1,123 matches
-
a pomenit, în De Agricultura, una dintre cele mai populare plăcinte din vremea sa: placenta, care seamănă foarte mult cu plăcinta noastră de brânză. În consecință, credem că Radu Anton Roman ar fi trebuit să menționeze, printre „depunerile“, „aluviunile“ anterior pomenite, și pe aceea adusă de ocupația romană a Daciei. Și din porumb se făceau „cocături“, anume alivencele. „Se fac din făină de păpușoi cernută prin sâtă deasă, amestecând și puțină făină de grâu [amesteca cine avea, n.n.]. Făina de păpușoi
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
diversificarea culinară a ingredientului numit mămăligă? De parcă ar fi rămas definitiv cantonate în munți, la stână, preparatele noastre din fiertură de mălai nu iubesc diversitatea, primind la sânul lor românesc doar brânzeturi carpatine; există puține excepții (în afară de plăcinta mocănească, deja pomenită, ar mai fi mămăliga pe fructe ori ghiveciul pe mămăligă, astăzi, din nefericire, pe cale de dispariție, dacă nu cumva deja pierdute) care confirmă regula. Nu putem decât să ne închipuim cum, în cadrul transhumanței, ciobanul vindea brânză ca să cumpere mălai, iar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
spune nimic despre densitatea lor, varianța, forma sau gradul de separare între ele. De altfel, fiecare dintre metodele (algoritmii) de grupare va produce clusters diferiți pentru același set de date. Iar diferența în componență înseamnă și diferență în ceea ce privește toate aspectele pomenite mai sus. Aldenderfer și Blashfield identifică șapte familii de metode de grupare dezvoltate de cercetătorii din diferite discipline: (1) ierarhice aglomerative, (2) ierarhice divizive, (3) de partiționare iterativă, (4) de densitate, (5) factoriale, (6) non-exclusive (clumping), (7) bazate pe teoria
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Teodoret, Episcopul Cirului, Istoria bisericească, cartea a III-a, 17, 6-8, traducere de Pr. Prof. Vasile Sibiescu, în PSB, vol. 44, Editura IBMBOR, București, 1995, p. 146. footnote>. Demn de menționat este și martiriul fraților Macabei, amintit în Vechiul Testament, însă pomenit și de scriitorul bisericesc Origen. Astfel, despre al treilea Macabeu, Origen relatează că, acesta negândindu-se deloc la suferințe și disprețuindu-le din iubire pentru Dumnezeu, cerându-i-se limba, îndată a scos-o și mâinile cu îndrăzneală le-a
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
Călata (Kalotaszeg), în multe locuri, au fost sparte ferestrele caselor locuite de români, tineri români au fost bătuți sau obligați să "sărute sfântul pământ unguresc". Cum arăta la nivel local o asemenea judecată populară ne poate ilustra un caz mult pomenit, petrecut la Huedin (Bánffyhunyad). Versiunile istoriografice privitoare la moartea protopopului ortodox Aurel Munteanu și a polițistului local Nicula Gheorghe diferă în puncte esențiale; versiunea memoriei locale se datorează datelor culese de doi cercetători etnografi unguri, Fülemile Ágnes și Balogh Balázs
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
nimic...și cum stai așa prostit colea, lângă scaun (Băiatu arată scaunul de lângă el, cu un gest firesc, pe care domnul Nisipoiu l-a primit cu o înclinare tot atât de firească a capului)... cum stai așa prostit, odată te-ai și pomenit, că te-a cuprins... te zbați... ea te potopește cu gura și se împinge în tine și te împinge (Băiatu arată către pat) că om ești [...] Ce să facă acum bietul băiat ?...110 Elocvența se dovedește izbăvitoare și în cazul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
care înseamnă luptă contra "atotputernicului automobil", face pereche cu mari investiții în clasica infrastructură rutieră care, atunci când se realizează într-un mediu slab controlat, favorizează un mai mare recurs la automobil. Or, s-a presupus că intermodalitatea, atât de des pomenită și al cărei merit era de a evita condamnarea radicală și nerealistă a automobilului, face doar oficiul de decongestionare, în loc să inițieze un demers global privind deplasarea în oraș. Statul nu este scutit de responsabilități atunci când avem în vedere geneza acestei
