3,622 matches
-
de „făpturi noi”, născute „din iarba aceasta nefiresc de verde, / De sănătoasă, plină de must” și unde „Maci uriași, cu frunțile de adieri fierbinți coapte, / Vor lumina efigii florale din cea mai îndepărtată noapte”. Asemenea altor poeți ai momentului imediat postbelic, L. anticipează modalități și experiențe lirice care aveau să se afirme începând din deceniul al șaptelea. Repere bibliografice: Emil Manu, Generația literară a războiului, București, 2000, 128-135. D.Mc.
LITUON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287836_a_289165]
-
obligatorii” în epocă, tratate însă în compuneri armonioase, fără ridicolul sau stridențele care marcau, de regulă, ilustrarea unei tematici impuse. Cultivând tradiția coșbuciană, autorul recurge uneori la tonul baladesc, popular, fiind influențat totodată și de maniera energică, maiakovskiană, a momentului postbelic. Volumul de maturitate Rădăcină și cer, în care subiectele conjunctural-agitatorice sunt abandonate, vădește și depășirea unor stângăcii juvenile. Universul cinegetic și pescăresc, refugiul în împărăția apelor și a pădurilor, patriotismul nedeclamator, autentificat de simțire, caracterizează poeme în care sclipirea apei
GAVRIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287178_a_288507]
-
care are și câteva intervenții teoretice (Note de teatru, Dramă sau comedie, Artistul dramatic, Decadență). De la numărul 86 din 1917, la G.B. începe să scrie și Ioan Slavici, în calitate de comentator politic, activitate care îl va aduce după gratii în perioada postbelică. Alt susținător fervent al cauzei Puterilor Centrale, în condițiile războiului și ocupației străine, a fost D. Karnabatt, condamnat la închisoare ca și Tudor Arghezi și alții, în urma procesului intentat celor douăzeci și patru de ziariști acuzați de colaboraționism. I.I.
GAZETA BUCURESTILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287185_a_288514]
-
cunoaștere a universului celor mici, excelând în poetica basmului, a ghicitorii (Brad de munte, 1970, De-a baba oarba, 1971). A compus și drame cu caracter poematic despre destinul lui Dimitrie Cantemir (Zodia Inorogului, 1983) sau despre realitățile satului moldovenesc postbelic (Viața în continuare, 1991). A tradus în special din literatura ucraineană (Taras Șevcenko ș.a.). SCRIERI: Mărul discordiei, Chișinău, 1969; Neliniști matinale, Ujgorod, 1969; Brad de munte, Chișinău, 1970; De-a baba oarba, Chișinău, 1971; La marginea câmpiei, Chișinău, 1972; Freamăt
GHEORGHIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287232_a_288561]
-
succesul electoral al extremei drepte românești. Or, se știe, În ideologia legionară, mitul sacrificiului creator a avut o pondere Însemnată, fiind așezat la baza unui soi de morală stoică intrată În combinație cu elemente ideologice teroriste. Ulterior, În perioada dictaturilor postbelice (mai ales a ultimei, ceaușiste), și Miorița a oferit armătura mitologică defetismului românesc dispus să-și argumenteze paralizia printr-o structură antropologică (autoatribuită) conținând doze diverse de resemnare, fraternizare a victimei cu călăul, imolarea propriului partener de viață, conștiință a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
succesului aclimatizării plantei cu boabe aurii pe solul românesc și a ieftinătății produsului. Epoca de aur a porumbului În teritoriile românești a fost ultima epocă a ecloziunii țărănimii: secolul al XIX-lea și prima parte a secolului XX. Odată cu industrializarea postbelică a țării și colectivizarea agriculturii, loviturile administrate de noul regim politic țăranilor au condus la transformarea masivă a acestora În populație urbană, muncitorească. Epoca dominației agriculturii Încheindu-se, intra și mămăliga În declin. Desigur, alimentul preparat din mălai caracterizează În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
că nici nu credea În ele. Ca prozator, socoteala asta se face citindu-i opera și lucrurile se schimbă de la generație la generație. Marin Preda este un scriitor care a dat un mare roman, unul dintre cele mai mari romane postbelice, care este Moromeții, o scriere autobiografică excepțională, Viața ca o pradă. Din păcate, și aici am o strângere de inimă spunând lucrul acesta, Cel mai iubit dintre pământeni nu e un mare roman. Radu Toderici: O să modific puțin Întrebarea - ce
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
