1,140 matches
-
totuși prețul ar fi acceptat, securitatea socială nu ar fi putut dura: o demonstrează clar eșecul economic al leninismului romantic, retradus aproape simultan în termeni sociali. Problema imposibilității existenței separate a democrației sociale, economice și politice a fost analizată de către politologul italian Giovanni Sartori, care demonstrează concludent că democrația socială (societatea civilă) și cea economică (invertiții private, antreprenoriat, care să conlucreze cu statul în menținerea unui climat economic echilibrat și corect) nu pot exista în absența democrației politice, adică în absența
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
bazat pe conceptul de identitate normativă colectivă, care confunda voit identitatea de sex cu cea de gen, acordă drepturi formale femeilor, dar exclude identitatea de gen, ignorând feminismul politic al valului al doilea sau cel al politicilor valului al treilea. Politologii feminiști au teoretizat atât feminismul socialist, cât și pe cel marxist (M. Miroiu, 2004), marcând deosebirile dintre cele două doctrine: În timp ce prima are ca scop anularea inegalității sociale, a doua se fundamentează politic prin conceptul de revoluție proletară, având ca
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Dar mai poate fi luat în discuție discernămîntul megalomanului ignar? (Aproape uitatul) Brucan nu-și dezminte, din cînd în cînd, vocația de confecționer de grenade fumigene. Cînd vede că efigia-i pălește pînă la dispariție, aruncă grenada. Grenadă pentru uzul politologilor dezafectați. Ultima: Ceaușescu, cică, ar fi dus o catastrofală politică economică, dar a avut, în schimb, sclipiri de geniu în politica externă. I-auzi! Să regrete, oare, Brucanul, lipsa marelui sforar (de a cărui lichidare n-a fost străin), să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
primavara lui 1968 când radicălii francezi scandau „la dracu cu granițele”69. Uniunea Europeană pretinde că are un caracter inclusiv și spune că apartenența la comunitate trebuie să fie bazată pe aderența la anumite principii universale, care Îi determină pe unii politologi să sugereze o „Europa fără frontiere”70. În timp ce nimeni nu se gândește În mod serios la ideea unei Europe care ar putea să Înconjoare Întregul glob, există o recunoaștere În creștere a faptului că Uniunea Europeană „reprezintă o renunțare la conceptul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
primejdie În cazul unui război total. Ulrich Beck scria că odată „cu poluarea... nucleară, simțim sfârșitul «celuilalt»”2. Astăzi, trebuie să facem față unei multitudini de probleme globale care afectează Întreaga umanitate. Soluțiile, la rândul lor, necesită un efort colectiv. Politologul Bryan Turner, de la universitatea Cambridge, a argumentat că atât noțiunile de „fragilitate umană” și „vulnerabilitate”, cât și sentimentul de compătimire care le Însoțesc, sunt singurele emoții universale pe care le Împărtășim cu toții și care ar putea să unească umanitatea și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mult mai mare și pe termen lung este succesul Uniunea Europeană În stabilirea unui domeniu complet de drepturi umane și obligarea statelor membre și a cetățenilor la ascultare strictă, sprijinită de puterea legală de constrângere. Nu există precedent pentru această desprindere. Politologul Carlos Closa Montero observa că „elementul definitoriu și primordial al cetățeniei este obținerea de drepturi politice”18. Dar odinioară, cetățenia a fost legată exclusiv de un stat-națiune. Ce se Întâmpla, atunci, cu Însăși ideea de stat, când drepturile politice ale
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Tribunalul Penal Internațional ar trebui să aibă jurisdicție asupra trupelor americane acuzate de crime de război 32. Îmi vine greu să-mi imaginez că poporul american va permite vreodată Tribunalului Penal Internațional să judece soldații americani pentru crime de război. Politologul Francis Fukuyama scrie că „americanii... au tendința de a nu vedea vreo sursă de legitimitate democratică superioară statului-națiune”33. Europenii sunt de altă opinie. În timp ce statele europene cedează o parte din ce În ce mai mare a suveranității lor Uniunea Europeană și organizațiilor internaționale, Statele Unite
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
comportamentul”15. Nu este surprinzător, având În vedere orientarea lor mai holistică, că asiaticii pun accent pe armonia dintre oameni și natură. În timp ce știința iluministă se bazează pe ideea transformării naturii pentru a se conforma imaginii omului, calea asiatică, spune politologul Mushakaji Kinhide, „respinge ideea că omul poate manipula mediul Înconjurător și presupune că mai degrabă el se adaptează la acesta”16. În practică, popoarele asiatice au devenit la fel de capabile, ca și occidentalii, să manipuleze și să spolieze mediul Înconjurător pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
