră i-a învățat cum să mânuiască pistolul mitralieră. Bieții
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
de ce, unde Malâhin s-a instalat cu o mitralieră și niște oameni și avea toată zona sub control. Bineînțeles că mai venea de acolo și mai aducea un whisky, un cognac, ne mai împrospătam și noi forțele. În perioada asta, plutonierul lui de companie, plutonierul Izvoranu, neavând de lucru, s-a îmbrăcat într-o salopetă neagră și a plecat prin pădure pe la punctul de control, ajungând la un dig care unea insula cu marginea lacului și cu pădurea. A luat-o
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
a instalat cu o mitralieră și niște oameni și avea toată zona sub control. Bineînțeles că mai venea de acolo și mai aducea un whisky, un cognac, ne mai împrospătam și noi forțele. În perioada asta, plutonierul lui de companie, plutonierul Izvoranu, neavând de lucru, s-a îmbrăcat într-o salopetă neagră și a plecat prin pădure pe la punctul de control, ajungând la un dig care unea insula cu marginea lacului și cu pădurea. A luat-o apoi pe dig unde
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
știu dacă au adus muniție, făceam de pază, dar nu la intrare unde aveau paznicii lor, spre Splaiul Independenței, ci în gheretă și nu făceam nimic. Nici nu știam nimic. S.B.: Armele de unde le-ați primit? D.P.: Le-a adus plutonierul de companie. S.B.: Dar de unde, pentru că erați de la unități diferite? D.P.: Nu erau armele de la unități. Personalul cursului era încadrat în Comandamentul infanteriei și tancurilor și singurul armament pe care l-au primit a fost armamentul lor individual. Ei erau
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
de companie la Centrul de Scafandri și, pentru că am avut un necaz mare, am ajuns la Batalionul de Infanterie Marină. S.B.: Dar ce s-a întâmplat atunci? L.M.: Pe 14 august 1988, subofițerul meu, care era administratorul de subunitate sau plutonierul de companie, cum se numea pe vremea aceea, a pus o grenadă defensivă pe terasa hotelului Parc din Mamaia, eveniment în urma căruia au rezultat doi morți și 12 răniți. S.B.: Dar de ce a făcut asta? Avea probleme psihice? L.M.: Nu
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
care îmbracă haina militară austro-ungară, respectarea datoriei de a lupta împotriva fraților lui români, constituie obiectul nuvelei Catastrofa. Eroul seceră cu mitraliera până când, singur, aflat în situație critică cere clemență românilor care iau cu asalt poziția ocupată de acesta. Replica plutonierului și ai celorlalți combatanți români care luptă cu înverșunare și mor orbește, într-o încleștare absurdă, este neîndurătoare: „Ne omorâși cinci ceasuri cu mitraliera și acum zici că ești frate?... Grijania și anafura ta de câne!”. Este incontestabil meritul lui
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
prim-plan, fără convergențe plauzibil motivate, două familii: una mic-burgheză, Varlam, alta țărănească, în frunte cu Florea Gh. Iovan, fiul unui răzvrătit împușcat în răscoală. Ponderea covârșitoare o are povestea primei familii. Câteva personaje rețin atenția. Între ele Victor Varlam, plutonier major de jandarmi, concomitent individualizat în nuvela Dezertorul (1956) și în Mărirea și decăderea Păunei Varlam, și Păuna (prezentă și în nuvela Hiena și circul, 1967), poate cea mai închegată creație tipologică a autorului. Arivistă tenace, Păuna Varlam își urmărește
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
de diferit față de colegii lor, șefii statelor comuniste din Est, din jurul nostru, a fost poate și un răspuns al acestei indignări ce venea realmente „de jos”! (De curând, l-am auzit pe șeful plutonului de execuție al soților Ceaușescu, un plutonier, declarând la televizor că soldații din subordinea sa au tras fără să aștepte ordinul de foc, de teamă, spunea subofițerul, că acest ordin nu va veni și „cei doi vor scăpa!”...Ă ...Eram destul de singuratic la Paris, cum o spuneam
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
agentului infiltrat, comisarul Rădulescu, șeful Serviciului de Siguranță din Brăila, a obținut de la Divizia 10 Infanterie un document militar contrafăcut, cu aparențe de original sustras din dosar (sigiliu, ștampile și semnături), care a fost oferit lui Ceadar ca din partea unui plutonier complice. Acest act, împreună cu altele și cu rapoartele de activitate ale agenților, au fost duse de Svirepui la Tighina, pentru a fi transmise organelor superioare din U.R.S.S., în luna martie 1927. Pe 8 aprilie 1927, Crot a fost trimis
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
care se numărau tabele de efective privind mobilizarea pe anul 1927, tabele cu armamentul aflat în dotarea Corpului 7 Armată, organizarea sistemului sanitar militar pe timp de pace și război, ș.a. «Ofițerul» Ion Taflan a putut să sustragă documentele fiind... plutonier de administrație la Biroul de Mobilizare al Corpului 7 Armată, cu sediul în Sibiu. Totodată, cercetările au constatat că acesta se afla în serviciul biroului de spionaj din Seghedin „încă din luna Noiembrie 1925”, fiind recrutat de către Ferentz Walkay (alias
