2,948 matches
-
secundă, apoi a continuat cu o voce șovăitoare: - Știi, bineînțeles că era o iluzie... Dar chipul ei era atât de palid, atât de delicat... Aidoma florilor de gheață care acopereau geamul. Da, ca și cum trăsăturile ei ar fi fost desprinse dintre podoabele de promoroacă. N-am mai văzut o frumusețe atât de fragilă. Da, ca o icoană desenată pe gheață... Am mers multă vreme în tăcere. Stepa se întindea încet înaintea noastră în țârâitul răsunător al greierilor. Dar zgomotul acela sec, căldura
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
stabili sensul precis al unor noțiuni Întâlnite (cetate, conac, batalion, străji, imperiu, cotropitor, civilizație ), cauzalitatea unor evenimente, rolul personalității În istorie, continuitatea și unitatea poporului român. Legendele și povestirile istorice măresc interesul elevilor pentru istorie, pentru cultură În general. Autorii ,,Podoaba cea mai aleasă și mai mândră Între podoabele țării este poporul românesc. În sufletu-i larg, nespus de duios, lămurit În focul atîtor suferințe, am găsit izvorul curat al frumoaselor lui cântece și Înțelesul istoric al trăiniciei și străduinței noastre
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
conac, batalion, străji, imperiu, cotropitor, civilizație ), cauzalitatea unor evenimente, rolul personalității În istorie, continuitatea și unitatea poporului român. Legendele și povestirile istorice măresc interesul elevilor pentru istorie, pentru cultură În general. Autorii ,,Podoaba cea mai aleasă și mai mândră Între podoabele țării este poporul românesc. În sufletu-i larg, nespus de duios, lămurit În focul atîtor suferințe, am găsit izvorul curat al frumoaselor lui cântece și Înțelesul istoric al trăiniciei și străduinței noastre pe acest pământ. În marea lui putere de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
poienile pădurii creșteau albinele pentru miere, iar cei din munți scoteau aur. Toamna plecau În cărăușie: scoborau la Mare belșugul holdelor, aurul munților, cai, lână, miere, ceară și aduceau de la negustorii greci: arme, stofe alese, vase de bronz, scule și podoabe de care nu aveau ei. Iarna, În căsuțele lor de bârne sau de pământ, adunați pe lângă vatră, Își povesteau isprăvile, luptele și primejdiile prin care au trecut și toate câte au mai auzit și au văzut prin locurile Îndepărtate pe
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ta!”. ,,Măria ta!”, dar nu cu umilință, Ci, dăruindu-ți dragostea lor toată, Ți-au dat, cei mulți, Întreaga lor ființă În frunte cu bătrânul Ion Roată. Nu-i an să nu sărbătorim Unirea Ce ne-a umplut poporul de podoabe. Poporul tot Îți cântă pomenirea Mărite, prea cinstite pârcălabe! Cuvinte: pârcălab= dregător, slujbaș mai mare peste un ținut (În trecut); țel = scop; pomenirea = amintirea; ctitor= Întemietor. ,,O țară nu poate fi puternică și independentă fără ridicarea din mizerie și sărăcie
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
tare în cerbice E Dragul... dar mai tare socot că voi fi eu. Cetatea geme toată de oameni de ai mei, Al lui nu e nimica, nici haina de pe dânsul, El este ca bogatul încunjurat de-avere, În juru-i stau podoabe și visuri și mâncări, Dar n-are nici picioare, nici mâni să le întindă Să ia ce-i dinainte-i... Astfel, pentr-orice caz, Am prefăcut eu casa lui proprie -n capcană. Dac-ar muri odată... ca să pot pune mâna
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ce și mai nimica... și, făcând din tei curmei, O ducea pe azi pe mâne țara cu nevoia ei... {EminescuOpVIII 201} Azi? Azi nu-i vremea aceea, ne-am deschis la cap și noi, Astăzi ne-mbrăcăm mai altfel, mai podoabă, mai fărfoi. Am lăsat Suceava veche... sus în ziduri crească spin, Mutând scaunul aice, mai în vale, la străin. Lumea merge înainte... Trebuit-au oare noi În prostia cea străveche să rămânem înapoi?... Nu, în loc de vechi ceasloave și de basme
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Carmen Sylva ] Muzica de Zdislav Lubicz Traducere română de M. E-scu. BALADA Dintre Carpați se-nalță Un munte pîn'la nori, Vârful cu dor și astăzi Se cheamă de păstori. Din umezi văi, din codri Cu umbrele adânci, De fagi podoabă-nalță Pe umerii-i de stânci, Iar piscu-i strălucește Cu flori acoperit. Acolo-n vremea veche Un tânăr a murit; O iarnă petrecut-a În codru singurel Pîn'ce un dor de moarte Topi inima-n el... Și iată câte
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