științe sociale și politice din România postcomunistă, articulată pe parcursul ultimului sfert de veac, a fost interesată mai curând fragmentar de acest subiect, deși, în mod interesant, una dintre cărțile "clasice" în analiza populismului a fost coordonată, alături de Ernest Gellner, de politologul român Ghiță Ionescu 2. În ultimul deceniu, mai cu seamă grație eforturilor întreprinse de colegii clujeni Sergiu Mișcoiu și Sergiu Gherghina (care semnează, deloc întâmplător, Postfața acestei ediții în limba română), cărora li s-a adăugat Sorina Soare, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cu populismul - pentru fiecare partid în timpul fiecărei sesiuni parlamentare dintre 1992 și 2006. Figura 9.2 realizează o medie a acestor cifre pentru fiecare guvern (dată în funcție de mărimea relativă a partidului) împreună cu rezultatele unui studiu de specialitate care a cerut politologilor din Slovacia să ofere propria definiție a populismului și să clasifice fiecare partid pentru fiecare sesiune parlamentară conform acestei definiții. Rezultatele s-au dovedit a fi aproape la fel. 1 Propria noastră carte din 2006 despre Mečiar folosește termenul de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de vot, utilizarea urnelor mobile, dispariția câtorva sute de buletine de vot sau, mai mult, existența listelor electorale care permiteau votarea de mai multe ori. „Scrutinul este cu mult mai strâns decât am fi putut gândi” a afirmat Cristian Preda, politolog la Universitatea din București. Alegătorii lui Corneliu Vadim Tudor au jucat deci un rol decisiv în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, ce s-a derulat pe 12 decembrie și în care s-au confruntat primul-ministru Adrian Năstase
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Traian Băsescu. „Va fi foarte dificil să formăm noul guvernământ și, pentru prima dată în istoria sa de la căderea regimului comunist în decembrie 1989, România ar putea cunoaște o legislatură scurtă și, în câtva timp, alegeri legislative anticipate” a declarat politologul Florin Petria. Țara are nevoie ca viitoarea formă de guvernare să fie rapid constituită pentru a concluziona negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Ceea ce era realizat numai cu câteva zile înainte de turul al doilea. Am avea tendința să gândim că acest
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
despre centrele, instituțiile și organizațiile, locale sau internaționale, care monitorizează și investighează diferite aspecte ale vieții social-culturale, economice etc. din Republica Moldova. Pornind de la cele expuse mai sus, îi invit pe toți cei interesați să cunoască realitatea din Republica Moldova (sociologi, psihologi, politologi sau pur și simplu curioși) să citească această carte. ELENA CURCUBET W. Richard Scott Instituții și organizații, Iași, Editura Polirom, 2004 (296 p.) Doctor al Universității din Chicago, profesor emerit la Catedra de sociologie a acestei universități, profesor la Stanford
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
serie de probleme (variabile observabile, ce caracterizează populația de partide). Dorim să reducem variabilele la un număr mai mic de factori, care să dea seama de diferențele dintre partide și să descrie dimensiunile fundamentale după care se structurează sistemul politic. Politologul american Kenneth Janda a făcut acest lucru într-o monografie despre partidele politice, în care a analizat 121 de partide din mai multe sisteme politice naționale 1. El a investigat diferențeledintre acestea în funcție de 13 teme: proprietatea asupra mijloacelor de producție
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
DRAM Prefață de Al. ZUB INSTITUTUL EUROPEAN Prefață Națiuni și naționalisme După o lungă serie de studii relative la istoria Spaniei și după o alta cvasiparalelă de lucrări (unele semnate în colaborare) despre democrație, totalitarism, politică comparată etc., istoricul și politologul Guy Hermet a ținut să adauge la impunătorul său palmares încă un volum: Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa. Versiunea românească a acestuia (Silvia Dram) e binevenită, ținînd seama pe de o parte de importanța și actualitatea temei, iar
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
rang secund, interesați a-și păstra atuurile la adăpostul unui naționalism grosier, lesne de indus și de manipulat în condiții de criză 28. Polemici și dezbateri ample au avut loc mai tot timpul, în ultimii ani, pe tema naționalismului. Ziariști, politologi, scriitori, istorici, filozofi s-au rostit asupra ei cu o stăruință semnificativă, reactualizînd un set de probleme și idei moștenite din secolul XIX. Un straniu contratimp, deja pus în lumină de un exeget, pare a bloca încă spiritele: "Pe cînd
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Miza acestei dispute devine considerabilă dacă o raportăm la formarea societății civile (Grupul pentru Dialog Social, Liga Pro Europa, Academia Civică etc.) și totodată la limpezirile pro-duse de atunci în idei și atitudini. Literați de prestigiu, oameni de știință, artiști, politologi s-au implicat cu fervoare, convinși că numai astfel se poate instala normalitatea 48 și că "autocritica națională" trebuie să devină un proces continuu 49. S-a pus deja în lumină existența unui "naționalism literar" în Europa de Est, ca dimensiune a