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
după lăsarea la vatră. Prietenia strânsă dintre cei doi a permis ca, la un moment dat, Walkay să-i propună lui Taflan să sustragă documente militare, pentru care va fi remunerat corespunzător. Deși nu era într-o situație financiară dificilă, plutonierul a acceptat și a devenit o sursă prețioasă de informare și documentare pentru Walkay. Materialele sustrase de la locul de muncă au fost trimise în Ungaria prin poștă, iar două au fost înmânate personal lui Walkay, pentru a le transporta personal
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
refugiați ruși, Piotranschi și generalul Leontovici, care a activat în Serviciul de Informații și Contrainformații româno-rus în perioada 1917-1918. Nu întotdeauna lucrurile s-au terminat cu bine pentru cei implicați în aceste bătălii pe frontul secret. La începutul anului 1927, plutonierul Ștefan Ciocoiu din Compania 2 Grăniceri Atachi-Soroca, Ilie Guțuleac, Daniil Cușnir și Franț Sliveschi, toți agenți informatori ai Marelui Stat Major detașați la Divizia 14 Infanterie din Bălți, au fost reținuți de Inspectoratul General de Siguranță Chișinău și trimiși în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
efectuate de Inspectoratul General de Siguranță Chișinău „au mărturisit, dând amănunte precise” despre faptele imputate, însă ulterior au revenit asupra declarațiilor, afirmând că „au fost terorizați” și amenințați în cursul anchetei. Singurul care și-a menținut declarația inițială a fost plutonierul Ștefan Ciocoiu, acesta recunoscând că l-a omorât pe Ananie Molodovschi deoarece a obținut date concrete că este spion sovietic. Pentru ca lucrurile să fie și mai încurcate, cazul împușcării lui Nichifor Casier a fost discutat în cadrul Comisiei mixte nr. 2
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a fost însărcinat „cu luarea în primire a celui în cauză, care l-a și primit cu proces-verbal” [sic!]. Paza a fost compusă din locotenent (r) Vasile Mihăilescu și 6 agenți acoperiți, detașați la postul de jandarmi Dobroșești. Aceștia erau plutonierii Șt. Bembea, Dt. Crăciunescu (din echipa Corpului de Jandarmi), D. Onofrei, I. Tică, sergenții majori N. Martinescu și I. Costin (din echipa Regimentului 2 Jandarmi „Bucegi”). De la 1 august 1940 însă, măsurile de pază au fost întărite, iar dispozitivul a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Tulceanu (25 ani muncă silnică), dar el a fost condamnat în lipsă. Vasile Fedorciuc și Gheorghe Scurei au primit 20, respectiv 10 ani muncă silnică, iar ceilalți între 3 și 5 ani temniță grea. O pedeapsă exemplară a primit și plutonierul major Andrei Cojocaru, de la Grupul 7 Grăniceri, care a fost judecat de Tribunalul Militar al Corpului 6 Armată și a primit 20 ani muncă silnică. Un alt grup, Gligor Zambori, Ioan Tigy și Ion Covaci, din județul Arad, a primit
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pe zi, când numai pâinea costă 13 lei? Apoi, Statul nu-i dă lemne ca să se încălzească. Atunci el este nevoit să fure, ori să doarmă ca o vită. La Lăculețe și la Moroieni, peste 30% din bolnavi sunt jandarmi, plutonieri și ofițeri de jandarmi”. Discutând cu șeful promoției, Jacques Vergotti, acesta i-a explicat cauzele situației jandarmilor: Suntem munciți peste puterile omenești și la discreția oricui. Toți abuzează și toți ne alarmează, iar Statul nu ne dă nimic. Nu ne
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
15 decembrie [1940] li se va da 30 lei pe zi, iar pentru lemne 2000. Apoi, trebuie să avem grijă de echipament. Le dau posibilitatea unei vieți omenești, iar dacă fură, îi pedepsesc aspru. Vom îmbunătăți, de la 1 ianuarie, soldele plutonierilor de jandarmi”. Ordinul Circular nr. 34.250/22 septembrie 1940, a reiterat jandarmilor direcțiile informative principale și a reamintit unele din prevederile de bază din instrucțiunile J-5. În prima parte a lunii următoare au fost emise alte îndrumări, în sensul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
14 octombrie 1940. Coabitarea dintre I.G.J. și mișcarea legionară a fost numai una de formă, întrucât legionarii au dorit, încă de la început, să se răzbune pe cei care-i prigoniseră în ultimii 10 ani. În data de 2 noiembrie 1940, plutonier adjutant Nițu Ștefan, șeful secției Băneasa, plutonierii șefi de post Neacșu Crăciun (Șerban Vodă), Moisescu Vasile (Progresul), Oancea Gheorghe (Pantelimon), Tașcă Vasile (Colentina), Sârbu Constantin (Ghencea) și agentul Petre Gheorghiu au fost ridicați de Opriș Constantin și alți 45 de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]