93,928 matches
-
imagini din timpul primei mineriade postdecembriste rămâne pentru mine lamento-ul deznădăjduit al Domnului Baciu: trăise acele zile nu doar ca pe un dezastru național, dar și ca pe o tragedie personală: "nu asta e țara mea, nu ăsta e poporul meu!", plângea în hohote, pustiit. Spulberate definitiv erau toate iluziile lui de-o clipă. Și, pentru a doua oară în viață, a fost pe punctul de a face un pas pe cât de disperat, pe atât de utopic la vârsta lui
Cu bine, Domnule Baciu! by Alina Le () [Corola-journal/Imaginative/12162_a_13487]
-
că iubesc, cinstesc și prețuiesc tot ce este frumos, drept și bun, fie acela dar al majorității, fie al minorității... Unguri, citiți pe Eminescu, fiindcă prin el sufletul se înnobilează și prin cunoașterea acestui geniu al poeziei ne apropiem de poporul frate român." (Dr. József Kovács: A magyar Eminescu, Ellenzék, 2 dec., p. 11.) Un alt critic, eminescologul László Gáldi conclude: "Ștafetele colaborării spirituale pe deasupra popoarelor și epocilor străbat astfel prin vijelia urii. Pentru aceasta recunoștință lui Al. Kibédi." (László Gáldi
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
prin el sufletul se înnobilează și prin cunoașterea acestui geniu al poeziei ne apropiem de poporul frate român." (Dr. József Kovács: A magyar Eminescu, Ellenzék, 2 dec., p. 11.) Un alt critic, eminescologul László Gáldi conclude: "Ștafetele colaborării spirituale pe deasupra popoarelor și epocilor străbat astfel prin vijelia urii. Pentru aceasta recunoștință lui Al. Kibédi." (László Gáldi: A magyar Eminescu, în Vasárnap, 1935, nr. 2, p. 35.) După ce a dat la iveală în limba maghiară "floarea liricii eminesciene", Kibédi nutrea alte planuri
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
vorbit prea mult // alteori ca și când / nu s-ar fi vorbit niciodată // ca și când Logosul / ar fi fost încă nisip și pietriș / lângă ruginita balastieră din preajmă. ; Să ne imaginăm că după ce-a scris / celebrul său vers / "Trăiam singur într-un popor de morți" / Umberto Saba ar fi venit/ să locuiască-n Amarul Târg // să ne imaginăm că i-ar fi înviat / pe toți cei din jur / pentru-a putea muri împăcat el însuși. După aceste șase poeme-exorcisme contra răului de a
Poetul Gheorghe Grigurcu (II) by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12307_a_13632]
-
în marea piață "cu o treanță vopsită în roșu"... Nimic de mirare când, în iulie 1945, MRP constată, oricât n-ar vrea s-o admită: "discordanța (sau divorțul, sau îndepărtarea sau doar tensiunea) între principiul democrației comuniste și aplicarea lui. Poporul așteaptă cu totul altceva de la guvernul Frontului național democratic instalat la 6 martie. Odată cu decepțiile, s-au întrezărit și semnele precursoare ale unui divorț fără precedent la noi, între aspirațiile majorității populației și hotărârile guvernului." O scenă perfect redată de
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
și înțelegători, foarte înțelegători, și așa mai departe Voi merge, astăzi, iar, la Bruges, în veneții și în alte lagune stau în amurg, ca sufletele amanților în etate, acolo, nimicitorul prin gloată, aude cîntecul satyrului, e liniște ca într-un popor în care se pregătește de moarte ultimul laș. Timpul crimelor face promisiuni. Rezumă-te într-un bilanț sărac, multe au murit, cele mai multe sînt pe moarte, între eșec și oboseli, încă un proiect cu asasini și mîntuitori în germinație
Poezie by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/12154_a_13479]
-
minți că nu produc mai nimic și că pun suflet pentru lucruri pe care nu le-nțelege scriu noaptea și asta îmi dă curaj obrajii îmi dogoresc de parcă aș sta lungit pe zăpadă în piața constituției și aș privi casa poporului arzând. *** Orașul arată cu totul altfel decât îmi spui mă asigură Robert care nu mai face de cinci ani nici un pas prin București pe picioarele lui are o mașină străină scumpă și costisitoare geamurile semitransparente filtrează perfect realitatea de afară
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/12350_a_13675]
-
lui el i-a și preamărit pe zei în cântecul său, nemuritorii îl vor răsplăti; iată răsplata: O cântăreț nebune, ce zeilor dai slavă să pleci cu-a ta durere în lume pe o navă de-i trece lângă țărmuri popoarele să iasă în straiu de sărbătoare în calea-ți luminoasă s-asculte cu uimire la glasul tău cel mare să-ncarce a ta navă cu flori mirositoare și țărmi cuprinși de farmec din țări se vor desprinde urmându-te pe
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
local, la Reșița." În numărul din 18 ianuarie al aceleiași reviste sunt reproduse angajamentele altor scriitori, cărora li "se dă cuvântul" ca într-o ședință de partid: Radu Boureanu: "Lucrez la un roman în care voi încerca să reflect lupta poporului nostru muncitor împotriva agenților imperialismului, împotriva spionajului titoist, a sabotorilor diversioniști."; Eusebiu Camilar: "În primul rând vine un roman al vieții gospodăriilor colective, un fel de continuare a Temeliei, cu alți eroi, alte locuri, și alte întâmplări."; Un rol de