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de acțiune. Este un conducător În stare să ducă la capăt strategii politice eficiente. Un adevărat om politic. [...] S-a dovedit că președintele României este un luptător, cu o mare ambiție” („Moștenirea lui Constantinescu”, Ziua, 19 iulie 2000). Cu timpul, politologul și-a schimbat opinia; este un act de curaj intelectual să extragi dintr-o cercetare critică a evenimentelor concluzii care Îți pot infirma opiniile anterioare. Analiza de acum, bazată pe o documentație serioasă, acumulată În timp, scoate la iveală, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
108) Comemorarea se definește ca o mișcare colectivă prin care o comunitate, fie locală, fie națională, Își reafirmă identitatea Întorcându-se către elementele ei Întemeietoare - bătălii, conversiuni religioase, declarații oficiale, eroi. (M. Crivello, 1999, p. 8) Antropologii, istoricii, sociologii și politologii care s-au ocupat de „anatomia” comemorărilor identifică mai multe unități componente. Astfel, după Ph. Dujardin (1993, p. 228), acest tip de ritual implică un act voluntar, care operează selectiv și trimite către o anumită realitate din trecut. Acțiunea de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ferească Dumnezeu de furia poporului... Ce să vezi, domnule? Steaguri, muzici, chiote, tămbălău... lucru mare... și lume, lume... de-ți venea amețeala, nu altceva.” Observația eroului lui Caragiale, aparent simplu „moft”, Își găsește ecou În notațiile unor antropologi, istorici și politologi: „Revoluțiile, În perioada lor de Început, sunt carnavalești” (R. Schechner, 1993, p. 47); „Sărbătoarea devine repede un instrument al revoluției” (A. Villadary, 1968, p. 82); „Revoltele, cel puțin la Începutul lor, pot semăna cu sărbătorile, pentru că Împrumută anumite trăsături ale
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
61, 62, 266 Eleb Monique 85 Elias Norbert 56, 67 Ellul Jacques 54, 57 Engels Friedrich 89 Englander Jean-Loup 252 Epstein Renaud 23, 279 Estèbe Philippe 13, 230, 278, 290 Farge Arlette 84 Faure Alain (istoric) 83, 84 Faure Alain (politolog) 84, 219, 265 Felouzis Georges 41, 271 Ferry Jules 73, 113 Fijalkow Yankel 240 Flamand Jean-Paul 82-84, 91, 93, 98, 101, 147 Fontaine François 173 Fortier Bruno 67 Foucault Michel 48, 49, 67, 109 Fourcaut Annie 82, 98, 99, 136
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cele mai diverse teme circumscrise din realitatea cotidiană, prozaic-derizorie, din actualitatea social-politică (scrutată, aceasta, din punctul de vedere al omului de cultură și, totodată, din cel al omului „oarecare”, al „omului precar”, fără morga tehnicistă a analistului politic ori a politologului), dar și din domeniul antropologiei culturale, al istoriei ideilor ori mentalităților, al imagologiei aplicate ș.a.m.d. De fapt, sunt solilocvii lăuntrice consemnate în scris, suscitate de cei mai diferiți „stimuli” exteriori care pot stârni o conștiință (în cazul în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
provocarea se referă la posibilitatea și modul în care ar putea face tranziția la democrație. Pentru statele recent democratizate, provocarea presupune posibilitatea și modul în care noile practici și instituții democratice ar putea fi întărite sau, după cum ar spune unii politologi, consolidate, pentru a rezista la încercările timpului, conflictului politic și crizei. Pentru democrațiile mai vechi, provocarea privește perfecționarea și adîncirea democrației lor. Totuși, în acest punct, ați putea întreba: mai exact, ce se înțelege prin democrație? Ce distinge un guvern
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
reprezentați și în guvern. Și, datorită procedurilor consensuale adoptate în aceste țări, membrii din guvern ai fiecărei subculturi puteau să-și exercite dreptul de veto în privința vreunei politici cu care n-ar fi fost de acord. (Asemenea aranjamente pe care politologii le numesc "democrații consociaționale" prezintă aspecte foarte diferite între cele trei țări. Pentru detalii consultați Anexa B). În mod evident, asemenea sisteme consensuale nu pot fi create și nu vor funcționa cu succes decît în condiții foarte speciale. Acestea includ
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
mijloacele violente și revoluționare. Aceste condiții sînt neobișnuite. Acolo unde lipsesc, prevederile consensuale sînt puțin probabile. Și chiar dacă sînt oarecum realizate, ca în cazul tragic la Libanului, pot să se prăbușească sub presiunea unui conflict cultural acut. Considerată cîndva de politologi o democrație consociațională de succes, Libanul s-a scufundat în 1958 într-un război civil de durată, pentru că tensiunile interne s-au dovedit prea greu de controlat prin sistemul său consensual. Sistemele electorale. Diferențele culturale scapă deseori de sub control deoarece
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]