3,133 matches
-
autori care explică rata mai mare a mortalității prin suprafața corporală mai mică (39), diametrul mai redus al arterelor coronare (40), vârsta mai înaintată la operație, stările comorbide asociate (41), utilizarea mai puțin frecventă a arterei mamare interne (42). Complicațiile postoperatorii semnificativ statistic asociate cu sexul feminin includ sindromul de debit cardiac scăzut, sindromul de detresă respiratorie, insuficiența renală acută, infarctul miocardic perioperator, aritmii ventriculare maligne (27, 43, 44). Date fiind însă rezultatele foarte bune în ceea ce privește ameliorarea calității vieții și creșterea
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
exemplu, pacienții vârstnici cu boală multivasculară și disfuncție de ventricul stâng la care revascularizarea completă presupune realizarea a 5-6 by-pass-uri în condițiile unei durate inerent crescute a circulației extracorporeale, cu o disfuncție pulmonară și renală preexistentă, pot avea o evoluție postoperatorie dificilă în ciuda atingerii obiectivului terapeutic. De asemenea, un alt grup de bolnavi cu stenoze coronariene multiple și risc operator mare pentru metodele chirurgicale clasice (utilizarea by-pass-ului cardiopulmonar) nu pot beneficia decât parțial de revascularizare prin tehnici percutane din cauza severității leziunilor
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
apariția episoadelor de ischemie acută). Dezavantajele includ anticoagularea susținută preoperatorie și lipsa posibilității de a studia patența grafturilor fără o nouă procedură invazivă. În schimb, dacă intervenția chirurgicală este planificată prima, în timpul revascularizării percutane se beneficiază din plin de anticoagularea postoperatorie, există posibilitatea cercetării patenței grafturilor, iar miocardul este mai bine protejat în timpul perioadelor de ischemie ce însoțesc umflarea balonului de angioplastie. Desigur, desfășurarea simultană ar asocia poate avantajele celor două proceduri, scăzând durata de spitalizare și reducând în bună măsură
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
microni. Studii histologice și imunohistologice (folosind anticorpi anti-macrofage, anti-celulă endotelială, anti-fibră de colagen, anti-antigen nuclear Ki-67 asociat proliferării) (59) efectuate pe miocardul pacienților decedați în primele trei săptămâni de la operație au evidențiat închiderea canalelor cu depozite de fibrină în perioada postoperatorie precoce, astfel încât la trei zile postoperator nu se mai pot vizualiza canale patente între cavitatea ventriculului stâng și miocardul adiacent. Ulterior se constată o intensă activitate a macrofagelor și monocitelor, ceea ce generează o concentrație crescută a factorilor de creștere angiogenici
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
luni, la fel ca și numărul defectelor de perfuzie miocardică evaluate cu tomografia cu emisie de pozitroni. A scăzut de asemenea semnificativ numărul internărilor pentru angină în primul an postoperator comparativ cu ultimul an preoperator. Unii autori semnalează în perioada postoperatorie imediată apariția disfuncției miocardice care impune suport inotrop și terapie diuretică (63). Deși riscul perioperator în revascularizarea transmiocardică cu LASER depinde în principal de stadiul afecțiunii cardiace și de starea generală a pacientului, disfuncția ventriculului stâng nu este un criteriu
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
chirurgicală s-au folosit conducte arteriale (artera mamară internă stângă și artera radială stângă), iar pentru zonele de miocard care nu au putut fi revascularizate prin procedeul clasic (lipsa vaselor coronariene graftabile) s-a utilizat un LASER holmium:YAG. Evoluția postoperatorie a fost bună, pacientul fiind asimptomatic. Chirurgia coronariană pe cord bătând (OPCAB) În chirurgia coronariană se pare că viitorul apropiat va aduce cu sine închiderea unui cerc. Înainte de introducerea în practica curentă a by-pass-ului cardiopulmonar s-au realizat revascularizări ale
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