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Porumbacu Mărturii, nu sunt nici măcar consemnate. Faptul că unele cărți literare ca: Unde este unire de I.Nedelcu, Temelia, de E. Camilar sau creații importante sovietice ca: Incendiatorii de N.Spanov, Oameni la volan de A.Râbacov, nu sunt nici măcar pomenite - arată că revista prezintă cărțile la întâmplare, fără să fie ghidată de anumite principii politice”. Despre aportul primei reviste românești ilustrate de după 1947 - e vorba de Flacăra - la vizualizarea noilor realități, dar și la răspândirea, și pe această cale, a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
consfătuire la care a participat și autorul. Muncitorii au scos în evidență faptul că Cetatea de foc este prima piesă - și în general prima lucrare literară - care dezbate probleme ale siderurgiei noastre, tratându-le de pe o poziție partinică (...). În cursul pomenitei discuții asupra piesei, tov. Endreș a scos în evidență faptul că în piesă se întâlnesc două atitudini deosebite față de muncă, rezultând din pozițiile de clasă ale personajelor: una este reprezentată de Petru Arjoca și Iona Jămănar, cealaltă de Pavel Arjoca
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sau să-și dorească o locuință confortabilă și frumoasă; o femeie cu vederi înaintate, atașată clasei muncitoare și care să fie preocupată de o îmbrăcăminte estetică frumoasă, elegantă - așa ceva ar însemna pentru unii scriitori o abatere de neconceput de la «lista» pomenită. Când atari însușiri apar în cărțile acestor scriitori la câte un personaj, putem fi siguri de la început că acesta va fi un dușman de clasă sau un element descompus. Atât de convinși sunt acești scriitori că atari trăsături sunt posibile
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fără debuturi promițătoare, poezia ideologică, realist-socialistă își va continua încă o bună bucată de vreme curba ascendentă. Și, pentru că de zeci de ori în aceste pagini o serie de poeți fruntași - ca să folosim o expresie din vreme - au fost doar pomeniți, să reproducem din numeroasele comentarii, câteva care demonstrează exemplaritatea acelora. Și mă gândesc la doi poeți celebri: Mihai Beniuc și Eugen Frunză; primul de o notorietate constantă din 1944 încoace, celălalt speranța oficială deja validată, în plină ascensiune dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
urmat respectivei candidaturi, prin jocurile balcanice de culise Dorin Popa: Îmi amintesc și eu cu plăcere de frații Vacaru. Dar îi țin minte numai de la PAC, nu și din perioada AC. Am fost de față doar la una din întâlnirile pomenite mai sus, cu d-l Nicolae Manolescu, dar îmi amintesc, destul de bine, că mi-ai spus după aceea că te-a convins. Cred că eu am fost numai la prima, în 1991, când ne-a spus amândurora să venim în
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Germania și din lume”), figurile publice din Germania anilor ’40 și ’50 au reușit să evite orice referință la soluția finală. Scriitorul american Alfred Kazin remarca În 1952 că pentru studenții săi din Köln „războiul se sfârșise. Războiul nu trebuia pomenit. Studenții mei n-au scos nici un cuvânt despre război”. Atunci când priveau În urmă, vest-germanii vedeau doar amintirea suferinței proprii: În sondajele de opinie de la sfârșitul anilor ’50, o majoritate covârșitoare a populației Republicii Federale cataloga perioada ocupației postbelice drept „cea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
în privința rolului conducător al societății românești. Regalitatea, dinastia și figurile umane asociate lor nu sunt abordate doar pe planul simbolistic al ordinii temporale, ci sunt și țintele atacului frontal orchestrat de noile autorități ale republicii populare. Atunci când sunt, de altminteri, pomenite. Lectorul naiv al manualului lui Roller, neînzestrat cu cunoștințe istorice prealabile care să îi activeze spiritul critic, nici nu poate bănui trecutul monarhic al României. Regalitatea română, dinastia Hohenzollern-Sigmaringen sau încarnările lor umane nu sunt tratate, nici măcar fugitiv, în nicio
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
foștilor elevi, care au optat în număr mare să se perfecționeze în domeniul limbii și literaturii române, nu numai ca profesori, ci și ca „producători” de literatură. E suficient să-i amintesc pe confrații de profesie și creație literară deja pomeniți, la care i-aș mai adăuga pe Valeriu Traian, Vasile Sporici (Vlad Sorianu) și, dintre cei mai tineri, pe profesoara și poeta Mariana Zavati Gardner, care îmi scrie adesea din Norfolk (Marea Britanie). Dar cea mai convingătoare dovadă este acordarea distincției
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