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
demasc în cuprinsul unei cărți, care va purta titlul Cavalerii de Santa Croce, figurile mârșave ale spionilor americani și englezi și ale cozilor lor de topor, care au încercat să acționeze pe teritoriul Republicii noastre Populare, împotriva cuceririlor democratice ale poporului și care și-au primit dreapta pedeapsă din partea justiției..." În numărul din 25 ianuarie își face cunoscute proiectele și A. E. Baconsky: Mă preocupă în special problema inginerilor proveniți din rândurile tinerilor muncitori. Vreau să urmăresc transformarea lor pe toate
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
va apărea, e o problemă de viitor. În orice caz 23 August 1959 va fi pentru mine termenul ideal și dacă aș reuși să public cartea în cinstea acestei zile aș încerca sentimentul unei depline participări la marea sărbătoare a poporului nostru."; Mihai Gafița: "Mai întâi mă gândesc la articolele curente, pe care le-aș putea publica în periodicele noastre. Ca lucrări mai de greutate consider că voi tipări anul acesta primul meu volum de critică consacrat în întregime realismului socialist
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
Ne vine dreptatea, Sub razele vremilor noi, Flăcări pe culmi, Azi țara ta e casa ta, Azi e fiertul fierului, Imn tineretului, Silvester Andrei salvează abatajul, Semnați Apelul păcii!, Marșul păcii, Prin zăbrele, Partidului, Noi cei trimiși, Dar din dar, Popor, izvor renăscător), iar citatele sînt de o fidelitate uluitoare: Mi-e inima ca un ghioc ce-a prins 1) în el tot cîntul vieții, Cu ciripirile de joc și trilurile tinereții, Prin ea bat ritmic din ciocane toți robii palizi
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
își lărgește mereu distanța între maluri rămînînd în captivitatea malurilor. Ea curge aparent egal, păstrînd oscilația echilibrată între culme și abis, impusă de sinusoida valurilor care se repetă mereu. Și istoria se repetă, iată un dicton frecvent în limbile tuturor popoarelor. Sînt și străfulgerări cînd vorbim aceeași limbă. Trăim într-un spațiu guvernat de oroare. 11 septembrie. Afgansitan. Irac. Curzi. Ceceni" Osetia, înjosire umană, cadavre mutilate, ruguri, devastări - în numele puterii, al cîștigului, al libertății animalului din noi - aceste repetate orgasme ale
Numele meu este Celălalt by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12450_a_13775]
-
Roxana Racaru În lipsa unei biografii românești substanțiale, la aceste întrebări a căutat răspunsuri în textele cunoscute și mai puțin cunoscute, I. Necula, profesor de filosofie care nu se află la prima sa carte despre Cioran. Tema cărții, identitatea popoarelor, presupune delimitări delicate și situarea voită într-o discuție care, profitînd de beneficiile multiculturalismului, și-a reconfigurat premisele și modul de abordare. I. Necula se limitează însă la a analiza opiniile lui Emil Cioran, cît mai aproape de text, cu trimiteri
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
reconfigurat premisele și modul de abordare. I. Necula se limitează însă la a analiza opiniile lui Emil Cioran, cît mai aproape de text, cu trimiteri la epoca scrierii lor pe cît posibil. Din perspectiva autorului, nu problema unei identități a fiecărui popor prezintă gradul cel mai ridicat de risc, ci abordarea scrierilor lui Cioran: "în fond, a vorbi despre Cioran înseamnă a vorbi despre convingeri, doctrine, stări de spirit, comunități - toate cu dozajul lor de contradicții și nestatornicii". Prin urmare, punctul de
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
convingeri, doctrine, stări de spirit, comunități - toate cu dozajul lor de contradicții și nestatornicii". Prin urmare, punctul de pornire va fi scala de valori pe care o folosea Cioran cînd judeca potențialul unei nații ("în istorie n-au reușit decît popoarele care s-au desfăcut de real", "nu raționalitatea în sensul ei cartezian conferă un sens devenirii umanului, ci ieșirea din real, din cauzalitate, din imanență și din determinații, realizarea saltului într-un dincolo sau dincoace de istorie, în vid, în
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
determinații, realizarea saltului într-un dincolo sau dincoace de istorie, în vid, în ideal, în transcendent, în iluzie, în nostalgie, în vag, într-o stare de spleen sau de sublim", ne tălmăcește I. Necula) și, evident, opinia lui despre identitatea popoarelor, care poate fi înțeleasă "chiar mai bine decît esența indivizilor - prin felul lor de a participa la vag". Popoarele sînt "forme încorporate ale culturii", prin urmare cultura se colorează național, ca "factor de cultivare a distincțiilor"; iar "presupusa unitate europeană