revascularizare miocardică aparținând cardiologiei intervenționale, precum și creșterea vârstei medii a populației (80) fac ca bolnavii ce se prezintă în vederea intervenției chirurgicale să aibă o serie întreagă de afecțiuni asociate, care cresc semnificativ riscul operator în condițiile utilizării circulației extracorporeale. Recuperarea postoperatorie relativ lungă este cauzată, în cele mai multe cazuri, nu atât de agresivitatea intervenției chirurgicale, cât de consecințele pe care by-pass-ul cardiopulmonar le are asupra organismului. Pentru ca revascularizarea miocardică pe cord bătând să fie încununată de succes trebuie înțeles faptul că aceasta
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
liberi să producă leziuni celulare ireversibile la nivelul cristalinului. În momentul în care opacifierea cristalinului împiedică vizualizarea fundului de ochi, necesară screaning-ului sau tratamentului RD, sau atunci când pacientul este nemulțumit de vederea pe care o are, cataracta se operează. Evoluția postoperatorie nu diferă de cea a pacienților nediabetici. Este necesar să se aleagă un moment optim al operației în care pacientul are un echilibru metabolice bun. Dacă pacientul are indicație de tratament laser, acesta se va face pe cât posibil, preoperator. 11
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
-
acetatului de fludocortizon și a soluțiilor saline hipertone sunt rezonabile pentru prevenirea și tratarea hiponatremiei. Crizele convulsive. Excluzând crizele din timpul hemoragiei, 3% dintre pacienți cu HSA prezintă crize în timpul perioadei acute a bolii, 5% manifestă crize imediat în perioada postoperatorie cu sau fără HSA. 10,5% manifestă crize în primii 5 ani. 1. Datorită riscului potențial de resângerare într-o criză convulsivă, administrarea profilactică de anticonvulsivante poate fi recomandată în perioada post-hemoragică imediată. În evaluarea beneficiului pentru pacient există controverse
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
anevrismal, ocluzia unui vas major, contuzia cerebrală de retracție sau HIC, edemul cerebral, leziunea cerebrală hipoxică, hipotensivă, meningita aseptică, meningita bacteriană, crizele convulsive Factori ca lipsa de experiență sau tehnică chirurgicală deficitară ar putea juca un rol [8]. Rata complicațiilor postoperatorii importante pentru pacienții în stare bună este sub 5% în raportările echipelor performante. Tehnica endovasculară nu scutește pacientul de riscul complicațiilor, multe dintre ele de același tip cu cele postoperatorii: ocluzie vasculară (artera purtătoare de anevrism sau ramurile acesteia, perforante
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
chirurgicală deficitară ar putea juca un rol [8]. Rata complicațiilor postoperatorii importante pentru pacienții în stare bună este sub 5% în raportările echipelor performante. Tehnica endovasculară nu scutește pacientul de riscul complicațiilor, multe dintre ele de același tip cu cele postoperatorii: ocluzie vasculară (artera purtătoare de anevrism sau ramurile acesteia, perforante,), hemoragie prin perforarea sau ruptura anevrismului, hematom intracranian etc., altele specific cateterizării arteriale, folosirii heparinei, substanței de contrast etc. Consimțământul informat. În fața unui caz de HSA anevrismală pacientul (dacă este
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
fig. 5.43). Hemostaza definitivă este etapa finală în rezecția MAV. Verificarea hemostazei se va efectua solicitând echipei anesteziologice să ridice progresiv TA până la valori de 150-160 mmHg, iar întoarcerea venoasă va fi verificată prin moderată compresiune pe jugulare. Complicații postoperatorii sunt în principal reprezentate de: - Hemoragia reprezintă complicația postoperatorie cea mai severă dar în același timp cea mai frecvent întâlnită. Poate avea ca sursă un rest de MAV neexcizat, lipsa unei hemostaze riguroase, sau oscilațile tensionale extreme la trezire. Desfășurarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