respectiva scrisoare de mărturie ca fiind din satul Boziești, deși în zapisele întocmite anterior pentru fiecare vânzare și în care toți cei de mai sus apar ca martori la unul sau la altul din zapise, doar primii trei din cei pomeniți mai sus sunt arătați ca locuind în Boziești, ceilalți fiind indicați cu locuințele în satul Umbrărești. Interferența aceasta de nume și sate întărește ideea că Bozieștii se identificau cu Umbrăreștii ca urmare a situării inițiale în același hotar și ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
baza actelor vechi (acum pierdute), cum în anul 1704 s-au ales „două giumățăți, partea din sud s-au ales lui Manolachi Costachi, iar partea din gios s-au lăsat răzășilor băștinași din acea moșie, când s-au și deosebit pomenitele părți cu pietri hotară”. Hotarnica Zberei a fost reîntărită în 1743 iunie 5 „cu însuși zapisul spătarului Manolache Costachi arătător că s-au primit hotarnica Zberei, întărită și cu cartea domnului Costandin Nicolai vv.”, și în 1767 ghenar 29, cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu Constantin și cu ceilalți arătați mai sus, deci ea îi era mătușă lui Iordache Costache-Venin de la Torcești. În acest context, nu poate fi acceptată nici data morții fiului lui Constantin și al Paraschivei, Ion Conachi, așa cum este prezentată în pomenita prefață, întrucât în 1711 el, Ion Conachi, nici nu era născut. Iordache Costache, mare vistiernic, stăpânul Torceștilor între 1752 și 1767, va muri tot în pribegie, ca și bunicul său, Vasile Costache, fiind ultimul dintre Costăchești care-și sacrifică tihna
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
până la 25 mii lei, a fost luată și moșia Țigăneii, nepusă la început printre lucrurile bărbatului său. Prin urmare, din 1777, amândouă aceste moșii au intrat în stăpânirea domnitorului Grigore al III-lea Ghica, pentru care se și lucrează hotărnicia pomenită, stabilindu-li-se hotarele și dimensiunile pe baza vechilor acte. După moartea domnitorului, intervenită în octombrie 1777, respectivele moșii au intrat în stăpânirea urmașilor săi și anume, la una din fiice, pe nume Luxandra, căsătorită cu banul pe atunci, mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
biserică cu același hram; de fapt, locuitorii aceștia aveau biserică laolaltă cu răzeșii. Condrea avea și are biserica cu hramul Sfinții Voievozi și e posibil să fie aceeași cu biserica satului Slobozia-Torcești, acesta fiind arătat cu biserică având tot hramul pomenit. Torceștii, după ce în 1831 erau înregistrați cu biserică, ce prăznuia pe Sfinții Apostoli, în 1845 se înscrie cu hramul „Intrarea în Biserică”. Despre biserici și slujitorii lor vom vorbi mai pe larg, într-un alt loc din această lucrare. Datele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moara lui Cioașcă au fost din vechi, dar acum (1828) nu să cunoaști nici locul, nici Sirețălul n-are apă”, în timp ce locul aceleiași mori de pe Bârlovița s-a păstrat atât în amintirea localnicilor, cât și documentar, în cartea de hotărnicie pomenită mai sus. Nu știm, pentru că actul este lipsit de precizie, dacă în anul 1664, când sătenii din Umbrărești fac danie hatmanului Neculai Racoviță un „vad de moară”, se afla și instalația corespunzătoare acolo. După cum an văzut însă, din actele Conăcheștilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care la data aceea nu era decât un fel de „hațaș” lat de 40-50 m, deci urme ale unui fost drum, căci traficul se mutase demult pe actuala șosea națională, rămânând pentru cel vechi doar amintirea și numele. În hotarnica pomenită mai sus întâlnim drumul acesta prin termenii „drumul Galaților ce merge la Tecuci”, iar mai la est, către Herătău și Cudalbi, „drumul lui Maldăr, prin țarină”, deci unul local. O hotarnică a Bârlădenilor (Podoleni) din l724, dar care surprinde și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la anii 7213 (1704), după hotarnica șatrarului Zbere, moșia Umbrăreștii, dispărțindu-se în două giumătăți, partea de sus s-au ales lui Manolache Costachi, iar partea din gios s-au lăsat răzășilor băștinași din acea moșie, când s-au și deosăbit pomenitele părți cu pietre hotară ...” Domnitorul arată că hotarnica Zberei „să vedi întărită la 7251 (1741) iunie 5 cu însuși zapisul spătarului Manolache Costachi [...] și cu cartea domnului Constantin Nicolai vv. (Mavrocordat), tot la același an iulie 5, precum și la 1767
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]