stat În mod obligatoriu cel puțin trei ani, fără posibilitatea de a se transfera În instituții culturale care le-ar fi asigurat supraviețuirea. Celor care continuă să creadă că perspectiva generațională e o grilă falsă de abordare a culturii noastre postbelice, pe motivul că Împărțirea scriitorilor noștri În „generații” decenale (’60, ’70, ’80 etc.) nesocotește segmentul de timp de 30 de ani care se cuvine să i se acorde unei generații pentru maturizare, mi-aș Îngădui să le sugerez opinia contrară
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ani care se cuvine să i se acorde unei generații pentru maturizare, mi-aș Îngădui să le sugerez opinia contrară - așa cum am făcut-o și În câteva texte din Opoziții constructive sau Cercul de grație -, potrivit căreia, În privința literaturii noastre postbelice, criteriul extensiv e relativizat de cel strict decenal, pe simplul motiv că generațiile ’60 și ’70 au beneficiat de reale continuități instituționale de promovare după licență - universități și institute de 3 ani, redacții, centre de creație, institutele de cercetare ale
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se adaugă, În mod firesc, inerțiile cutumiare ale vieții noastre literare, relativ osificate deja În momentul În care optzeciștii ajung să se „bată” pentru câte un loc modest la masa cu trufandale a celor mari. Dacă privim evoluția literaturii noastre postbelice din acest punct particular de vedere, ajungem la concluzia că generația ’60 a beneficiat de condițiile cele mai generoase de promovare socială și literară, din cauza „vidului” care se instalase În cultura noastră prin jdanovismul stereotipizant, purpuriu, al anilor ’50. Atunci când
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de „dispariția” - Marelui Critic de Întâmpinare, care Împarte coronițe premianților și Îi admonestează cu severitate pe cei recalcitranți. Ducând logica evolutivă a literaturii noastre mai departe, sunt de părere că, dintre toate generațiile pe care le-am avut În perioada postbelică, generația ’70 a fost cea mai conformistă sub aspect politic și cel mai puțin inovatoare sub aspect metodologic. A fost Însă o generație a restituirilor, a racordurilor culturale restitutive - câteodată esențiale. Într-un mod ciudat, dacă privim lucrurile În evoluție
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
structurală față de Puterea Zilei, față de Establishment, și decizia de a răspunde unei provocări politice ultragiante prin mijloace estetice, cu un rezultat firesc, care a fost postmodernismul. Optzecismul a fost - dacă privim În perspectivă evolutivă - prima generație ne-restitutivă a literaturii române postbelice; prima generație care a refuzat să trăiască predeterminată de trecut, pentru a-și defini „aventura” printr-o relație eroică, responsabilă, stabilită cu prezentul. Într-un mod de-a dreptul bizar Însă, dintre toate generațiile aflate În dispută În momentul revoluției
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mult restricțiile alimentare și sociale ale anilor ’80, dar nu Închisoarea, sălbăticia empirică, de sânge a Securității (cu minime excepții, de la caz la caz), deportările sau Canalul. Pe de altă parte, ei se bucură, pentru prima oară În istoria politică postbelică a României, de privilegiul sincronizării galopante cu Occidentul, facilitată În principal prin intermediul Internetului, al culturii vedetistice, televizate - nu discutăm calitatea acum, oportunitatea unei asemenea subculturi -, al sexului sau chiar al unor adjuvante extreme nedorite, cum sunt criminalitatea sau drogurile. Toate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dezacord, de tot ce vrei tu, dar aceasta folosind niște coduri de care nu cred că putem să nu ținem seama. Ștefan Borbély: Să Încerc să răspund. Știu foarte bine că sunt controverse În ceea de privește Împărțirea literaturii noastre postbelice pe generații, dar textul nu a fost scris În nici un caz pentru a redezgropa sabia discordiei. Pornind de la dinamica profesională a generațiilor de după 1950, de la posibilitățile diferite de integrare instituțională, pornind de la Înființarea județelor În 1968 (care au generat o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
97-101; George Vulturescu, Aurel Dumitrașcu, „Mesagerul”, PSS, 1992, 12; Țeposu, Istoria, 102-103; Mircea Bârsilă, „Mesagerul” lui Aurel Dumitrașcu, „Calende”, 1993, 2; Dicț. scriit. rom., II, 167-169; Carletta-Elena Brebu, „Mesagerul”, ATN, 2000, 2; Cistelecan, Top ten, 43-46; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 430-432; Grigurcu, Poezie, I, 446-451; Rotaru, O ist., V, 503-504; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași, 2000, 56-60; Popa, Ist. lit., II, 356; Vasile Spiridon, Negativitatea fecundă, „Hyperion”, 2002, 1. R.D.
DUMITRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
și distanțare benign-ironică, limbaj îmbinând sobrietatea academică și oralitatea, neologismele cu arhaismele și regionalismele, vocație portretistică. Articolele din dicționar indicau și opțiunea pentru dramaturgie și memorialistică. Volumul Dramaturgia între clipă și durată confirmă prima preferință, extinsă acum asupra teatrului românesc postbelic - teren al unui canon încă nefixat, ceea ce potențează spiritul critic al autorului. Performanțele acestei panorame stau în caracterizările sintetice, slujite de harul metaforei critice. Cea de-a doua orientare e ilustrată de Semnele lui Hermes (1993; Premiul „Vasile Pogor”, Premiul
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
și gazetărești ori virulența pamfletară și se specializează în literatura științifico-fantastică și de aventuri, domeniu în care se impune prin câteva realizări notabile. Alături de Vladimir Colin, Adrian Rogoz și Ion Hobana, se numără printre inițiatorii și promotorii SF-ului românesc postbelic. Obține, în 1972, prestigiosul premiu al Societății Europene de Science-Fiction (ESFS Award), pentru romanul Vă caută un taur. Totuși, F. nu este în mod exclusiv un autor de cărți SF: mai puțin perseverent, considerându-se un „etern diletant” și un
FARCASAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286959_a_288288]
-
agenții de informații este de a avertiza din timp cu privire la eventuale acțiuni militare ostile; în era nucleară, importanța acestei funcții este cu atât mai evidentă. De fapt, factorul principal care și-a pus amprenta asupra întregului sistem de informații american postbelic a fost probabil faptul că serviciile de informații antebelice nu au reușit să transmită o avertizare în legătură cu atacul japonez de la Pearl Harbor. Dată fiind importanța sa (în special în perioada Războiului Rece, când Statele Unite, URSS și aliații lor aveau importante
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
transmis „linia de partid” statelor și partidelor comuniste străine) și Departamentul Internațional al Comitetului Central, a menținut relații cu forțele „progresiste” din întreaga lume și le-a acordat sprijin 32. Ca reacție la activitatea sovietică de acest gen din Europa de Vest postbelică, Statele Unite s-au implicat într-un program ce derula acțiuni secrete de susținere a grupărilor politice și culturale democratice și a sindicatelor 33. În timpul administrației lui Harry Truman (la finele anului 1947), reacția imediată a fost teama că alegerile din
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
că a avut cunoștință despre ea este strâns legată de cele menționate anterior. Acesta ar trebui să poată afirma, destul de plauzibil, că operațiunea a fost îndeplinită de subordonați ai săi care au acționat fără știrea ori autorizarea lui. În perioada postbelică, această doctrină a intrat în atenția publică atunci când, după cum s-a menționat, președintele Eisenhower nu a ținut seama de ea și a recunoscut public că autorizase survolarea Uniunii Sovietice cu aeronava de recunoaștere U-2. Reacția lui Eisenhower a avut loc
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
bătălia”5. El susține că experiența acumulată de Statele Unite în perioada celui de-al Doilea Război Mondial a dus la conturarea unei noi viziuni asupra activității de informații, care se deosebea, în privința unor aspecte fundamentale, de viziunea tradițională. În perioada postbelică, această viziune a continuat să capete contur, atât în rândul comunității de informații a Statelor Unite, cât și în lumea academică. Prezentul capitol ia în discuție această nouă viziune și face o comparație între ea și viziunea „tradițională”. Istoricul viziunii americanetc
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
xxiv. 15. Kent, „Preface”, pp. 58-59 șsubliniere în originalț. 16. Într-o anumită măsură, extinderea rolului analitic al serviciilor de informații din Statele Unite a fost rezultatul unei anomalii istorice cauzate de existența unui adversar de talia Uniunii Sovietice în perioada postbelică. În timp ce alte țări consideră că este firesc să dea publicității anumite informații, rușii le tratează ca secrete de stat. În consecință, toate tipurile de date care altminteri nu ar fi fost decât simplă rutină și care, din punctul de vedere
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Asturías, N.V. Gogol, A.S. Pușkin, M.I. Lermontov, Walt Whitman, Luigi Pirandello, Franz Kafka, Ernest Hemingway, Friedrich Dürrenmatt ș.a. au marcat un moment important în procesul de valorificare a literaturii universale și de raportare la ea a culturii române din Basarabia postbelică. Versiunile în limba română sunt semnate de Aureliu Busuioc, V. Vasilache, Liviu Deleanu, I. Vatamanu, Al. Cosmescu, V. Coroban, I. Crețu, Andrei Lupan, George Meniuc, I.C. Ciobanu, Mihai Cimpoi, Leonida Lari, Vasile Badiu, Ion Druță, Vitalie Tulnic ș.a. A.Cb
MERIDIANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288092_a_289421]
-
intitulate Imaginea în artă (1940). La M. frumosul se identifică mereu cu metafora („o metaforă niciodată nu este urâtă”), iar o creație nu poate să reziste dacă nu își trage rădăcinile din mitologia unui popor. Din păcate, în primul deceniu postbelic poetul s-a conformat dogmelor și stilului uniformizator al epocii, despărțindu-se de modul său liric anterior. Acum cultivă poemul lirico-epic de proporții, lirica encomiastică, balada, basmul versificat, sonetul. Mai târziu, în 1970, când a trebuit să-și selecteze poeziile
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
Chișinău, 1980; Mihail Dolgan, Crez și măiestrie artistică, Chișinău, 1982, 121-132; Eugen Lungu, Poetul armoniilor acunse, O, 1988, 4; Eliza Botezatu, Poezia și dialectica vieții, Chișinău, 1988, 122-163; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 173-175; A. Langa, [George Meniuc], în Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări, Chișinău, 1998, 219-230; Popa, Ist. lit., II, 1185. M.Dg.
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]