rezecția MAV. Verificarea hemostazei se va efectua solicitând echipei anesteziologice să ridice progresiv TA până la valori de 150-160 mmHg, iar întoarcerea venoasă va fi verificată prin moderată compresiune pe jugulare. Complicații postoperatorii sunt în principal reprezentate de: - Hemoragia reprezintă complicația postoperatorie cea mai severă dar în același timp cea mai frecvent întâlnită. Poate avea ca sursă un rest de MAV neexcizat, lipsa unei hemostaze riguroase, sau oscilațile tensionale extreme la trezire. Desfășurarea intervenției la o TA normală, creșterea TA după excizia
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
crizelor mai bun în peste 50% din cazuri, în timp ce la aproximativ 30% acestea rămân nemodificate, iar în 12% se agravează. În ceea ce privește crizele nou apărute în urma inervenției chirurgicale, acestea nu depășesc de regulă 15% din cazuri. Din aceste motive terapia antiepileptică postoperatorie este recomandabilă la toți pacienții pe o perioadă de cel puțin 6 luni [1,2]. - „Normal perfusion pressure break through” reprezintă un fenomen de hiperemie locală apărut în urma exciziei MAV de mari dimensiuni, cu debit crescut. Ca urmare a exciziei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
de autoreglare pot duce la edem și hemoragie în teritoriile adiacente. Postoperator, la cazuistica noastră, complicațiile au constat în deficite neurologice (11%), crize comițiale (4%), hidrocefalie (9%), resângerare (9%); restul cazurilor (67%) au prezentat o evoluție favorabilă, cu recuperare completă postoperatorie. 86% dintre pacienți au prezentat un scor G.O.S. 4-5 (fig. 5.44), mortalitatea fiind de 4,8%. Rezultatele tratamentului chirurgical depind în mare măsură de factorii amintiți mai sus. Prin prisma experienței acumulate putem spune că factorii de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
antecedente familiale (fig. 5.46 D). O malformație venoasă poate să apară în vecinătatea unui cavernom solitar dar nu în cazurile cu malformații multiple. Imagistica de difuzie a tensorilor/tractografia poate îmbunătăți definirea localizării, a căii de abord și evoluția postoperatorie. Unele studii au caracterizat în detaliu aspectul IRM al CM pentru studii clinice. ANGIOGRAFIA Nu pune în evidență acest tip de leziuni. Aspectul IRM este quasi-patognomonic iar angiografia nu este necesară în cazurile clasice. Ea poate fi utilă pentru diagnosticul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
corpi străini (textilom) - Plăgi perforate ale peretelui abdominal - Peritonită determinată de dializa peritoneală - Ruptura unui abces hepatic sau splenic Peritonite secundare neinfecțioase Circa 80% din peritonitele difuze au cauze perforative ca urmare a unor procese patologice abdominale, iar 20% sunt postoperatorii. Peste 60% dintre peritonite sunt de cauză apendiculară (perforație, propagare transparietală) evoluând direct ori în doi sau trei timpi. II. Alte cauze sunt: - perforația gastrică sau duodenală de natură ulcerativă, neoplazică, prin volvulus gastric acut, gastrită acută flegmonoasă; - perforația intestinului
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
coli, urmat de Klebsiella pneumoniae și streptococul α hemolitic (230). În producerea infecțiilor intraabdominale secundare (peritonite secundare) sunt implicați factori favorizanți și factori determinanți. Factori determinanți - Boala de bază care constituie motivul intervenției chirurgicale constituie un factor esențial în evoluția postoperatorie. Orice afecțiune benignă sau malignă pentru care se intervine prezintă un risc infecțios, cu atât mai mult cu cât boala este malignă și factorul infecțios este prezent în momentul intervenției. Cele mai frecvente intervenții implicate în apariția IIA sunt pentru
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
urmată de mai puține IIA. I. Șuteu constată că deși IIA cresc numeric de la stomac (0,29%), la intestin (0,30%) și colon (1,63%), ca urmare a creșterii agresivității microbismului intestinal, mortalitatea este mai mare în cazul infecției abdominale postoperatorii proximale, ca urmare a dezechilibrelor hidroionice și nutriționale care se asociază. În cazul intervențiilor chirurgicale pe organe cu conținut septic (piocolecist, piosalpinx) sau a unor colecții purulente intraperitoneale constituite (abcese peritoneale primitive sau secundare), diseminarea intraoperatorie este cauza apariției IIA