amărât norocul meu. Rămâi cu noi! Rămîi! COR Rămînea-va. IONEL Vin iarăși la primăvară Și cobor când ea coboară, Când păstorii strigă și cheamă voios, Când munții răspund cu răsunet doios, Aduce-voi flori și cânturi. {EminescuOpVIII 382} COR Purtând podoabă de flori Cînta-va vesele hori, Lăsați-l să meargă Voinic să s-arate! MARIA Rămîi! Cum vei cânta vrodat Unde se șterge semnul urmei, Neauzind talanga turmei Ș-al cânilor voios lătrat? CORUL (tot între acestea) Lăsați-l să meargă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
arbori O-nalță din păduri. {EminescuOpVIII 406} Din văi cu limpezi ape Ridică umeri suri Și rariște de arbori Din noaptea de păduri. Din văi cu limpezi ape Ridică umeri suri, Din rariștea cu fagii, Din noaptea de păduri. 2260 Podoaba lui sunt fagii. I-ardică-n umeri suri, Din văi cu limpezi ape, Din noaptea de păduri. Din umezi văi s-ardică, Din noaptea de păduri, De fagi măreți podoabă Purtând pe umeri suri. 2254 Dar culmea lui bătută-i De trandafiri
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ridică umeri suri, Din rariștea cu fagii, Din noaptea de păduri. 2260 Podoaba lui sunt fagii. I-ardică-n umeri suri, Din văi cu limpezi ape, Din noaptea de păduri. Din umezi văi s-ardică, Din noaptea de păduri, De fagi măreți podoabă Purtând pe umeri suri. 2254 Dar culmea lui bătută-i De trandafiri de munte. [Acolo-n vremi cărunte Un tânăr a murit] Iar vârful lui cu roze De... e-acoperit. Acolo-n vremi cărunte Un tânăr a murit. În vârf
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
IONEL Vin iarăși la primăvară Și cobor când ea coboară, Când păstorii strigă și cheamă voios, Cât munții răspund cu răsunet duios Aduce-oi flori și cânturi. COR Atunci purta-va el flori, Cînta-va veselitor. S-arate-odată Simțire bărbată. Purtând o podoabă de flori Cînta-va vesele hori. Lăsați-l să meargă Voinic să s-arate. MARIA Cum vei putea să cânți vodat Unde se șterge semnul urmei {EminescuOpVIII 410} Neauzind talanga turmei Ș-al câinilor voios lătrat? IONEL Gîndi-voi, ah, la-ntunecoșii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și mai pestriț? HISTR[IO] (afară de sine) Domnișoară! O marșande-modă ați căutat dv.? ROSAM[UNDA] A! D-ta întrebi daca n-am nemica de modă? O, da! De la cameriere și grisette până la dame și princese am haine, șorțuri, coafure, mănusi, podoabe, mantii și altele, tot în duzine, duzine, apoi șaluri turcești, apoi câte stofe toate, în scurt găsești la mine tot, tot, tot, tot, tot! HISTR[IO] Aș vrea însă să știu... [ROSAMUNDA] Cum o să vă plătesc oarele? O, de asta
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
patos, fără lacrimi în șiroi. {EminescuOpVIII 450} LAIS O, desigur! (aparte) Câtă scârbă mie-mi fac a lui batjocuri! ARIOBARSANES În curând, iubiți prieteni, părăsesc aceste locuri. (leapădă lanțul de la gât și brățarele sale; cătră LAIS) Drept aducere aminte ia podoabele aceste Și în schimb tu dă iertare astei inime oneste Pentru multa supărare ce-n opt zile ți-am făcut-o Și pe care câteodată a ascunde n-ai putut-o. LAIS Te căiești, deci ai iertare. Și, ca semn
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ai? CHALKIDIAS (ridicîndu-se) Ce stărui? Oare viața unui sclav Merită luare-aminte? Oare e așa grozav? Moartea, care pentru tine e penibilă, temută, Mie, care sunt un trândav, mi se pare chiar plăcută. LAIS Cum? Renunți la înturnarea înfloritei primăveri, Cu podoaba ei de roze? CHALKIDIAS Ei, asemenea plăceri De treizeci de ori avut-am în viață. Aș voi Să văd altceva. Unica noutate dup-a fi E a nu fi. Ce rămîne? LAIS În zădar ți-ai bate joc Și de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
le-a împrumutat din visterie. Deci, făcând un mare sacrificiu, el trimise la turnătoria de bani din Adrianopol toate uneltele și vasele sale de argint și de aur și cu tot atâta resignație trimise și soția sa, împărăteasa Maria, toate podoabele ei din metal prețios, primite de zestre, ca să se bată bani din ele. Astfel izbuti să înjghebe cheltuielele pentru a pune în starea cuvenită câteva mii de oameni și a-i pune în campanie, după care el, plin de încredere
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se împodobi și de-a străluci prin găteală seduce adesea la o deplină nivelare a diferințelor. Însă, îndată ce o haină e în contradicțiune cu relațiunile proprii ale unei persoane din piesă, efectul acestei calimități asupra întregului e foarte jenant. O podoabă necompatibilă cu pozițiunea individuală, o coafură, un giuvaer, o garnitură scumpă pe care individul ni le-arată pe conta rolei sale sânt erori simbolice și sânt și o dovadă că actorul n-a putut să se priveze de sine însuși