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
nostalgie, în vag, într-o stare de spleen sau de sublim", ne tălmăcește I. Necula) și, evident, opinia lui despre identitatea popoarelor, care poate fi înțeleasă "chiar mai bine decît esența indivizilor - prin felul lor de a participa la vag". Popoarele sînt "forme încorporate ale culturii", prin urmare cultura se colorează național, ca "factor de cultivare a distincțiilor"; iar "presupusa unitate europeană nu reprezintă decît o organizare de ansamblu a existențelor monadice, o structură în care fiecare unitate își păstrează specificul
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
o mare putere se verifică prin mesianismul ei, prin felul cum își impune utopiile și obsesiile". Dar la originea multora din afirmațiile tranșante ale lui Cioran mai stă un principiu pe care îl redau și eu în versiunea sa originală: "popoarele nu trăiesc pentru adevăr, ci pentru un adevăr al lor, care-și derivă valabilitatea din vitalitate, iar vitalitatea și-o verifică în radicalism". Cioran opinează despre devenirea istorică: trecerea unui popor dintr-o treaptă în alta "se articulează pe fondul
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
care îl redau și eu în versiunea sa originală: "popoarele nu trăiesc pentru adevăr, ci pentru un adevăr al lor, care-și derivă valabilitatea din vitalitate, iar vitalitatea și-o verifică în radicalism". Cioran opinează despre devenirea istorică: trecerea unui popor dintr-o treaptă în alta "se articulează pe fondul de fanatism și pe frenezia instinctelor pe care le activează". Dar e greșit să credem că în numele vitalității și al instinctelor, despre importanța cărora vorbește în mai multe rînduri, Cioran ar
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
articulează pe fondul de fanatism și pe frenezia instinctelor pe care le activează". Dar e greșit să credem că în numele vitalității și al instinctelor, despre importanța cărora vorbește în mai multe rînduri, Cioran ar fi fost atras numai de acele popoare care se dovedesc în culmea gloriei, dimpotrivă: "în istorie sînt importante numai perioadele de declin, deoarece numai atunci se pun toate problemele existenței în general și cele ale istoriei ca atare". Cum însă Cioran a dezvoltat ideile despre specificul popoarelor
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
popoare care se dovedesc în culmea gloriei, dimpotrivă: "în istorie sînt importante numai perioadele de declin, deoarece numai atunci se pun toate problemele existenței în general și cele ale istoriei ca atare". Cum însă Cioran a dezvoltat ideile despre specificul popoarelor tangențial, fără să le acorde spațiu special de reflecție (cu excepția problematicii românești și, poate, a celei franceze), fiecare din capitolele dedicate unui popor (francez, englez, spaniol, german, maghiar, rus, evreu și român), atinge și alte teme sau direcții ale gîndirii
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
existenței în general și cele ale istoriei ca atare". Cum însă Cioran a dezvoltat ideile despre specificul popoarelor tangențial, fără să le acorde spațiu special de reflecție (cu excepția problematicii românești și, poate, a celei franceze), fiecare din capitolele dedicate unui popor (francez, englez, spaniol, german, maghiar, rus, evreu și român), atinge și alte teme sau direcții ale gîndirii cioraniene, sau ale vieții sale. Astfel, discuția despre specificul francez o generează inevitabil pe aceea a situării lui Cioran față de țara și limba
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
sa de metec), Spania aduce subiectul misticii, Germania pe acela al filosofiei și universității, Ungaria pe cel al xenofobiei și relațiilor lui Cioran cu Codrescu, evident specificul evreiesc duce la discutarea presupusului (sau controversatului) antisemitism al lui Cioran. Toate aceste popoare reprezintă fascinații mărturisite din perspectiva cărora gîndirea istorică a lui Cioran intră în cîmpul analizei. Și astfel descoperim, de aproape, un Cioran moralist. I. Necula despică firele argumentației cioraniene cu acribie, fără teamă de repetiții (inevitabile poate) și încearcă să
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
diferență specifică puternică, o neputință de a se asimila, care-i singularizează avantajos în propriii ochi, și se convertește într-un adevărat complex de superioritate. Și acest sentiment de superioritate e în armonie cu buna părere a occidentalului despre ruși, "popor mare", datorită, în bună parte, literaturii ruse. Mi-ar place și mie să rămîn româncă, cum rămîn rușii ruși, dar nu izbutesc să-mi descopăr o origine și o vitalitate în cultura românească. Mă întreb dacă lucrurile ar sta altfel
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]