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
anticorpi; - afecțiunile renale intervin prin tulburarea depurării organismului;neoplasmul intervine prin scăderea mecanismelor imune de apărare contra infecțiilor ca urmare a denutriției, tratamentelor asociate cu radiații sau cu citostatice; - infecțiile cronice fac ca organismul să fie mai receptiv la infecțiile postoperatorii, astfel se explică apariția infecțiilor postoperatorii, uneori foarte grave la bolnavii purtători de focare infecțioase dentare, otice, respiratorii, urinare, care pe cale hematogenă sau limfatică pot să însămânțeze cavitatea peritoneală. - Echipa operatorie Echipa operatorie este implicată în apariția IIA în cazul
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
depurării organismului;neoplasmul intervine prin scăderea mecanismelor imune de apărare contra infecțiilor ca urmare a denutriției, tratamentelor asociate cu radiații sau cu citostatice; - infecțiile cronice fac ca organismul să fie mai receptiv la infecțiile postoperatorii, astfel se explică apariția infecțiilor postoperatorii, uneori foarte grave la bolnavii purtători de focare infecțioase dentare, otice, respiratorii, urinare, care pe cale hematogenă sau limfatică pot să însămânțeze cavitatea peritoneală. - Echipa operatorie Echipa operatorie este implicată în apariția IIA în cazul intervențiilor laborioase, de lungă durată, cu
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
sau generalizate, cu tot lavajul intraoperator, din cauza persistenței contaminării microbiene în locuri mai puțin accesibile, urmare a unor cloazonări mai vechi sau prin prezența unor funduri de sac mai puțin accesibile; - laparatomiile iterative pentru diverse complicații apărute în cursul evoluției postoperatorii cum ar fi ocluzie prin bride, fistulă digestivă și alte complicații ce necesită reintervenții operatorii, constituie noi posibilități de însămânțare a peritoneului care favorizează apariția IIA; - defectele parietale mari care conduc la incompetență parietală, mai ales în cazurile în care
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
posibilitatea apariției IIA; - evoluția îndelungată a bolii până la sancțiunea chirurgicală are ca rezultat o scădere a rezistenței și depresia mecanismelor imunologice; - stresul operator, mai ales în cazul intervențiilor repetate, poate conduce la apariția de perforații ulceroase, colecistite acute, pancreatite acute postoperatorii, ce constituie sursa apariției IIA. Factori favorizanți: - numărul mare de conectări; - prepararea nefiziologică a soluției de dializă peritoneală, hiperglicemică, hiperosmolară, cu pH acid, inhibând funcția de apărare a leucocitelor din peritoneu. Concentrația scăzută de calciu dializat sub 1,25 mmol
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
ascită, suprainfectată ulterior;bolnavi cu ciroză decompensată vascular și care uneori necesită paracenteze evacuatorii; - pacienții care fac dializă peritoneală continuă; - Infecții abdominale chirurgicale - cele mai frecvente:perforații ale ulcerului gastroduodenal, colecistitei calculoase, intestinului subțire, diverticulitei sigmoidiene cu abces, colorectale; - infecții postoperatorii prin dehiscența anastomozei, a liniei de sutură sau bont insuficient. Privitor la antecedentele recente este necesar a discuta cu pacienții despre eventuala folosire de analgezice, antispastice sau antiacide, anticoagulante, steroizi sau antibiotice. La fel de important este de știut dacă pacientul e
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
poate fi difuză de la început. Sediul durerii permite stabilirea orei de debut și sugerează organul lezat. Durerea bruscă și violentă, ca o lovitură de pumnal, localizată în epigastru, este determinată de perforațiile gastrointestinale. Localizată și atenuată se manifestă în peritonitele postoperatorii și la bolnavii în vârstă și denutriți. Durerea localizată în fosa și flancul drept, difuză și progresivă asociată cu febră, vărsături și hiperestezie cutanată sugerează o apendicită acută perforată, o peritonită de origine genitală sau apărută în cursul febrei tifoide
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]