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
al națiunii sale fără vreo activitate faptică pentru ea; așa încît viața și faptele sale individuale sânt de valoare națională și de preț general. Socrate nu numai prin viața și învățătiirile sale, ci și prin felul morții sale este o podoabă a spiritului național elin și, dacă Iunius Brutus, deși cămătar ca om privat, totuși prin faptă și apreciere generală a fost cel mai bun cetățean al Romei, atunci nu vom atribui aceasta lui, ci simțului etic încă nedezvoltat al națiunii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
arta și ideale și ar uita asupra lor toată mărimea practică, cât de puțin ar rămâne ea prin asta în putere și libertate, tot așa de puțin îi e permis și omului singular de a urma numai înclinațiunei frumosului; însă podoaba cea mai nobilă a unui popor este arta și cel mai nobil simț al omului e cel estetic; e un privilegiu al culturei de a se bucura de această podoabă a vieții și de a onora și gusta frumosul pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și omului singular de a urma numai înclinațiunei frumosului; însă podoaba cea mai nobilă a unui popor este arta și cel mai nobil simț al omului e cel estetic; e un privilegiu al culturei de a se bucura de această podoabă a vieții și de a onora și gusta frumosul pe toate căile; însă cel mai frumos din toate câte sunt frumoase este sufletul cel frumos. {EminescuOpXIV 927} Fragmente răzlețe din Cultură și știință 2258 Prăsirea culturei intelectuale însă prin cei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Eustratie Logofătul ?, Nicolae Milescu ?) a tradus de două ori gr. platanistos prin rom. paltin : „un paltin de aur” primit în dar de regele Darius (Istorii, VII, 27) și „Xerxis află un paltin frumos și, pentru frumusățile lui, îl dărui cu podoabi de aur și pusă socotitori pe un [zeu] pers dintre cei ce le zicea «fără de moarte»” (Istorii, VII, 31 ; cf. 6, pp. 345-356). Consemnez, deocamdată, faptul că în ambele cazuri este vorba de arbori sacri sau consacrați. 2. Paltinul cosmic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
810) în altă variantă, fluierul este înhumat, păstrând însă esența copacului : La cap sî-ni îngrok’i Fluieraș di paltin (45, pp. 816, 893). De fapt, practica de a atârna în arborele funerar unele obiecte personale ale defunctului (haine, obiecte de podoabă etc.) a supraviețuit până în pragul secolului XX în riturile de înmormântare ale românilor (55). În unele zone din Transilvania, de exemplu, în vârful copacului funerar „se leagă chișcheneu [batic] roșu cusut frumos cu fir, în care se anină un clopoțel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
e înlocuit cu un împărat care nu mai pleacă să „facă Lumea”, ci „la bătălie” ș.a.m.d. Dar scenariul este analog : în pofida interdicției, cele trei prințese intră și în „camera interzisă” care, spre deosebire de celelalte din castel, „n-avea nici o podoabă, dară în mijloc era o masă mare, cu un covor scump pe dânsa, și deasupra o carte mare deschisă”. în paginile ei, prințesele își vor citi, pe rând, ursita (116 ; 179). Mai sunt, de asemenea, basmele de tip Dracul și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Isaak că oastea nu se poate lupta tot într-un timp și în contra vlahilor și în contra foamei, împăratul puse să-i scoată ochii. Blachii, ce făcuse tăriile lor inaccesibile, pustiau împreună cu cumanii provinciile romane, împăratul pierdu, la 1190, oastea și podoaba capului său (?? s?? ). Descrierea pe care Niketas o face despre purtarea împăratului Isaak Angelos confirmă pe deplin ceea ce tot el relatează, cumcă frații vlahi nu doreau nimic mai mult decât păstrarea acestui împărat, a cărui incapacitate garanta vlahilor și amicilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lipsind încă, din nefericire, Coroanei României, dar cari poate nu-i vor lipsi totdauna. Apoi, adresîndu-se către rege, zise: "Frumoasă este coroana voastră, Sire, dar mai lipsesc încă câteva mărgăritare din ea; fie ca ele să înmulțească într-o zi podoaba Coroanei Voastre! " "L'Independance roumaine", după care cităm și noi, adaoge că regele Carol ar fi ciocnit cu d. Grădișteanu și i-ar fi strâns mâna zâmbind. Cumcă o asemenea întîmplare nu poate luneca fără urmă pe lângă guvernul austriac înțelege
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]